Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_217
P. 4
HUNEDOREANULUI Mediu
M iercuri, 19 mai 2010
IRONIA SORTII
ECOTURISMUL, PRIETEN
SAU DUŞMAN AL MEDIULUI?
Raluca Petrescu/Green-Report 'EXTRA Succesul atrage după sine eşecul misiunii de a proteja mediul. Indiferent cât de multă
.« > grijă au oamenii, acţiunile lor nu rămân fără efect asupra ecosistemelor
romovat ca o alterna Ce este mai exact
tivă curată, ecoturis- ecoturismul
mul este tot mai des a -
P cuzat că afectează me Ecoturismul este o formă de
diul în aceeaşi măsură ca turism axat pe observarea şi
turismul agresiv şi costisitor. aprecierea naturii şi a tradi
Atracţia crescândă exercita - ţiilor locale direct legate de
tâ de zonele exotice şi de habi natură. Ecoturismul trebuie
tatele bogate a condus la o dez să îndeplinească următoa
voltare rapidă a acestui sector. rele condiţii: conservarea şi
Rămâne însă de văzut dacă do protecţia naturii, folosirea
rinţa de a descoperi natura şi de resurselor umane locale,
a o conserva duce la ameliora caracter educaţional, respect
rea sau, dimpotrivă, la degra pentru comunităţile locale,
darea acesteia. impact negativ minim
Concepţia majorităţii turiş asupra mediului natural,
tilor este că impactul acţiunii cultural şi social. ,
lor este parte din procesul na
tural al activităţii umane. Iubi
torii de expediţii împărtăşesc cât numărul turiştilor creşte, cu
convingerea că cele mai multe atât efectele asupra mediului
efecte pot fi limitate la un nivel vor fi mai puternice. Aceasta
tolerabil, ţinând cont de bene pare a fi ironia ecoturismului -
ficii. succesul său atrage după sine
Din această perspectivă, e- eşecul misiunii de a proteja
coturismul generează fonduri mediul, deoarece, indiferent cât
pentru conservarea mediului, de multă grijă au oamenii, ac
iar unii investitori au realizat ţiunile lor nu rămân fără efect
deja că o politică axată pe do asupra ecosistemelor.
naţii pentru conservarea habi
tatelor atrage şi mai mulţi tu Efecte pe termen lung
rişti, generând profituri mai La polul opus, o mulţime de
mari şi ajutor pentru mediu. voci acuză ecoturismul că afec
Adevărul este însă că turismul în tează habitatele în aceeaşi mă -
zone protejate sau periclitate va sură ca turismul orientat spre M EDIU. Auzim tot mai des că până şi ecoturiştii lasă uneori în urma lor deşeuri şi distrug, chiar dacă involuntar, vegetaţia
exista, fie că ne place sau nu, dar profit. Astfel, auzim tot mai des FOTO: EPLERWOOD.COM
ecoturismul încurajează aceas că până şi ecoturiştii lasă uneori zitatori în peşterile în care exis căutarea lor permanentă de ecoturismul, chiar dacă este şi oameni de ştiinţă colabo
tă industrie să fie mai verde. în urma lor deşeuri şi distrug, tă gheţari conduce la creşterea reci fe, păduri tropicale şi ruine, intruziv şi erodează societăţile rează pentru a reduce impactul
chiar dacă involuntar, vegeta treptată a temperaturii, afec scrie autoarea, turiştii nu se şi mediul, poate asigura con activităţilor umane.
