Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_214
P. 11
Obiceiuri • • ZiarulWUNEDOREANULUI
Vineri, 14 mai 2010
Calendarul
tradiţional ţărănesc
Sfinţii Constantin şi Elena p de vară 1 7 -2 3 MAI
al obiceiurilor şi datinilor popi are
Când vorbim despre începuturile anotimpurilor din calendarul ţăranului „în Florar se aşează berzele
român, trebuie să arătăm că acestea sunt strict consemnate de o singură ăl mai fain. Când vezi de-
nceput barza să zici aste
zi, încât calendarul oral ţărănesc nu urmează metoda astronomică de vorbe şi vei avea în tăt anu’
categorisire temporară a acestora sănătate, bogăţie şi mulţi
prunci:
Barză, barză, / Ce-ai în
guşă? / - O căpuşă! / - Dar
în piept? / - Lapte fiert! / -
In picioare? / - Pouă
râşchitoare! / - In pene? / -
Frigurile tele! / - Să te duci
nouăzeci de ani cu ele!”
(din eposul popular).
DENUMIRE
POPULARĂ:
- florar, frunzar, luna
ierburilor
■ Luni, 17 mai
„încep să umble furnicile în
casă şi acareturi: închide-le
calea ungând cu petroleu
(petrol - n.n.) scândura pe
unde urcă”.
■ M arţi, 18 mal
„Caută pe câmpuri şi poieni
bureţi ăi buni de mâncare şi
uscă-i pentru tăt anu’”.
■ Miercuri, 19 mai
„Dacă n-ai terminat
sămănatu’ la porumb, ovăz şi
mei străduieşte-te cu grabă
să le pui în holdă”.
■ Joi, 20 mai
„Să termini prăşitul viei că
altu’ fel nu-i bine că
înfloreşte viţa”.
Importanţa începutului verii Mureşului aveau credinţa că curte .
era bine înţeleasă şi de sătenii este o zi importantă, menţiona Până aproape de zilele noas
din Platoul Luncanilor, cei din tă la „slujba de duminică" ce tre tre, în satele de pe malul Mure ■ Vineri, 21 mai
Alun, Bobaia, Luncani şi Ursici buie ţinută că astfel „Sfinţii îm şului, se păstra legenda că la „Zi cu roşu îrT'talendariu
care ştiau că e zi când „tăte păraţi” vor trimite ulii în curtea Cap de vară, Sfinţii împăraţi sfinţilor; îi Constantin şi
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog; se află pus calendarul creştin cu păserile îşi învaţă puii să zboa gospodarilor „ca să le mănânce Constantin şi Elena au scos Elena ce să zâce că o scos
• • • rânduiala sfinţilor într-un an, re, atuncea începe vara". puii scoşi de clocă". crucea din apă şi că în această zi crucea din mare şi s-au aflat
notimpurile aveau socotit mai mult agrar de ţărani, De aceea şi ţăranii din Câm nu-i bine să pescuieşti, să nu -astfel ca părinţi ai sfintei
Cap; astfel vara înce care cuprindea „sărbătorile pul Pâinii, din zona etnofolclo- Obiceiuri la începului tulburi apa, că nu vei mai prinde cruci”.
pea la 21 mai, de Sf. mari şi mici" din viaţa comu rică a Orăştiei,.se grăbeau să verii nimic; mai mult cei care nu au
A Constantin şi Elena, nităţii. termine cu semănatul porum începutul verii aducea feno respectat interdicţia s-au înecat
numit în alte zone etnofolclo- Sf. Constantin şi Elena erau bului deoarece întârzierea ar mene meteorologice dintre cele în apele râului.
rice ale ţării şi Constandinu importanţi mai puţin pentru aduce pagube culturilor din mai variate; ploi în averse, tu în spaţiul tradiţional româ ■ Sâmbătă, 22 mai
Puilor sau Constantin Graur hagiografia lor şi mai mult pen partea unor păsări. nete, fulgere şi grindini. De alt nesc, timpul estival nu este, nici „Către sfârşitul de mai, acu
care era limita calendaristică tru faptul că deschideau un Ziua sfinţilor Constantin şi fel, ploile între Paşte şi Rusalii pe departe, unul care se scurge sâmbăta, bătrânele împreună
a semănatului porumbului anotimp deosebit al anului-va- Elena nu este ţinută astăzi decât erau multe în unele din satele haotic de la o zi la alta, ca o ru cu muierile „iertate” strâng
înainte de a veni păsările să le ra când se coceau şi maturizau în puţine sate hunedorene, mai hunedorene, „ploile de trăsnete tină a treburilor cotidiene în buruieni de leac pentru
ciugulească. recoltele vegetale şi animale ca mult în cătunele izolate cu po şi ploile oprite”care începând gospodărie fi în culturile agri oameni şi animale”.
Cele trei luni interdepen urmare a muncii ţăranilor. pulaţie puţină şi conservatoare, cu etapa „Cap de vară" (21 mai) cole.
dente între ele ale anotimpului care continuă să transmită ce-, trebuiau preîntâmpirfate prin Dimpotrivă în satele noastre,
de vară debutează prin multe „Cap de vară" în satele lor tineri obiceiuri şi datini ritualuri agrare şi magie familia depăşite mult de mentalitatea
„semne" care răsfrâng şi am hunedorene apuse în alte locuri. în Ţara Za- lă ce variau de la sat, la sat. contemporană, anotimpul esti ■ Duminică, 23 mai
plifică totodată un lung şir de ■ în satele de munte în Ţara Ha randului în satele aproape de în această zi, oamenii nu val mai păstrează tipurile şi „Fă plăcintă cu cireşe şi
credinţe specifice satului tra ţegului, la Baru, Valea Lupului, populate, Grohoţele, Câinele lucrau pe câmpuri la ogoare, în arhetipurile tradiţionale evi împarte-o la prunci ca să
diţional. Crivadia şi Merişor . bătrânii (Corn. Buceş) Ruseşti, Păuleşti, grădină sau la pădure pentru a dent restrânse şi estompate. crească voinici şi sănătoşi”.
Astfel, în satele hunedorene spuneau că începând cu 21 mai Ticera (Corn. Bulzeştii de Sus), preîntâmpina distrugerea „hol Oricum „lunga vară ţără
se mai păstrează şi astăzi aceste (Cap de vară) oile nu trebuie Grosuri, Plai, Reţ (Corn. Blăjeni), delor şi strugurilor din vii de nească" este un model de spiri
„semne", este adevărat estom mânate prin locuri umede ca „să femeile ţin ziua pentru că altfel piatră dată din ceruri" ne spu tualitate populară care face ca (Din Calendarul
pate de prefacerile contempo nu ia călbează" (gălbează - n.n.) Sfinţii „le-or arde bucatele din nea un bătrân din Banpotoc identitatea etnofolclorică hu- „Comoara satelor”, anul IV,
rane, cuprinse mai des în obi şi recomandă să dea acestor ani holde". care mai completa „că-i bine să nedoreană să constituie încă un nr. 4,1927 şi „Calendarul
ceiurile şi tradiţiile de muncă. male „sare cu brăduleţ", o plantă Mai mult, sătenii din localită dăm mai multe boambe (gră argument la ataşarea definitivă Zarandului”, 1944)
Peste tot în casele ţărăneşti pentru tratarea acestei boli. ţile de pe Valea Geoagiului şi unţe - n.n.) la păsările din la valorile tradiţiei.
