Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_213
P. 7
Rep ZiarulUUNEDOREANULUI 7
Joi, 13 mai 2010
S P E C IA L
Pământul şi vitele au aruncat în puşcărie
sute de mii de ţărani, la începutul anilor '50
Comuniştii i-au catalogat drept "chiaburi" pentru că aveau niţel mai mult pământ decât vecinii lor. Ridicola patalama
i-a ajutat să înfunde puşcăriile şi i-a lăsat fără avere. De-a lungul timpului, arhivele au păstrat sentinţele penale pronunţate la
adresa lor. Autorităţile au fabricat motive de-a dreptul hilare care să-i trimită în faţa instanţei
M arina Tudor_______________ Sicre (63 de ani, cu avere), din Fă-
• • • geţel, au fost acuzaţi şi ei de ne- • IN CRED IBIL
nul 1950. Sentinţele respectarea planului de cultură. Bairam
pentru sabotaj şi infra Concret, n-au reuşit să semene spre puşcărie
cţiuni economice erau toată suprafaţa de teren pe care
A pronunţate ca pe ban o aveau şi n-au predat toată cotă Chiar dacă voiai să dai o pe
dă de către instanţele de jude de cartofi la care "au fost impuşi". trecere, în anii '50 nu puteai
cată. Tribunalul Hundoara nu Foarte curios este că, deşi în face asta după cum te tăia
făcea excepţie de la regulă. Zil sentinţa penală dată în şedinţa capul. Bairamul te putea
nic, erau trimişi după gratii oa publică din 25 ianuarie 1950, s-a arunca în închisoare la fel de
meni pentru care acuzele erau consemnat că la dosar există repede cum o putea face
fabricate rapid. Arhivele au dovezi clare cum că cei doi şi-au grâul necules de pe câmp.
păstrat destule cazuri. însămânţat pământurile ca la Traian Poiana, la vremea
Sentinţa penală nr. 347, de pil carte, Tribunalul le-a socotit ire aceea brigadier la Poiana
dă. Doi hunedoreni din Romos au levante. în concluzie, Oprea şi Si Răchitele, a fost adus în fata
t
»
fost condamnaţi la închisoare cre au ajuns după gratii fiind o- instanţei, în ianuarie 1950,
corecţională pentru că nu şi-au bligaţi şi la plata unor amenzi. pentru că organizase, cu trei
sămânţat terenurile în terme- La rândul său, Vaier Lupşa (6I luni înainte, o petrecere cu
. jl stabilit de Comitetul Provizo de ani), din Runcşor, a fost con muzicanţi la care a chemat
riu Comunal. Legile de atunci nu damnat la închisoare pentru "sa mai mulţi tineri din comună.
meau asta sabotaj. botarea măsurilor luate de comi Petrecerea a avut loc la can
Un alt exemplu: Sentinţa pe sia de treieriş". Ce-a făcut hune- tonul lui din pădure, dar
nală nr. 9ll. Un bărbat din Hăţă- doreanul? Cică ar fi treierat, în II pentru că nu era “autorizată"
gani ajungea după gratii pentru octombrie 1949, vreo 90 de snopi de şeful de post, atitudinea
că a sacrificat trei viţei, fără au BLESTEMUL AVERILOR. Pe lista „chiaburilor” era trecut doar capul de familie, dar şi celelalte de grâu cu îmblăciul (aparat ru brigadierului a adus “o gravă
torizaţie. Pentru că a tăiat un persoane din gospodărie erau considerate la fel. Iar cine ajungea pe listă, avea aceeaşi soartă: puşcăria dimentar de treierat). în zadar a ştirbire atribuţiunilor şi auto
porc din propria ogradă a fost şi confiscarea averii încercat ţăranul să se apere rităţii locale a şefului de mili
trimisă în judecată şi o femeie motivând că batoza a ajuns în sat ţie”, scrie în sentinţa penală
din Orăştie, potrivit unei alte "luptă de clasă". Luptând împo unii chiar în umbra celulei. Ur Cel mai înstărit mult prea târziu, iar el a treierat pe baza căreia bărbatul a
sentinţei penale - nr. 48. triva “chiaburilor" şi a "mijlocaşi maşii le cunosc mai mult ori mai "sabotor" grâul ca să aibă ce mânca. Ins ajuns la închisoare.
