Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_219

Obiceiuri radiţii ZiarufflUNEDOREANULUI

W iW fi Vineri, 21 mai 2010

C U LT U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA TA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I Calendarul
9 5 j y
tradiţional ţărănesc
___________________î .___________ _____ 9 ________________________
Sărbătorile verii - Teodosie a 24 - 30 MAI

grâului şi Sărbătoarea boilor

„In Florar se aşează berzele
Vara începe, convenţional, în calendarul tradiţional ţărănesc, cu o pleiadă de „sărbători mici" legate în ăl mai fain. Când vezi de-
nceput barza, să zici aste
special de un anume „îndrumar agricol şi gospodăresc", căruia comunităţile rurale îi acordă o importanţă vorbe şi vei avea în tăt anu’
egală cu celelalte activităţi din anul agrar sănătate, bogăţie şi mulţi
prunci:
- Barză, barză,
Ce-ai în guşă?
- O căpuşă!
- Dar în piept?
- ţ-apte fiert!
- In picioare?
- Pouă râşchitoare!
- In pene?
- Frigurile tele!
- Să te duci nouăzeci de ani
cu ele!”
(din eposul popular).

D EN U M IRE
POPULARĂ:
- florar, frunzar, luna
ierburilor

■ Luni, 24 mai

„D e vezi omidele pe frunzele
pomilor din livadă să-i
stropeşti că altfel nu vor mai
face roadă”.

