Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_212
P. 6
6 Ziarul IHUNEDOREANULUI
M ie rc u ri, 12 m ai 2010
Monna Voinescu____________ • EXTRA
• • •
presă de corectură
0 hârtie, regale cu lite 1893
din secolul XIX, o ma
şină manuală de tăiat
re mobile din plumb, o presă
de poleit cu care se "colorau" este anul de fabricaţie
titlurile de carte şi un linotip al celei mai vechi
de fabricaţie germană sunt maşini tipografice din
doar câteva dintre exponatele muzeul Imprimeriilor
unui inedit muzeu aflat la tipo
grafia din Deva şi care amin Gutenberg-Polidava
teşte de istoria tiparului.
Curios este că toate maşinile primerie, să vadă pe viu cum se
expuse sunt încă funcţionale. Ele tipăreau ziarele în secolele tre
au fost folosite zeci de ani de că cute. Printre vizitatori s-au aflat,
tre tipografia deveană după ce o dată, şi nişte italieni ajunşi prin
au fost aduse din Leipzlg. De 12 Deva ca turişti. Nu se ştie cum au
ani, stau pe tuşă, iar proprietarul aflat de existenţa muzeului de
imprimeriei s-a gândit că n-ar fi maşini tipografice şi au venit
rău să le transforme în piese de să-l vadă. La un moment dat,
muzeu. s-au socotit chiar să-l cumpere,
dar proprietarul imprimeriei n-are
Cea mai veche piesă de gând să se despartă de el.
din colecţie Muzeul de la Gutenberg are
Ineditele maşinării sunt o a- povestea Iui care începe cu o
devărată curiozitate pentru toţi presă de corectură. Este cea mai
cei care trec pragul muzeului. Cei veche piesă din colecţie şi a fost
mai mulţi sunt elevi de şcoală construită în secolul XIX. Când
generală. Când învaţă istoria ti ajungi în faţa ei, descoperi şi un
parului, profesorii îi aduc la im- probar de literă - adică, un soi
de cărticică în care sunt cuprinse
toate caracterele şi corpurile de
literă folosite în tipografii pe
vremea tiparului de plumb.
Literele mobile - cu care se
realizau odată titlurile materia
lelor tipărite - sunt păstrate la
fel ca pe vremuri: în casele de li
tere din regale. Un fel de mese
din lemn, prevăzute cu o mul -
ţime de sertare. Cel puţin 15.000
de litere încap într-o singură ca
să, îşi aminteşte maistrul Nicu
Matei, unul dintre puţinii anga
jaţi ai imprimeriei care a apucat
să manevreze multe dintre ma
şinile muzeului. Ştie toate opera
ţiunile pe care le execută fiecare
şi demonstrează pe loc de ce es
te în stare oricare dintre maşi
nării pentru că toate sunt încă
funcţionale, doar că "lucrează"
extrem de încet.
Maşinării plică Nicu Matei cum erau operaţiunea cu pricina se realiza Un linotip nemţesc, literele care intrau în culegar, iar
acţionate manual tipărite literele aurii de pe cărţi. tot la tipografie şi tot cu o ma ultima piesă intrată de aici, în roata de turnare, unde
Maşina de biguit şi de perfo Acum câteva decenii, în tipo şină tipografică. Prin aceeaşi în muzeu erau injectate cu plumb topit
rat avea şi posibilitatea de-a grafii exista şi o presă care lipea metodă a presării, pe act erau Ultimul exponat care a intrat într-un cazan. Dezavantajul pro
îndoi coala de hârtie, la mijloc. paginile cărţilor, la cotor. Chiar imprimate cifre şi litere per în muzeul Gubenberg a fost un cedeului era legat de corectarea
Era destul să acţionezi o mani dacă pare ciudat, aceleaşi pagini forate. Pentru simplul privitor, o linotip N14, model german. Lino greşelilor care implica refacerea
velă. Şi rândurile cu litere de de carte erau, într-o altă peri adunătură de găuri nu înseamnă tipul - o maşină de cules meca rândului în întregime. Până prin
plumb puteau fi tăiate. Tot cu o oadă, cusute la o maşină de cu nimic. Dar pentru cel care se- nică, pe care a inventat-o cea 1970, acest procedeu a fost cel
maşinărie acţionată manual. sut, aceeaşi pe care o vezi şi-n cretiza documentele, lucrurile sornicarul elveţian Ottmar Mer- mai utilizat la redactarea zia
Din muzeu nu lipseşte maşi atelierele de croitorie. Tipogra erau diferite. Fiecare astfel de genthaler, în 1885 - aranja tex relor.
na cu care, pe vremuri, se co - fia deveană a cusut cărţile cu un "ştampilă" era unică în ţară, iar tul care urma să fie tipărit. El într-un colţ din muzeu sunt
seau, cu sârmă, paginile cărţilor "Singer" aflat acum printre expo evidenţa ei era ţinută cu stricte permitea zeţarului să tasteze di adunate şi "mărunţişurile" tipo
tipărite. Tipograful o manevra natele muzeului. ţe într-un catastif cu regim spe rect fiecare literă a textului apă grafice - matriţe de litere, pe
apăsând cu piciorul pe o pedală. înainte de apariţia ştampi cial, explică Nicu Matei. Sigiliul sând clapele unei claviaturi şi niţe cu care erau retuşate filmele
Presa tighel intra tot în catego lelor, documentele se secretizau de secretizare împiedica falsifi comandând astfel turnarea ca foto, fotografii vechi, câteva ex
ria maşinilor de tipărit. Era folo într-un fel aparte. Se aplica pe carea actelor şi se aplica, în ge racterelor şi aranjarea lor. Lo emplare din ziare tipărite la în
sită pentru felicitări, cărţi de ele un "sigiliu de secretizare", iar nere, pe diplomele de studii. vind tastele, culegătorul elibera ceputul anilor 1900, un catalog
vizită şi diferite invitaţii. Forma
în care se aflau literele de plumb
era aşezată lângă un jgheab cu
cerneală. Prin învârtirea, tot
manuală, a unei roţi, forma era
apropiată de coala de hârtie şi
astfel aceasta era imprimată.
Tot roata era cea care acţiona
şi maşina de tăiat hârtie.
La titlurile cărţilor tipografii
foloseau presa de poleit. "Ma
şina se încălzea la o tempera -
tură de 220 de grade Celsius,
după care apăsai manivela şi
presai literele pe copertă", ex
PUBLICITATE
rS P ITA LU L VETERINAR A N D IV E T ^
INEDIT. După aproape două secole de la apariţia primei maşini de tipar din muzeul Gutenberg, literele mobile folosite cândva la tipărirea ziarelor
au fost transformate de un tipograf ingenios în tablouri şi chiar într-o masă care este expusă în biroul de protocol al firmei FOTO: CRISTIVATAVU
Consultaţii • Tratamente • Vaccinări • Ecografie • Analize de laborator • Radiologie No N-
Intervenţii chirurgicale • Staţionar câini, pisici • Ambulanţă veterinară • Cosmetică canină
Deva, Str. Calea Zarandului, Nr. 79, tel/fax:0254-234.552, 0735 - 608.491 • www.andivet.ro, office@andivet.ro |
