Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_209

#

ZiarufflUNEDOREANULUl

Vineri, 7 mai 2010

CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIATA UNEI CO M UNITĂŢI Calendarul
9 * 9 9
tradiţional ţărănesc
Creşterea anima ­
lelor a fost una din 10 -16 mai
ocupaţiile tradiţio­
nale cele mai vechi
în Ţinutul Pădure­
nilor. Păstoritul era
un important mijloc
de subzistenţă
MAI
multe oi îşi măsoară primul
laptele, goleşte prima dată Denumire populară:
găleata în cupă, se numără Florar
cupele şi apoi, dacă a rămas mai Frunzar
puţin de o cupă, se măsoară cu
lingura. (Ex.: 5 cupe şi 3 linguri - Pratar
26 litri şi jumătate). Când s-a Luna ierburilor
terminat tot laptele din găleată,
banii mărunţi care rămân pe
fundul găleţii se aruncă undeva Luni, 10 mai
pe iarbă, unde aşteaptă grupu­
rile de copii care îi adună. - „Pe tim p liniştit afumă
pomii bântuiţi de omide cu
"Uspăţul" pucioasă pe jăratec, că vor
Odată sfârşit măsuratul pieri toate”.
laptelui, ciobanul şef anunţă
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog şef, data când se va face (faţă de masă), se aşează în cine rămâne "băcioni" la stână Marţi, 11 mai
••• măsuratul oilor şi locul unde se Ziua măsuratului căruţă, femeile se îmbracă în (adică cine a făcut cel mai mult
e modul cum se îngri­ va pune stâna. Cu o zi înaintea măsuratului, costume pădureneşti şi pleacă lapte şi rămâne primul la stână - „începeţi la sămănat
jeau animalele în Data când va fi măsuratul fiecare om îşi îngrijeşte cum cu căruţele spre locul unde se va ca să-şi ia brânza) şi se anunţă oarece cânepă şi in că după
stâne şi la păşunat ţi­ oilor se alege de obicei în luna poate mai bine oile ca să aibă cât face măsuratul oilor. "rândul la brânză" până la finalul 19 mai iese mai cjreu; la fel să
D nea obţinerea de pro­ mai după data de 9 a lunii, mai mult lapte a doua zi la în găleata de muls, pe lângă păşunatului. Urmează "uspăţul”, lucri şi cu meiul’ .
duse: carne, lapte, brânză şi pentru ca să fie iarba crescută şi măsurat. După masă fiecare om flori se pun şi bani mărunţi (de toată lumea întinde pe iarbă
lână. să fie înfrunziţi copacii. în trecut, vine cu oile de la păşune acasă, metal), pentru ca stâna să fie mai pricoiţe (pături) pline de prepa­ Miercuri, 12 mai
în calendarul ţăranului, ziua în sat erau două stâni: stâna le marchează cu vopsea pentru a bogată cu oi mândre şi multe. rate specifice pădureneşti, şi se
de Sf. Dumitru (26 octombrie) bogaţilor (unde erau cei care le cunoaşte a doua zi la măsurat, La fiecare stână, odată cu aşează în rând unii lângă alţii - „De s-a termina înfloritu’
este asociată cu moartea naturii, aveau cele mai multe oi), şi stâna când sunt adunate la un loc. sosirea oamenilor care luau pentru petrecere. Se scot din merilor poţi începe s i faci
cu sosirea iernii şi a frigului. săracilor (cei cu puţine oi). Apoi însemnează mieiuţele pe parte la obicei, venea şi câte un corfe (coşuri) şi străiţi (desagi) vinarsu de mere”.
El este socotit drept patronul Aşezarea stânilor se făcea tot cu care vrea să le ţină (le taie din cântăreţ din fluier sau cimpoi, merindele (mâncarea) care mai
păstorilor care încheie sorocul un anumit scop - cei bogaţi o urechi în semnul propriu), şi apoi care, după ce se termina de care mai gustoase, vinarsul şi Joi, 13 mai
pe durata de şase luni a înţe­ aşezau într-un vârf de deal, iar pleacă cu ele la roscol. Roscolul măsuratul, cânta să înveselească tot ce au adus de acasă. Se
legerilor făcute odată cu n ăsu - cei săraci o puneau mai la vale este locul unde se adună toate oamenii. mănâncă, se cinsteşte cu ţuică - „Poţi intra în vie şi să faci
râtul oilor, de regulă începând lângă pârâu, ca să fie mai de­ oile la un loc. Aici se numără câte Când toată lumea ajunge la urându-şi fiecare un an câtmai prăşitul că de ajungi în 21
odată cu Sf. Gheorghe (Sân- parte unii de ceilalţi. După ce oi are fiecare, se separă mieii de stână, fiecare se aşează pe locul bun, apoi începe jocul. Petre­ mai numai poţi că înfloreşte
giorzul - 23 aprilie). toate erau puse la punct, se mamele lor, rămânând oile cu stabilit înainte la strungă, unde- cerea continuă până spre v ita ,
t
Prezentăm această sărbătoa­ aştepta ziua măsuratului. lapte într-o parte, şi cele fără şi pune găleata. Apoi se ţine înserat, când se întorc în sat la