Prin Sentinţa penală nr. 1273, lor" care "şovăiau", săracii tre puţin povestea şi doar arhivele * 0 campanie de însămânţări tanţa l-a făcut chiabur şi l-a
un hunedorean din Ilia era az buiau să "fie lămuriţi" de avanta mai pomenesc astăzi născocitele i-a băgat în închisoare şi pe A- trimis o lună la închisoare. Başca, toate acestea, ea a fost obligată
vârlit în puşcărie pentru că nu jele intrării în gospodăriile agri motive prin care puterea comu dam Purcar şi Vasile Baba, din l-a amendă cu 10.000 de lei şi tot de instanţă să plătească o amen
terminase secerişul până la o a- cole. nistă a încercat să scape de oa Romos. în toamna lui '49, cei doi el a plătit şi cheltuielile de ju dă corecţională.
nume dată, nu curăţase buruie O legislaţie draconică îi “a- menii cu avere. n-au reuşit să însămânţeze tot decată. Petru Niţă (59 de ani), din Hăr-
nile din trifoi şi, mai ales, nu bi juta" pe chiaburi să ajungă după Pe Îl iulie 1950, Tribunalul Hu pământul pe care-l deţineau pâ ţăgani, a fost catalogat şi el drept
nevoise să participe la o cam gratii pentru ani buni şi să ră nedoara judeca acţiunea penală nă la termenul stabilit de Comi "Chiaburimea nu scapă..." un sabotor într-o sentinţă pro
panie împotriva gândacului de mână fără averi. Birurile impuse deschisă împotriva lui Leonida tetul Provizoriu Comunal. Baba a Tot prin anii '50, sacrificarea nunţată de Tribunalul Hunedoa
Colorado. Pentru instanţa deju lor erau cu mult mai mari decât Teodor, din comuna Ilia, de ori motivat că a aşteptat să plouă, unui animal din ograda proprie ra acum 56 de ani. Motivul: a tăiat
cată, asta a însemnat în 1950 cele impuse altor categorii de ţă gine socială mic burghez (fiu de aşa încât semănatul să-şi aibă era un alt motiv pentru care pu trei viţei, fără să aibă vreo auto
infracţiune economică. rani. preoţi), care a fost trimis în ju rostul, iar Purcar s-a apărat că a teai înfunda puşcăria. rizaţie. în faţa judecătorilor, o-
în acelaşi an, în luna ianuarie, Acum mai bine de jumătate de decată pentru o infracţiune eco - fost ocupat cu culesul porumbu Elisabeta Koaleş (39 de ani), mul a încercat să se apere: primii
un brigadier din Cerbăl a fost veac, puşcăria îi aştepta pe toţi nomică. Potrivit sentinţei, omul lui, pentru care exista de aseme din Orăştie, a simţit-o pe pielea doi viţei erau bolnavi, iar pentru
trimis în judecată pentru că a or aceia despre care se considera că nesocotise cică "preţioasele în nea un termen limită. ei, după ce a tăiat un porc în oc al treilea a fost autorizat să-I taie
ganizat o petrecere. Autorităţile doseau, distrugeau sau degradau drumări agro-tehnice ale PMR, Chiar dacă "inculpaţii" au ară tombrie 1949. Potrivit Sentinţei de către medicul veterinar, pre
ay considerat că omul a adus ast produsele (Decretul nr. 183 din 30 bazate pe vasta experienţă în tat că se apucaseră totuşi de arat penale nr. 48/1950, femeia nu zent, de altfel, şi el la "locul fap -
fel "o gravă ştirbire autorităţii lo aprilie 1949). Grâul, de pildă, nu ramul agricol din Uniunea So înainte ca termenul să expire, şi avea autorizaţie. Pe lângă asta, a tei". Bărbatul a adăugat că nu a
cale a şefului de Miliţie". putea fi treierat până când auto vietică". Acelaşi act precizează chiar dacă exista în favoarea lor fost acuzată şi că ar fi vândut mai sacrificat mai multe animale
Sabotajul l-a trimis la închi rităţile nu stabileau ce cantitate clar că ambele părţi declară că. şi declaraţia unui martor, ins multe kilograme de carne veci decât alţi ţărani din zonă. Dar
soare în acelaşi an şi pe "cel mai urma să fie predată statului. Aşa nu au probe. Şi totuşi, procurorul tanţa i-a găsit "vinovaţi de neso nilor din zonă. Ultima acuză a cum comandantul postului de
