Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_209
P. 4

Ziarul HUNEDOREANULUI                                                                                       Poveştii                             I


                       V in eri, 7 mai 2010




             ISTORIA UNOR LOCURI


             Costeşti - Blidaru - cea mai puternică                                                                                                              n





             dintre fortificaţiile dacice cunoscute





             Continuându-ne periplul pe care ni l-am propus, ZIARUL
             HUNEDOREANULUI vă propune pentru acest număr o oprire la                            FORTIFICAŢIE. Intrarea în cetate
             cetatea dacică de la Costeşti-Blidaru, considerată a fi cea mai
             puternică dintre fortificaţiile cunoscute

             Iosif Vasile Ferencz       depăşească obstacolul. Cei hotă­  cinte,  construite,  practic,  pe
             •••                        râţi vor lăsa în dreapta o serie de   două  terase,  având între ele o
                   flată  pe  lista  patrimo­  poieni cu suprafaţa orizontală, şi   mică  diferenţă  de  nivel.  Cele
                   niului mondial, Cetatea   îşi  vor  continua  drumul  spre   două  sunt  îngemănate  şi  au,
                   de  pe  dealul  Blidaru   culme.  Dar  ...  surpriză.  După   împreună, un plan aproape tra-
            Aare  o  altitudine  maxi­  numai  câţiva  paşi,  cărarea  se   pezoidal, întărit cu şase turnuri
             mă, la suprafaţa celui mai înalt   transformă  într-un  drumeag   puternice.
             platou din cetate, de 703 metri.  suficient  de  lat.  De  fapt,  este   Incinta situată mai sus, pe o
               înălţimea  pe  care  a  fost   vorba despre un torent pe care îl   poziţie superioară, dominantă,
             construită domină două dintre   urmează cărarea  pe acest  seg­  pare  să  fie^nai  veche,  motiv
             cele mai importante căi de acces,   ment de drum. Se urcă voiniceş­  pentru care  a  fost  numită  "in­
             de la nord spre sud, spre centrul   te la umbra fagilor, pe răcoare.  cinta  I"  sau  "cetatea  l",  este
             religios şi politic al Daciei. Pe de   Poteca  străbate  mai  multe   înconjurată de un zid realizat din'
             o  parte,  Apa  Grădiştii,  de-a   poieni până să ajungă la cetate.   blocuri  de  calcar,  construit  în
             lungul  căreia  astăzi  şerpuieşte   In  aceste  locuri,  în  funcţie  de   tehnica obişnuită pentru cetăţile
             drumul  spre  Sarmizegetusa  -    anotimp, se pot culege fructe de   dacice situate în munţii de la sud
             vale încărcată de istorie, poate   pădure:  frăguţe,  zmeură  sau   de  Orăştie,  aşa-zisul  murus
             la fel de mult ca şi cetăţile înseşi.   mure,  uneori  chiar şi  ciuperci.   dacicus. Această structură avea
             Pe de altă  parte, Valea  Făiera-   Dar întotdeauna, la umbra arbo­  patru turnuri exterioare, dispuse
             gului, abruptă şi capricioasă, în   rilor  falnici,  sau  în  locurile   la  colţuri.  Una  dintre cele  mai
             lungul  căreia  se  întinde  unul   însorite, cresc flori delicate, care   interesante părţi componente o
             dintre  drumurile  care  acum   dau aerului o mireasmă plăcută.  reprezintă  .intrarea,  poarta.
             permit  accesul  pe  Platforma   După ce am parcurs şi ultimul   Accesul  se  făcea  prin  turnul   pot  fi  admirate  pe  dealul  Ce-   structură  din  bârne  solide  de  Cisterna
             Luncanilor.  De fapt, dealul  Bli­  segment de drum, ieşim dintre   numerotat de către descoperi­  tăţuie, din apropiere (vezi ZIA­  lemn.  Nu  putem  să  încheiem  des­
