Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_204
P. 11
Ziarul ţHUNEDOREANULUI
Vineri, 30 aprilie 2010
Calendarul
tradiţional ţărănesc
O sărbătoare
acum aproape 3 - 9 mai
uitată de
comunităţile
satelor hunedorene
era "Ghermanu'
viermilor";
în alte zone
etnofolclorice MAI
transilvănene Denumire populară:
numit Haramul
viermilor - Florar
- Frunzar
nu numa’ lui la tăţi din sat, iară - Pratar
omu' s-o’pocăit”.
în actul concret calenda - Luna ierburilor
ristic, "Ghermanu'" se mai
A
păstrează, aşa cum am arătat, „In Florar se aşează berzele
fragmentar în memoria etnolo ăl mai fain. Când vezi de-
gică a sătenilor noştri. Cei mai nceput barză să zici aste
conservatori (bătrânii) încearcă
vorbe şi vei avea în tăt anu’
şi astăzi să facă o legătură între
oracolul meteorologic arhaic şi sănătate, bogăţie şi
plin de interdicţii cu ceea ce mulţi prunci:
astăzi denumim încălzirea Barză, barză, / Ce-ai în guşă?
globală, fenomen complex ce / - O căpuşă!/ - Dar în
interferează o mulţime de
piept? / - Lapte fiert! / - In
aspecte. Dar bătrânii rămân picioare? / - Două
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog tabuurilor de mentalitate aducă fulgere, "piatră”, boli "odată, în acea zi, un om fără neclintiţi în matricea lor spiri
~
• • • f. Gherman, destul de populară ce viza un segment al peste cultură, pomi şi. vie şi Dumnezeu, o lucrat la câmp tuală, conştienţi că Sfântul lea râşchitoare! / - In pene? / -
Frigurile tele! / - Să te duci
S obscur în calendarul odată cu trecerea la calendarul liei. în satele Bobâlria, Foit şi iară sara a bătut piatra aşa de viermi, ce vor să strice echili nouăzeci de ani cu ele!”
împreună cu oarece ajutoare
dăunătorilor - viermii, mai ales
gă şi dezleagă mulţimea de gâze,
îmbolnăvirea membrilor fami
pe stil nou care a descumpănit
brul ancestral al lumii satului.
tare c-o prăpădit tătă holda şi
creştin, este o remini
(După eposul popular)
scenţă arhaică a unor
“Ghermanu”', nelucrând în gră
sărbători agrare consacrate comunităţile tradiţionale. Rapolt unele bătrâne mai ţin
Mai menţionăm sărbătoarea
protejării semănăturilor împo ca fiind una încă păstrată, dină pentru că ”tăt ce-i zărzăvat * Luni, 3 mai
triva dăunătorilor sezonieri, în sentimental, în memoria oame s-o usca iară rădăcinile ar fi „De vezi pentru prima dată
special insecte şi viermi. nilor în vârstă din comunităţile mâncate de viermi". o rândunică vei şti că anul va
în datinile şi obiceiurile restrânse, izolate, considerată La Lăpugiu de Sus bărbaţii fi bun, cu roadă
populare acest sfânt era patro importantă pentru cultura ve nu-şi lăsau nevestele să par
îmbelşugată, mai cu seamă
nul animalelor şi insectelor, în getală, în general. ticipe la preparatul caşului
la holdă.”
general, atât al celor bune cât şi în satele din Ţinutul Pădu- deoarece aveau credinţa că
al celor rele. renilor, "Ghermanu'” se ţinea în brânza va face viermi. ■ Marţi, 4 mai
Fiind sezonul ploilor, el este 12 mai, dar măsuri de combatere „Mai poţi sămăna usturoi,
perceput şi ca patron al grin- a dăunătoarelor se luau din Pedepsele Sfântului dacă nu l-ai sămănat până la
dinei şi distribuitor al precipita urmă cu o săptămână, în unele Gherman
ţiilor. Având caracterul unei sate chiar de ziua Armindenului Dar Sf. Gherman îi pedepsea Sf. Dumitru, că marţea îi
rbători străvechi, data sărbă (l mai). Peste tot era interdicţie pe cei care nu-i ţineau ziua şi zâua curătitoare de rău.”
»
torii devine din fixă, mobilă, în de a se lucra: bărbatul nu cosea prin alte modalităţi: le trimitea ■ Miercuri, 5 mai
funcţie de aspectul meteoro la pajişte, nu prindea vitele la haite de lupi la păşunat şi stâne „li bine să-ncepi să îngrijeşti
logic al lunii mai, dar oricum în plug. Nici alte munci, ca: bate pentru "a le strica oile iar la
prima sa decadă, uitarea din rea parului (de gard, de claie de muieri grămada de hultani ca să grădina de viermi şi alte
memoria colectivă fiind co fân, de claie de grâu etc.) în iese găinile din ocol" spuneau gângănii care se dau la
mandată în funcţie de aspectul pământ, vopsitul zidului, nu bătrânii din satul Petros din zarzavaturile crude; să faci
acesteia. erau acceptate. Ţara Haţegului. zeamă de piatră de var şi să
De asemenea femeile nu Pentru că Ghermanul este * le stropeşti.”
Interdicţiile sărbătorii aveau voie să toarcă, coase sau tatăl furtunilor şi norilor de
"Ghermanu’ vierm ilor”, ca ţese, să scoată gunoiul din casă. grindină cum se mai crede şi ■ Joi, 6 mai
urmare a caracterului său varia Scopul era vădit să nu-l supere astăzi în satele de pe Platoul „In unele locuri de sus (sate
bil, se încadrează în specificul pe Sf. Gherman care putea să le Luncanilor, cea mai mare pe de munte ri. n .) să începe
deapsă pentru oameni era măsuratu’în preajma lui
nimicirea holdelor de grâu, orz,
Sângiorz, când să urcă oile la
ovăz şi porumb, cereale fun
damentale pentru existenţa munte.” T
comunităţilor rurale. în satele ■ Wneri, 7 mai
Ormindea şi Hărţăgani circulă
,,,„$ă zâc^că Vinere^-i fem eie
încă şi azi pe la "clăcile de grâu" şi sfântă şi-i bfană peritru
o povestioară semnificativă:
strânsu’ laptelui închegat.”
* Sâmbătă, 8 mai
„Zâua se spune Ghermănu’
(Sf. Gherman, Patriarhul
Constantinopolului - n.n.)
ce-i stăpânul animalelor şi
goangelor (insectelor n.n.)
de primăvară.”
■ Duminică, 9 mai
„Preotul iese în hotarul
satului pentru slujbă de
alungarea viermilor ce rod
sământele.”
f
(Din „Calendarul săteanului
pe anul comun 1918”, Sibiu,
şi „Calendarul Zarandului”,
1944)