înstărit locuitor al comunei Şoi- prevedea Decretul nr. 143 din a cerut condamnarea inculpatu cotirea dispoziţiunilor Ministe fost contrazisă de declaraţiile u- Miliţie, un martor din sat şi un
muş", pentru că a refuzat să pri 1950. De asemenea, neachitarea lui. De fapt, de ce era acuzat Leo rului Agriculturii". Drept urmare, nor martori, care au spus că, într- “informator” au declarat contra
mească ordinul de rechiziţionare obligaţiilor impuse însemna pâ nida Teodor? Că nu a secerat pâ; “chiaburii" au primit câte două adevăr, au primit carne, dar cu riul, Petru Niţă a ajuns stat după
a propriei căruţe. Şi exemplele nă la 12 ani de închisoare co- nă la 3 iulie o suprafaţă de 2,55 de luni de închisoare corecţională, împrumut, până când ar fi putut gratii timp de patru luni. Aşa, “ca
pot continua. recţională. hectare cu grâu, că nu a curăţat plus amenzi. să o restituie femeii. Din nou, să nu creadă că chiaburimea sca
Ce aveau totuşi în comun toţi în orice moment, împotriva de cuscută aproape trei hectare “Cel mai înstărit locuitor din acuzarea nu a avut nicio dovadă pă de sancţiunile penale", a pre
aceşti oameni? Mai multg pă chiaburimii se puteau fabrica a- de trifoi şi că nu a luat parte la comuna Şoimuş" a ajuns şi el în împotriva Elisabetei Koaleş. Cu cizat sentinţa penală.
mânturi decât alţii şi câteva cuzaţii de sabotaj ori de infracţi campania împotriva gândacului faţa instanţei de judecată pentru
mijloace de producţie. în ochii uni economice. în plus, lipsa pro de Colorado. Cel puţin ultima că "a refuzat" să primească un
Partidului Muncitoresc Român belor nu împiedica nicio instanţă acuzaţie e pură invenţie, având ordin de rechiziţionare a propriei
.PMR), toţi treceau drept mici de judecată să trimită pe cineva în vedere că apariţia în România căruţe cu care urmau să fie trans
burghezi ori chiaburi de-a drep după gratii. Condamnarea era a gândacului cartofului a fost portate lapte şi medicamente
tul. urmată de plata unor amenzi consemnată abia în 1952, deci pentru ţărani, "sabotând astfel
serioase, dar şi de conficarea după doi ani, în Săpânţa, judeţul interesele clasei muncitoare",
Acuzaţii fabricate averii. Maramureş, de aici insecta ex- după cum precizează sentinţa
Primele liste de chiaburi au tinzându-se în Banat şi .apoi în penală. La Tribunal, înstăritul Pe
fost întocmite în anul 1949, pro - "Preţioase îndrumări", toată ţara. tru Muntean a declarat că nu pu
babil pe baza definiţiei date de. nesocotite Şi totuşi, în ciuda vreunei do tea, deocamdată, să dea căruţa,
către Gheorghe-Gheorghiu Dej Potrivit istoricilor, între anii vezi incriminatoare, Leonida pe motiv că-i împrumutase unui
la plenara PMR din 3-5 martie 1949 şi 1952, au avut loc sute de Teodor (tatăl celui care avea să, vecin una dintre roţile ei. Dar ce
1949. Ţăranii au fos împărţiţi a- mii de arestări de ţărani, dintre devină istoricul şi academicianul mai conta. “Chiaburul” trebuia
tunci în trei categorii: săraci, mij care aproape jumătate au fost fi - Pompiliu Teodor) a fost condam condamnat şi amendat.
locaşi şi chiaburi. Conform ideo - nalizate cu sentinţe de închi nat la 13 luni de închisoare co
logiei comuniste, chiaburii îi ex - soare. Scopul era clar: ruinarea recţională, la plata unei amenzi Dovezi irelevante
ploatau pe ceilalţi agricultori, iar ţăranilor înstăriţi şi a clasei no de 20.000 de lei şi confiscarea Romulus Oprean (60 de ani,
între aceştia şi celelalte clase so - biliare. întregii averi mobile şi imobile în cetăţean român, cu avere), din
ciale rurale exista o permanentă întemniţaţii au pierit pe rând, folosul statului. localitatea Pan, şi Gheorghe
www.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai im portante informaţii Zia
locale în ediţia on-line a cotidianului
9