             daru  poate  fi  considerat a  fi  o   arbori, spre stânga şi în faţă ni se   tori cu cifra "I", aflat în partea de   RUL HUNEDOREANULUI din 26   Acest  zid  de  incintă  era   crierea acestei bijuterii arhitec­
             ultimă  prelungire  spre  nord  a   înfăţişează mândra fortificaţie,   sud-vest. Prin construcţia aces­  martie  2010),  elevaţia  acestei   dublat,  la  o  distanţă  de  câţiva   turale.fără  să  prezentăm  cis­
             "Platformei", cercetată din punct   din piatră de calcar, albă.  tei intrări, arhitecţii din vremea   construcţii  se  pare  că  a  fost   metri,  de  un  zid  paralel,  astfel   terna amplasată pe coasta dea­
             de  vedere  etnografic  de  către                     Regatului  Dac  şi-au- propus  să   construită din lemn,  iar pereţii   încât  pereţii  perpendiculari   lului, la mică distanţă, spre nord
             Lucia  Apolzan.  însă  despre  Cetatea                utilizeze aşa-zisul  "sistemul  cu   au fost, poate, tencuiţi cu lut şi   împart spaţiul  rămas  liber sub   de zidul incintei a doua.
             minunăţiile  acestei  zone  vom   Avem în faţă încă unul dintre   piedică -  chicane". Ideea aces­  poate chiar văruiţi. Aceasta era,  ' forma  unor  casete,  pe  care   Din  punct  de  vedere  con -
             povesti într-un alt număr. Ceea   monumentele  care  au  fost   tei modalităţi de amenajare este   fără  doar  şi  poate,  cea  mai   descoperitorii le-au numit "ca­  structiv,  acest obiectiv se  pre­
             ce  trebuie  să  reţinem  este  că  .înscrise  în  lista  patrimoniului   aceea  de  a  obliga  pe  cei  care   importantă  clădire  aflată  în   zemate",  datorită  asemănării   zintă  ca  o  încăpere  de  formă
             apele învolburate ale celor două   mondial. Altfel spus, se numără   încearcă să intre să se supună,   interiorul  fortificaţiei  şi  era   evidente cu amenajările militare   patrulateră cu ziduri duble şi pe
             râuri  de  munte  se  contopesc   printre  obiectivele  cele  mai   vrând-nevrând,   controlului   locuită,  după  toate  probabili­  moderne.  alocuri chiar triple, căptuşite cu
             tocmai  la  poalele  acestei  înăl­  reprezentative ale omenirii. Cu   strict al apărătorilor. Odată irî-   tăţile,  de  un  nobil  dac,  un   Se pare că partea interioară a   un mortar special, impermeabil.
             ţimi,  protejând-o,  parcă,  sub   ceva  timp  în  urmă,  tot  mame­  traţi,  suntem  şi  noi  nevoiţi  să   tarabostes, împreună cu familia   lor servea drept depozit, în timp   Tencufala poate fi considerată ”
             forma  unui  obstacol  natural,   lonul  a  fost  înconjurat  cu  un   cotim  brusc,  la  dreapta,  expu-   sa.  ce la etaj putea fi amenajată fără   ea ca fiind una specială, aplic;,
             împotriva oricărui atacator.  gard din lemn -  măsură menită   nându-ne,  ca  să  putem  să                  dificultăţi o platformă de luptă,   în două straturi iar acoperişul a
               Din  acest  punct,  din  apro­  să  îl  protejeze  cât  de  cât  de   pătrundem în interiorul fortifi­  A doua incintă  în  acest  loc,  atenţia  ne  este   fost  construit  sub  forma  unei
             pierea  confluenţei  celor  două   ierbivorele sălbatice interesate   caţiei. însă noi venim cu pace, cu   Ridicată  spre vest de  prima   atrasă  şi  de  sistemul  de- con­  bolţi din blocuri  de calcar.  Im­
             văi,  porneşte  şi  cărarea  care   de  iarba  grasă-  care  creşte   respect  şi  pioşenie.  De  aceea,   incintă, acea "cetate T  pe care   strucţie,  unde  zidul  paralel  cu   portanţa cisternei  pentru apă­
