Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_210
P. 7

Special[inedit                                                                                                  ZiaruljHUNEDORE ANULUI                    7

                                                                                                                                            Luni, 10 mai 2010




       FILE DIN ISTORIA ŞTIINŢEI


        UN JU R N A LIST, IN V EN T A T O R U L




        P R O P U LS O R U LU I C U  R E A C Ţ IE




       Alexandru Ciurcu s-a născut pe 29 ianuarie 1854, în comuna Şercaia, Braşov, într-o familie de vechi cărturari.  ^
       în 1886, el  a experimentat pentru prima oară în istoria tehnicii, o ambarcaţiune cu motor reactiv

       Gheorghe Manolea                                                                                                                        magazia casei de la această a-
       • • •                                                                                                                                   dresă.  Şi  în  această  perioadă
            amilia  sa  provenea  din                                                                                                          şi-a pus în valoare spiritul prac­
       F                                                                                                                                       tic, organizând la Copăceni, pe
            Muntenia. Deoarece ta­
            tăl  său,  Neculai  Ciurcu,
                                                                                                                                               Argeş, o fermă model, unde s-a
            a participat la Revoluţia
       ^in 1848, acesta, împreună cu   -  %                                                                                                    ocupat de viticultură, pomicul­
                                                                                                                                               tură, zootehnie.
       familia, a fost nevoit să se re­                                                                                                           Iată cum îl descria publicistul
       fugieze în Transilvania.                                                                                                                N.D. Cocea în 1913: „Un cap ad­
                                                                                                                                               mirabil  de  expresie.  Scrijelat,
                                                                                                                                               brăzdat,  tăiat  cu  cuţitul  şi  cu
                                                                                                                                               dalta, capul lui Alexandru Ciur­
                                                                                                                                               cu pare un bronz de Rodin, scă­
                                                                                                                                               pat dintr-o sală de expoziţie, cu
                                                                                                                                               barba  în  vânt  şi  părul  vâlvoi.
                                                                                                                                               Ziarist, agronom, inventator de
                                                                                                                                               motoare şi aeroplane, orator, om
                                                                                                                                               politic, martir, expulzat, profet în
                                  RELATARE. Presa din Paris a consemnat experimentul lui Ciurcu şi Buisson, menţionând că „o barcă fără pânze, fără vâsle sau zbaturi a   ţâra lui şi iarăşi ziarist, Ciurcu n-
                                  urcat pe Sena împotriva curentului”                                                                          a  rămas  nepăsător în  faţa  nici
                                                                                                                                               uneia dintre manifestările infi­
                                  au pus la punct detaliile tehnice   un motor cu reacţie. Motorul e-   Ciurcu a  fost afectată.  Despre  întoarcerea pe   nite ale geniului omenesc".
                                  ale  unui  motor  cu  reacţie.  în   ra format dintr-o butelie de a-   aceste experienţe a scris un ar­  meleagurile pământeşti  Alexandru  Ciurcu  s-a  stins
                                  1885 este expulzat de guvernul   ramă, având o capacitate de 21   ticol  intitulat  „Experience  du   Deşi era în exil, Ciurcu s-a o-   din viaţă pe 22 ianuarie 1922 în
                                  din acea perioadă din cauza cri­  şi  un  orificiu  de  evacuare,  cu   propulseur a reaction" şi care a   cupat  de  amenajarea  pavilio­  Bucureşti. Avea 68 de ani.
                                  ticilor virulente pe care le pu­  diametrul de 3 mm. Amestecul   apărut în revista La Nature nr.   nului românesc de la Expoziţia   în octombrie 2009, cu ocazia
                                  blica  în  ziarele  vremii,  dar  pe   introdus producea, prin ardere,   755 din 2 iulie 1887. Cercetările   Universală din 1889 organizată   unui Simpozion organizat pen­
         După terminarea liceului  la   motiv că era cetăţean străin. Nu   o  presiune  interioară  de  10-15   au continuat, iar experimentă­  la Paris pentru a aniversa cen­  tru a marca împlinirea a 155 de
       Braşov, în 1872, s-a înscris la Fa­  se  înfăptuise  încă  Unirea  cea   atmosfere. Nu se cunoaşte com­  rile efectuate cu un motor mon­  tenarul Revoluţiei Franceze. Vă   ani de la naşterea lui Alexandru
       cultatea de Drept din Viena, dar   mare.               poziţia amestecului. în descrie­  tat pe un vagonet au demons­  reamintesc  că  Turnul  Eiffel  a   Ciurcu,  Primăria comunei Şer­
       a făcut în paralel şi studii teh­                     rea  Brevetului se spunea doar   trat posibilitatea utilizării mo­  fost inaugurat cu ocazia acelu­  caia i-a acordat titlul de „Cetă­
       nice între 1873 şi 1876. După ter­  O viaţă dedicată   că  „arde  lent în  recipiente în­  torului cu reacţie fără pericol de   iaşi eveniment. Ca răsplată pen­  ţean de onoare postmortem" şi
       minarea facultăţii se dedică ac­  studiului           chise fără să lase reziduuri; pro­  explozie. Aşadar, ei au construit   tru implicarea sa în organizarea   s-a dezvelit o placă comemora­