Un nume frumos ţia. Nici lucrările de electrificare tând habitatul. Una dintre cele gândesc nicio clipă la impactul diţiile lor de supravieţuire. Tu - La o examinare mai aten*^
pentru turism ce se realizează pentru taberele mai critice analize la adresa construcţiei de hoteluri şi de riştii au avut un rol şi în pro însă, se văd şi efectele negaţi
termenul "ecoturism" este tot mai extinse de ecoturism nu ecoturismului este cartea "o că pensiuni, al folosirii liniilor ae tejarea gorilelor de munte din o invazie de imigranţi în căutare
folosit uneori de operatorii rămân fără efecte asupra me lătorie prea îndepărtată: Eco riene, al importului de bunuri Rwanda, contribuind cu veni de slujbe în noua economie a
companiilor de turism pentru a diului şi reprezintă o intruziune. turism, politici şi Ex ploatare", a de consum în aceste zone sau turi anuale de un milion de do insulelor, ce au triplat populaţia
descrie o plimbare prin zonele Şi animalele sălbatice au de cercetătoarei Rosaleen Duffy. chiar la efectul vizibil al utili lari ce au permis autorităţilor să permanentă în decurs de 15 ani,
sălbatice, scepticii sunt de pă suferit. Urşii polari, spre exem După lectura acesteia, persoa zării bărcilor cu motor care po - înfiinţeze patrule antibraconaj transformând oraşele în surse
rere că ecoturismul este doar plu, ar trebui să hiberneze în nele mai sensibile ar putea a- luează apa. şi să creeze locuri de muncă de poluare şi punând presiune
imaginea verde a profitului şi că majoritatea timpului în lunile junge la concluzia că singura pentru comunitate. 0 situaţie pe exploatarea resurselor. Pe
investitorii folosesc abuziv a- de iarnă, pentru a-şi conserva modalitate de a explora natura Paradoxul iubitorului similară întâlnim şi în Insulele de altă parte, doar 15 la sută din
cest termen. Consumatorii a- energia şi pentru a evita să ardă fără a-i face rău este din fotoliu, de natură Galapagos, din Ecuador, unde veniturile obţinute ajung în
cestui serviciu par să accepte grăsimile din organism. Ecotu cu o enciclopedie în faţă. în unele locuri, ecoturismul ecosistemele de păsări, reptile economia din Galapagos: cea
denumirea de turism eco fără să riştii care vor să observe anima Duffy povesteşte cum insu a contribuit însă la ameliorarea şi ţestoase rare atrag venituri mai mare parte a profitului este
se gândească prea mult la im lele din goana maşinilor îi aler lele Belize, altădată un paradis situaţiei unor specii de animale de peste 60 de milioane de obţinută de companiile de tu
pactul prezenţei lor asupra ha tează şi îi pun pe fugă, ceea ce îi sălbatic, au devenit o populară precum leii, rinocerii şi elefan dolari anual, asigurând traiul rism, deţinute de investitori
bitatelor. în contextul în care face să piardă din energia nece destinaţie ecoturistică, în care ţii, şi chiar a unor triburi ca pentru 80% dintre locuitori. în străini. Acest model s-a repetat,
industria ecoturismului se dez sară supravieţuirii. în plus, stu vizi ta torii contribuie perma Masai din kenya sau zulu din prezent, operatori de turism, din păcate, în multe puncte de
voltă incredibil de repede, cu diile au arătat că afluxul de vi nent la dezechilibrul natural. în Africa de Sud. în aceste situaţii, ghizi, oficiali ai parcului natural ecoturism din lume.
SEMNAL DE ALARMA
România riscă să rămână fără
litoral în 20 de ani
Specialiştii care au efectuat măsurători spun că este nevoie de măsuri concrete şi
practice, care să fie aplicate imediat pentru menţinerea plajelor de la Marea Neagră
HotNews.ro în cazul în care nu se stupefiante din două surse practic vom avea puţine zone
••• intervine cu proiecte viabile, importante - o dată din partea de plajă sau chiar deloc în
suprafaţă de 2.400 de a declarat, duminică, Laszlo echipelor de specialişti următorii 22 de ani", a subliniat
hectare din zona Borbely, ministrul Mediului şi japonezi, iar apoi din partea Borbely.
costieră a Mării Pădurilor. celor danezi. Potrivit acestora, Acesta a adăugat că, deşi la
ONegre a dispărut în în ultimii 35 de ani, au dispărut ora actuală pentru derularea
ultimii 35 de ani, iar pentru Trebuie să intervenim 2.400 de hectare de plajă şi unor proiecte de reabilitare a
următoarele două decenii se "în ultimele luni, am intratîn zonă costieră de la Marea zonelor este alocată suma de
prevede o dispariţie parţială, posesia datelor care ţin de zona Neagră, fie în urma intervenţiei 134 milioane de euro, România
dacă nu chiar totală, a costieră a Mării Negre. Pot să vă naturii, fie a altor factori. Dacă continuă să rămână în urmă la
plajelor litoralului românesc spun că am primit informaţii nu intervenim în această zonă, acest capitol.