■ Marţi, 25 mai
„Dacă te vei apuca să faci
dulceţuri din poamele de
vară, cireşe, căpşuni şi altele,
va fi bine că nu se vor strica
Prof. Marcel Lapteş - Etnolog câteva credinţe şi obiceiuri, ducea grâu la biserică şi după ce Comunei Zam şi mai spre sud la re cu un vârtej, trăznete şi ful­ de fel”.
V reminiscenţe arhaic agrare ale îl sfinţea preotul, se dădea la Burjuc, Brănişca şi Ilia. gere, şi a fost urcat în ceruri cu
entru ca activităţile culturii soarelui, mai târziu ală- găini. Este vorba de sărbătoarea a- tot cu caru’ cu boi, că nu s-a mai ■ Miercuri, 26 mai
anului agrar să aibă o turate Sf. Teodosie cu privire la Când interveneau perioade grară în care protejarea recol- dat de urma lui nici astăzi”.
desfăşurare benefică, fecunditate şi protejarea ei, de lungi de ploi, grindine şi trăzne- telor se făcea şi prin odihna Fiind Ziua boilor, erau inter­ „Această zi e rană de piatră
P ferite de precipitaţii fapt a cultivării grâului. La Gel- te, în ziua de Toedosie, în unele „animalelor de plug”, boii, indis- zise o gamă bogată de activităţi şi trăzneşte în sămănături; să
destructive şi de perioade în­ mar şi Homorod, bătrânele po- sate din Ţara Haţegului, se făcea pensabili în agricultura tradiţio- la munca câmpului, la pădure, la aprinzi la biserică oarece
delungi de arşiţă, ţăranul tra­ vesteau că în ziua Sf. Teodosie „sfinţirea holdelor pârguite", cu nală ţărănească. în această zi construcţii etc., încât în această lumini (lumânări - n.n.)”.
diţional şi-a creat un întreg femeile nu aveau voie să lucreze “apă sfinţită şi grâu curat", ca „boii de lucru” sunt îngrijiţi şi zi boii deveneau animale privi­
sistem de atitudini ritual - la ţesut şi cusut, deoarece „se speranţă a unei recolte bune. hrăniţi în mod deosebit pentru legiate „adevărate tabuuri" ale ■ Joi, 27 mai
simbolice, multe de tip tabu- temeau să nu fie trăsnite iar a-i pregăti la muncile viitoare, vieţii agrare. „Tăte muierile să scoată
istic, dar majoritatea socia­ holda potopită de ploaie". Odihna animalelor La Boz şi Bărăţii Iliei, femeile Ambele sărbători prezentate hainele în târnaţ, mai cu ales
lizate, cu precădere. Aceste credinţe se mai păs- de plug făceau, până aproape de zilele au ajuns aproape amintiri în hăle din lână ca să nu le
De aceea considerăm că este trează vag în mentalul popular O altă sărbătoare a începu- noastre, „turta boului, o ames- viaţa de azi a satului hunedo­ mance moliile”.
bine ca cititorii noştri, iubitori şi în muncă în satele Sântuhalm tului de vară era cea numită tecătură de grâu, apă şi sare”, pe rean, în primul rând prin re­
şi preţuitori de cultură popu­ şi Bârcea Mică, unde am întâlnit Sărbătoarea boilor, moment care o amestecă cu fân, ca vitele strângerea vechilor ocupaţii a- ■ Vineri, 28 mai
lară, să cunoască semnificaţiile o practică similară, aceea a pro- semnificativ în calendarul gos- să fie sănătoase şi lăptoase, grare şi restructurarea satului,
unor sărbători estivale, cele mai tejării recoltelor de grâu împo- podăresc. Ţăranii noştri mai credeau că în timpul de azi pe alte coor­ „Să pui în grădină, om de
multe aproape uitate astăzi, dar triva trăznetelor prin înfigerea Interesant că această săr- Sf. Irimia „umblă cu nouri şi ţâ- donate în care s-au uitat o mul­ paie (sperietoare - n.n.) să
încă prezente segmenţial în la hotarul holdelor a unor stâlpi bătoare a fost acceptată relativ ne de soare" iar cei care nu-i ţime de datini şi obiceiuri. alunge paserele şi vermii ăi
conştiinţa şi activitatea unor înalţi din metal care să apere târziu în arealul etnofolcloric cinstesc sărbătoarea şi lucrează Pentru că aşa cum spunea răi”.
persoane în vârstă încă puter- câmpurile de „trăsnet şi foc”. hunedorean ca posibilă influ- la câmp sunt pedepsiţi exem- Mircea Eliade „... omul cel mai ci­
i,#rfixateîn tradiţie. Stuparii din satele Văilor enţă din Banat a unei sărbători plar. O bătrână din Făgeţel vilizat, le uită cu destulă uşurinţă, ■ Sâmbătă, 29 mai
Geoagiului şi Mureşului cred că religioase, Sf. Apostol Irimia (corn. Dobra) ne povestea o îndată ce nu mai are nevoie de
Datini şi credinţe acum, de Teodosie, acatul (sal­ (Eremia), întâlnită de noi, la Or- legendă interesantă legată de ele; asprimele existenţei îi silesc „Zaua lui Sf. Teodosie,
de Sf. Teodosie câmul -n.n.) e în perioada cea tişoara şi Frumuşeni. Dar cum aceste restricţii: „Un om, a lu­ să privească mai mult la pământ stăpânu’ cjrâului să o ţâi ca să
Astfel că la 29 mai, conform mai puternică a înflorescenţei motivele etnofolclorice au'un crat în astă zi, la câmp, cu un car decât spre cer şi redescoperă bagi grâu bob, altu feliu
Calendarului ortodox, în satele sale şi de aceea este bine ca caracter interferent, plutitor, cu boi, până seara. Când să se importanţa cerului numai când grâu o fi săc la spic peste
noastre se celebra un sfânt mai până la această dată „toţi stupii practica o întâlnim şi în satele întoarcă acasă a venit vânt ma­ de acolo îl ameninţă moartea”. an”.
puţin cunoscut, Teodosie, care să fie la păstrare”.
era protectorul grâului. La Hăr- Fiind o zi care poaje influ­
■ Duminică, 30 mai
ţăgani, de pildă, cei mai bătrâni enţa fundamental soarta recol­
săteni spuneau că „la Teodosie telor, când „se învârtoşează bo­ „In calendariu nost' în
a grâului îi bine să pui în holdă bul”, oamenii respectau o su­ sărbătoarea boilor când tăte
un mănunchi de grâu, să-l pui medenie de interdicţii, având animalele se hodihnesc după
pe un par să nu facă tăciune”. credinţa că recolta va fi bogată. atâta muncă”.
Fiind începutul „timpului De aceea, unele femei din sa­
fierbinte" semănăturile puteau tele Boşorod şi Chitid nu lucrau
fi puternic afectate de căldurile la tors pentru că se temeau ca
excesive dar şi de ploile cu „paserile să nu le ciugulească (Din „Calendarul
trăsnete şi fulgere care puteau holda” iar în satele de pe Pla­ săteanului pe anul comun
distruge viitoarea recoltă. toul Luncanilor se ţinea cre­ 1918”, Sibiu şi „Calendarul
în satele din Lunca Mure­ dinţa de Teodosie ca să nu dea Zarandului”, 1940)
şului se mai păstrează şi astăzi ciuma în găini. Ca remediu se