Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_214
P. 6
ZiaruHHUNEDOREANULUl „ Inedit
Vineri, 14 mai 2010
FILE DIN ISTO R IA ŞTIIN ŢEI
Remus Răduleţ şi
cuvintele de împrumut
Cultura tehnică a poporului român a beneficiat de mulţi creatori. Unii au realizat
invenţii pionier. Alţii au introdus cuvinte folosite acum în întreaga lume. Remus
Răduleţ, prin erudiţia şi dăruirea sa, a făcut posibilă apariţia Lexiconului
Tehnic Român
* _______________________________________________
stantin Budeanu, apoi de profe dar, mai ales, s-a utilizat o
sorul Ion S. Antoniu, iar pentru terminologie unitară.
o perioadă îndelungată, de lată ce spunea Remus Rădu
profesorul Remus Răduleţ, leţ: "Cel ce semnează aceste
devenit între timp academician. rânduri s-a străduit să realizeze
Aici a predat, până la pensio întrebuinţarea aceloraşi ter
nare, în 1974, cursul de Bazele mini în diferite secţiuni ale
electrotehnicii, căruia i-a dat o manualului şi să-l prezinte într-
structură axiomatică.în 1955, pe o limbă cât mai unitară".
2 iulie, a fost ales membru în perioada 1949-1956 a
corespondent al Academiei Ro - coordonat elaborarea Lexico
mâne, iar din 21 martie 1963 a nului Tehnic Român, ediţia
devenit membru titular. Timp întâi, opt volume, iar în peri
de trei ani, între 1963 şi 1966, a oada 1957-1966, ediţia a Il-a, în
fost preşedinte al Secţiei de 18 volume, lucrare lexicografică
ştiinţe, iar apoi, timp de opt ani, de amploare, prima de acest
între 8 aprilie 1966 şi 21 martie gen din România. Prima ediţie a
1974, a ocupat funcţia de însumat 7.000 de pagini, iar a
Gheorghe Manolea__________ său pedagogic i-au permis să vicepreşedinte al Academiei doua, 12.000 de pagini. La
• • • emus Răduleţ s-a predea cu deosebită compe Române. elaborarea ei au lucrat 433 de
tenţă atât discipline fundamen
persoane. Lexiconul Tehnic
R discipline noi: Maşini electrice, terminologia nologic pentru domeniul elec
0 născut pe 3 mai 1904 în tale, cum a fost Fizica, dar şi Contribuţii la Român este un tezaur termi
localitatea Brădeni din
judeţul Sibiu.
spunea Remus Răduleţ, "s-au
curenţilor slabi, care a devenit
Satul său natal este atestat Centrale electrice, Tehnica electrotehnică trotehnic deoarece, aşa cum
Unul dintre domeniile în
încă din 1297 cu numele de ulterior curs de Electronică. care şi-a adus o contribuţie preferat pentru termini forme
Terra Heen, iar biserica cu hra remarcabilă a fost cel al termi româneşti atunci când ele
mul Sf. Andrei a fost menţionată Profesor la Bucureşti nologiei electrotehnice. Pregă existau, iar preluarea neolo
prima oară în 1350. Sat săsesc, începând cu anul universitar tirea sa enciclopedică i-a per gismelor a fost făcută cu grijă".
numit Henndorf până în 1968. 1951-1952 se transferă la Univer mis să imprime lucrărilor din în 1964 este ales preşedinte
Studiile liceale le-a început la sitatea din Bucureşti, unde acest domeniu un caracter al Comisiei Electrotehnice
Sighişoara şi le-a terminat la predă cursurile de Electromag - interdisciplinar prin stabilirea Internaţionale pentru o peri tetului Tehnic de Terminologie CEI care s-a ţinut la Tokyo.
Braşov. netism şi Teoria relativităţii. A unor relaţii între electrotehnică oadă de patru ani. A fost al 17- al Comisiei Electrotehnice In Aprecierile au fost favorabile«î
A început studiile superioare funcţionat, în paralel, şi la Fa şi diferite domenii ale fizicii, lea preşedinte al acestei Comi ternaţionale a coordonat şi s-au materializat prin decizia
în 1923, la Facultatea de Electro cultatea de Electrotehnică a chimiei, logicii, informaticii.în sii. Comisia Electrotehnică In finalizat, în 1983, prima ediţie a finanţare a activităţii de elabo
mecanică a Şcolii Politehnice Institutului Politehnic din Bucu 1947 apare traducerea în limba ternaţională a fost înfiinţată cu Dicţionarului Multilingv al rare a Tezaurului terminologic.
din Timişoara, pe care a reşti, mai precis, la Departa română a "Manualului Ingine ocazia Congresului Electrici Electricităţii. începuse deja, din Din păcate, pe 6 februarie
absolvit-o în 1927, fiind cel mai mentul de Inginerie electrică. rului Hiitte", elaborat sub coor - enilor, ţinut la Saint-Louis, SUA, 1981, să lucreze, împreună cu 1984 s-a stins din viaţă. Pro
strălucit student pe care l-a Acest departament fusese în donarea profesorului Remus în zilele de 12-17 septembrie Comitetul Electrotehnic Român, poziţia "Nu zidurile fac o şcoală,
avut această şcoală de-a lungul fiinţat în 1948, prin reorgani Răduleţ, aflat încă la Timişoara. 1904. Primul preşedinte a fost la solicitarea Biroului Central al ci spiritul care domneşte într-
istoriei sale. Şcoala Politehnică zarea Departamentului de Mă Nu a fost numai o traducere, lordul Kelvin.ln 1974, împreună CEI, la elaborarea unui Tezaur însa“, spusă la inaugurarea
din Timişoara a fost înfiinţată în surări electrice, şi a fost condus deoarece în fiecare capitol s-au cu alţi specialişti, a contribuit la de termeni. şcolii care l-a format, f-au mar
noiembrie 1920, prin Decretul' la început de profesorul Con adus completări de ultimă oră, organizarea la Bucureşti a reu Primele rezultate au fost cat toată viaţa.
Regelui Ferdinand, care pe II niunii anuale a Comisiei Elec prezentate de academicianul Remus Răduleţ a creat o
noiembrie 1923, cu ocazia vizitei trotehnice Internaţionale. în Remus Răduleţ, în octombrie şcoală care îi continuă filozofia
de inaugurare, a spus: "Nu calitate de preşedinte al Comi 1983, la Reuniunea Generală a ştiinţifică şi profesională.
zidurile fac o şcoală, ci spiritul
care domneşte într-însa“.
Perfecţionare la Zurich
După un an de la absolvire,
în 1928, a obţinut o bursă de
studii la Şcoala Politehnică
Federală din Zurich. Timp de
aproape trei ani a lucrat alături
de profesorul Karl Kuhlmann,
renumit la vremea aceea, în
atmosfera intelectuală eferves
centă creată de o pleiadă de
savanţi iluştri, printre care Al-
bert Einstein, Max Plank, Erwin
Schroedinger, atmosferă în care
logica raţionamentului, rigoa
rea ştiinţifică şi eleganţa expu -
nerii erau repere fundamentale.
La sfârşitul acestei perioade, în
1931, îşi susţine teza de doctorat,
după care se întoarce în ţară.
Reîncepe activitatea didactică
la Şcoala Politehnică din Timi -
şoara, pe care o va sluji timp de
20 de ani, până în 1951.
Formarea sa enciclopedică,
cunoştinţele temeinice dobân
dite ca student la Timişoara şi
ca doctorand la Zurich şi harul