       tivităţii jurnalistice sub îndru­  în final se stabileşte la Paris,   duce un volum mare de gaze (a-   şi  experimentat  primul  motor   pavilionului  românesc,  i  s-a   tivă amplasată pe clădirea ins­
       marea lui C.A. Rosetti şi înfiin­  unde,  împreună  cu  francezul   re o detentă puternică); se fa­  reactiv cu combustibil lichid ca­  permis revenirea în ţară.  tituţiei.
       ţează la Bucureşti câteva jurna­  Just Buisson, studiază problema   brică uşor; are un preţ redus".  re putea fi utilizat pentru depla­  A revenit în ţară în I890 şi a   Un exemplu care poate fi ur­
       le  româneşti  editate  în  limba   propulsiei aeronavelor mai  u-   Pe 13 august 1886, ei au expe­  sarea pe apă sau pe şine. Au in­  condus timp de zece ani ziarul   mat şi  de alte  primării  pentru
       franceză  pentru  a  avea  o  cir-   şoare  decât  aerul,  respectiv   rimentat, cu succes, pentru pri­  tuit şi posibilitatea utilizării în  Timpul. A locuit pe strada Labi­  personalităţile care s-au născut
         ’aţie  europeană.  în  această   propulsarea dirijabilelor, la Vre­  ma  oară  în  istoria  tehnicii,  o  aeronautică,  dar  moartea  lui   rint, la numărul 13. Propulsorul   sau au activat în comunităţile
       h .rioadă  i-a  cunoscut  pe  I.L.   mea aceea în vogă. Propulsorul   ambarcaţiune cu motor reactiv.  Just Buisson şi lipsa banilor au   cu reacţie a stat multă vreme în  pe care le gestionează.
       Caragiale şi Mihai Eminescu. în   se baza pe forţa de reacţie care   Experienţa a avut loc pe Sena,   făcut  ca  această  soluţie  de  a-
       timpul Războiului de Indepen­  se dezvoltă la evacuarea gaze­  contra cursului apei, şi a durat   plicare să rămână doar la sta­
       denţă din 1877-1878 a fost co­  lor dintr-un recipient aflat sub   15 minute. Presa din Paris a con­  diul de proiect. Experienţele fă­
       respondent de război, iar acolo,   presiune.  Au  făcut  mai  multe   semnat acest eveniment, men­  cute de Ciurcu şi Buisson pot fi   pfmfăvara asta--
       pe câmpul de luptă, s-a împrie­  experienţe şi au ajuns  la con­  ţionând că „o barcă fără pânze,   date ca exemplu de metodolo­
       tenit cu Nicolae Grigorescu, pic­  cluzia că acesta poate fi folosit   fără vâsle sau zbaturi a urcat pe   gie  pentru  verificarea  experi­
       tor de front, cel care avea să re­  la propulsarea unui vehicul care   Sena împotriva curentului". Au­  mentală a unei soluţii tehnice.   z â m b i m î m p r e u n a !
       dea  în  tablourile  sale  multe   se deplasează în aer, pe apă sau   torii au primit Brevetul francez   Propulsorul era destinat dirija­
       scene de eroism ale soldaţilor  pe  sol.  Definitivează  invenţia   179001  din  12.10.1886,  iar ulte­  bilelor, dar experimentarea pe   Ai 3 motive să zâmbeşti:
       români  la  Griviţa  şi  Rahova.   „Ambarcaţiune cu reacţie-Pro-   rior  au  brevetat  soluţia  şi  în   o aeronavă era mai dificilă. Au   y   marcaj CE pentru întreaga confecţie, '!
       Amintesc numai tabloul „Atacul   pulsorul  reactiv",  numită  mai   Germania,  Anglia,  Belgia  şi   găsit o metodă ingenioasă pen­  y   plasă de insecte la jumătate de p re ţu i n
       de la Smârdan".            apoi  „Propulsorul  cu  reacţie   Italia. Cu ocazia primei experi­  tru simularea condiţiilor reale:
         După terminarea Războiului   Ciurcu-  Buisson".  Au  propus   mentări au constatat că este ne­  propulsarea  unei  bărci.  Mon­  discounturi imbatabile de până la
       continuă activitatea de jurnalist   montarea motorului reactiv pe   voie de o putere mai  mare. în   tarea propulsorului a fost mai   NOU!   _
       şi se împrieteneşte cu Just Buis­  balonul-dirijabil  construit  de   consecinţă, au mărit capacita­  uşoară,  urmărirea experimen­
       son, reprezentant al agenţiei de   Gaton Tissandier şi prezentat la   tea buteliei şi au reluat experi­  tului s-a făcut direct. Pasiunea
       presă „Havas" la Bucureşti. I-a   Expoziţia de electricitate de la   mentul pe  16  decembrie  1886.   şi  dorinţa de a demonstra co­
       apropiat profesia de jurnalist,   Paris din 1881.     Din păcate, în experimentul fă­  rectitudinea unei soluţii sunt un
       dar  i-a  legat  pasiunea  pentru   Ei construiesc şi experimen­  cut tot pe Sena, Just Buisson şi-a   stimulator recunoscut al creati­
       tehnică. Aşa se face că în 1882  tează pentru prima dată în lume  pierdut viaţa,  iar reputaţia  lui  vităţii.










                                                                                                                                                        Showroom Deva
                                                                                                                                                        Bd. Decebal nr. 23
                                                                                                                                                        Tel/Fax: 0254 2299201
                                                                                                                                                        Mobil: 0757101656
                                                                                                                                                        Fabrica TeraGlass
                                                                                                                                 F E R E S T R E
                                                                                                                                                        Bistriţa
                                                                                                                                 T  e r a G    l a s s  Str. Tărpiului nr. 27A  I
                                                                                                                                      Tradiţie. Calitate. încredere
                                                                                                                                                        Tel/Fax: 0263 2061221
                                                                                                                                         »o marcă-
                                                                                                                                                        Mobil: 0752101608
       D ESEN . Reprezentare a exploziei motorului cu reacţie al lui
       Alexandru Ciurcu şi Just Buisson la 16 decembrie 1886, după revista                                             Marcajul GE conferă garanţia calităţii la standarde europene!
       La Nature                                                                                                                     www.TeraGlass.ro
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12