             poartă paşii turiştilor spre ceta­  printre  zidurile  vechi.  Acum,   umbrele  apărătorilor  daci  ne   tocmai am descris-o, ni se arată   incinta  precum şi  zidurile per­  rătorii cetăţii nici nu mai trebuie
             tea de pe vârful Blidaru.  gardul,  lângă  care  panoul  ex­  întâmpină calm, iar noi le simţim   cea de-a doua cetate, care com­  pendiculare sunt construite într-   explicată, însă măiestria cu care
                                        plicativ ne ajută să ne dumirim,   prezenţa doar sub forma adierii   pletează ansamblul fortificaţiei.   o tehnică  numită în antichitate   a  fost  construită  nu  poate  fi
             Traseul turistic           chiar şi parţial, în legătură acest   blânde a vântului care unduieşte   Ea are latura de răsărit în comun   opus  mixtu).  Mai  exact,  unele   trecută cu vederea.
               De  la  bun  început,  cărarea,   monument,  individualizează  şi   iarba şi florile.  cu prima incintă şi este întărită   porţiuni  sunt  construite  din
             semnalizată  printr-o  săgeată,   parcă  scoate  în  evidenţă  an­                cu mai multe turnuri.      blocuri de calcar ce alternează  Sanctuarul
             atacă dealul abrupt, având parcă   samblul de arhitectură antică. Şi  Prima incintă  Elementele  distinctive  ale   cu  porţiuni  din  micaşist  local,   Un  sanctuar  cu  plan  patru­
             intenţia  să  trieze drumeţii.  Cei   chiar  pârleazul  peste  care  se   Odată ajunşi în cetate, la mică   acestei părţi a ansamblului sunt  'având aspectul unei...  table de   later, aşa cum sunt şi cele de la
             nehotărâţi renunţă, iar cei dor­  trece  face  parte  din  farmecul   distanţă spre sud-vest vedem un   constituite de  aşa-zisele  "plat­  şah.  Costeşti-Cetăţuie, din care s-au
             nici îşi continuă drumul "turând   locului.  De  pe  panoul  metalic   turn  izolat,  care  poate  fi   forme de luptă",  construite pe   Un  sistem  complex  de  tur­  păstrat  bazele  de  coloană  din
             motoarele"  în  aşa  fel  încât  să  aflăm  că  cetatea  are  două  in­  identificat  pe  planul  cetăţii  ca   laturile  de  nord  şi  de  vest.  în   nuri,  dispuse  pe  terasele  dea­  calcar,  se  afla  în  apropierea
                                                                   fiind turnul VI. însă în interiorul   acest sector, mai exact pe latura   lului  par  să  fi  constituit  un   cetăţii,  în  punctul  numit  "Pie­
                                                                   acestei prime incinte atenţia ne   de nord, paramentele zidului de   dispozitiv defensiv eficient, care   troasa lui Solomon”. Acest edi­
                                                                   este atrasă de turnul-locuinţă, a   incintă nu se ridică la o înălţime   bloca principalele căi de acces   ficiu  completează  imaginea de
                                                                   cărui  bază  din  piatră,  cu  des­  prea mare peste sol, astfel încât   spre cetate.  ansamblu a cetăţii.
                                                                   chiderea spre sud,  se mai  păs -  blocurile  rândului  superior  al
                                                                   trează încă.  Spre  deosebire de   paramentului  exterior  au  o
                                                                   cele două turnuri-locuinţâ care  bordură care susţinea, poate, o























                iul explicativ ne ajută să ne familiarizăm cu planul cetăţii  Ruinele turnului-locuinţă                   Un gard din lemn încinge, ca un brâu, cetatea dacică Costeşti-Blidaru
   1   2   3   4   5   6   7   8   9