re pastorală aşa cum se petrece Cu două săptămâni înainte de lapte împreună cu mieii şi slujba religioasă care are drept Căminul Cultural unde ţine până Vineri, 14 mai
în Ţinutul Pădurenilor, în satul măsurat fiecare om îşi tunde berbecii în altă parte. Oile cu scop să alunge spiritele rele şi să dimineaţă. Obiceiul măsuratului
Lelese, obicei ancestral de oile. lapte se mulg pe rând la fiecare ferească oile şi pe ciobani de se petrece într-o anume unitate - „Coseşte lucerna înainte
-anshumanţă pastorală proprie înainte cu trei zile la data om şi apoi se împreună toate în necazuri şi boli pe tot timpul specifică în toate satele pădu­ de înflorire, dar griji să nu o
.vilizaţiei ţărăneşti. măsuratului, se întâlnesc toţi turma mare. anului. Preotul stropeşte oile şi reneşti, iar diferenţele de la un tai prea jos, că piere multă
oamenii de la acea stână, pregă­ Când toate oile de la acea pe ciobani cu apă sfinţită, şi apoi sat, la altul sunt nesemnificative, din ea”.
"Tocmitul stânii" tesc stâna care este făcută din stână au fost adunate se închid începe mulsul oilor. Fiecare om ţinând mai mult de timpul şi
Odată cu venirea primăverii scândură acoperită cu tablă, în staul, unde vor rămâne până a îşi alege oile din turmă după forma desfăşurării. Sâmbătă, 15 mai
şi topirea primelor zăpezi, în lesăle (bucăţi de scândură) care doua zi, păzite de doi sau trei vopseaua cu care le-a marcat Figura centrală rămâne totuşi
lunile martie sau aprilie cei mai sunt făcute din rigle de lemn, şi ciobani. După ce oile sunt în sau după semnul din ureche. păcurarul şef, care dirija întregul - „De tună azi, în mijocul lui
bogaţi oameni din sat (adică cei care folosesc la împrejmuirea siguranţă, toţi oamenii se strâng în timpul mulsului, fiecare proces al măsuratului, având Florar, îi semn de an roditor”.
care au cele mai multe oi), se staulului unde vor fi adunate grămadă, şi fiecare se cinsteşte ţine cât mai mult oile la muls, grijă să se respecte cu stricteţe
strâng la o casă din sat pentru oile pentru muls. După ce toate cu vinars, mai discută despre ce pentru a face cât mai multe lapte întreg ritualul desfăşurării. Duminică, 16 mai
tocmitul stânii. Aici se stabileşte acestea sunt pregătite şi va fi a doua zi la măsurat, şi nu şi a fi printre fruntaşi la stână. Pentru că la pădureni stâna de oi
cine va face parte din acea stână, adunate, se duc cu căruţele în pleacă acasă până ce nu au pus După ce toţi oamenii îşi rămânea în hotarul satului, dar - „Fă colaci din grâu curat şi
adică ale cui oi vor fi aduse la locurile unde sunt aşezate la punct toate preparativele terminau oile de muls, toate putea fi mutătoare pe diferite roagă părintele să-i
acea stână, cine va fi ciobanul stânile. pentru măsurat. găleţile cu lapte se strângeau locuri apropriate de sat, sfinţească şi dă pomană la
A doua zi, toată lumea se într-un loc şi fiecare avea grijă controlul obştei asupra stânei se cei sărmani împreună cu un
trezeşte de dimineaţă, mai ales de găleata lui, ca să nu se verse făcea cu uşurinţă: aşa explicân- deţ (păhărel - n.n.) de vinars
femeile care au de făcut laptele sau să cadă vre-un obiect du-se la pădureni sintagma ca să ai roadă bună şi
mâncare, se împodobesc găleţile străin în lapte, înainte de a fi "locurile noastre", cum se ex­ sănătate”.
în care vor fi mulse oile cu flori şi măsurat. primă ei. Astfel, tradiţia, cu im­
iederă. Înecare femeie pregăteş­ Apoi ciobanul şef aducea la plicaţiile sale în timpurile de (Din Calendarul „Comoara
te ce are mai bun de mâncare; în locul unde sunt strânse găleţile astăzi, s-a păstrat încă robustă, satului", an II, nr. 4,1924 şi
general mâncarea tradiţională •un şaf, (ciubăr mare din lemn), iar păstoritul dăinuieşte încă cu „Calendarul Zarandului”,
este ciorba (zeamă) de miel, de aproximativ 15-20 litri, din evidente sorţi de izbândă econo­ 1944) ,
sarmale şi vestitele plăcinte cu care se va măsura partea fiecă­ mică dar şi ca parte intrinsecă a
brânză "poale-n brâu". ruia. spiritualităţii acestor locuri.
După ce toate merindele au Se trece la etapa măsuratului
fost pregătite, se pun în corfă propriu-zis al laptelui.
(coş), se acoperă cu o mesăriţă Ciobanul care are cele mai