Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_221
P. 4

ZiamffiUNEDOREANULUl                                                                                                           iMediu

                     M iercuri, 26 mai 2010




          ST R O P C U  ST R O P                                                                                       Şl EFECTE PO ZITIVE

                                                                                                                        Criza a redus em isiile

                                                                                                                       gazelor cu efect de seră


            ESTE AMENINŢATĂ DE                                                                                          ale Uniunii Europene

                                                                                                                       Cu tot mai multe fabrici               Piaţa
                                                                                                                       care şi-au încetat sau                 carbonului
            D EFICITU L D E’APĂ                                                                                        diminuat producţia,                    poate şi
                                                                                                                       cantitatea dioxidului de
                                                                                                                       carbon ajuns în atmosferă   trebuie să fie un
                                                                                                                       s-a micşorat simţitor       impuls mai puternic
                                                                                                                                                   pentru investiţii cu o
                                                                                                                       Green-Report.ro
                                                                                                                                                   amprentă redusă de
                                                                                                                             misiile de gaze cu efect   carbon”
                                                                                                                             de seră ale statelor eu­
                                                                                                                             ropene au scăzut cu a-     CO N N IE H ED EGRAAD ,
                                                                                                                        E proape  12  la  sută  anul     comisar european pent'..
                                                                                                                       trecut,  mai  ales datorită  de­      Schimbări Climatice
                                                                                                                       clinului producţiei industria­  Climatice, Connie Hedegaard.
                                                                                                                       le, cauzat de recesiune.      Pe  lângă  efectul  recesiunii,
                                                                                                                          Potrivit datelor oficiale pu­  scăderea  emisiilor  a  fost  de­
                                                                                                                       blicate de Comisia  Europeană,   terminată şi de preţul redus al
                                                                                                                       emisiile de  C02 la nivel  UE au   gazelor naturale în 2009. Acest
                                                                                                                       scăzut cu 11,6 la sută anul trecut,   lucru  a  făcut  ca  producţia  de
                                                                                                                       faţă  de  anul  2008.  Cantitatea   energie din gaze să fie mai pro­
                                                                                                                       totală de dioxid de carbon atri­  fitabilă decât din cărbune.
                                                                                                                       buită prin schema europeană de   Certificatele de carbon sunt
                                                                                                                       comerţ cu certificate de carbon   emise în baza unui sistem di
                                                                                                                       a ajuns la 1,873 miliarde de tone.  voltat  de  Uniunea  Europeana
                                                                                                                                                   pentru reducerea poluării.  Ele
                                                                                                                       Mai profitabil pe gaz       sunt alocate fiecărui stat mem­
           în ciuda faptului că în 2009 s-a înregistrat un nivel mai mare de precipitaţii în                              "Din  cauza  crizei,  scăderea   bru, după ce guvernul acestuia
           ţările din sudul Europei decât în anii anteriori, sunt încă necesare măsuri de                              dramatică a emisiilor nu este o   stabileşte niveluri maxime na­
                                                                                                                       surpriză. UE are o schemă func­  ţionale pentru emisiile de gaze
           eficientizare a consumului de apă                                                                           ţională de comerţ, ce generează   şi alocă niveluri maxime pentru
                                                                                                                       reduceri ale emisiilor chiar şi în   operatorii industriali. Certifica­
          „ S O L U Ţ IE ”. A g ricu ltu ra este prim ul secto r în  care se reduce cantitatea de apă distribuită pe tim p de secetă   FOTO: GREEN-REPORT.RO  recesiune", a declarat comisarul   tele emise în baza acestor alo­
                                                                                                                       european  pentru  Schimbări  cări pot fi tranzacţionate.
          Alina CodleayGreen-Report.ro   proprietarii  din agricultură se   pe an, în timp ce rezervele sunt   problema apei nu se limitează la
          • • •                      îmbogăţesc  din  subvenţii”,  a   de 39 de miliarde de metri cubi.   ţările  din  zona  Mării  Medite-
                 iferenţa  dintre  cere­  adăugat Cătălin Simota.  Cererea a  scăzut constant din   rane. Republica Cehă a raportat
                 rea  de  apă  şi  dispo­                        anii  '90,  când  românii  consu­  că pe teritoriul său există zone
                 nibilitatea  ei  a  atins  Cererea a scăzut     mau  20  de  miliarde  de  metri   cu deficit frecvent de apă, iar în
           D un nivel critic în mul­  constant                   cubi de apă pe an”,  a declarat   Franţa şi  Belgia unele straturi
          te părţi ale Europei, iar UE re­  Potrivit Apelor Române, ce­  pentru Green Report Ana Maria   acvifere sunt supraexploatate.
          comandă chiar tarifarea supli­  rinţa de apă la noi în ţară este  Tănase,  purtător de  cuvânt al   în plus, se estimează că schim­
          mentară a apei pentru a redu­  mai mică decât rezervele, iar ce­  Agenţiei  Naţionale  Apele  Ro­  bările  climatice  vor  agrava
          ce deficitul.               rerea a scăzut constant din anii   mâne (ANAR). Tendinţa este pu­  situaţia.
             în România, lipsa de apă este   '90. "în România, cererea de apă   să pe seama reducerii activităţii   în ciuda faptului că în 2009
          resimţită mai ales în agricultură   este de 8 miliarde de metri cubi  din agricultură.  s-a  înregistrat  un  nivel  mai
          şi se manifestă prin secete acu­                         Cu toate acestea, statisticile   mare de precipitaţii în ţările din
          te. "Deficitul de apă este resim­      Din punct       ANAR  se  referă  la  cantitatea   sudul Europei decât în anii an­
          ţit în agricultură în primul rând,     de vedere       totală de apă din rezervele sub­  teriori, sunt încă necesare mă­
          pentru că, în anii secetoşi, acest                     terane şi nu iau în considerare   suri de eficientizare a consumu­
          sector este primul tăiat de la a-      al              variaţiile generate de diferen­  lui de apă.
          provizionare”, a explicat pentru   agriculturii, trebuie   ţele  climatice  de  la  an,  la  an,   Prin proiectarea eco a tuturor
          Green  Report  Cătălin  Simota,                        explică  directorul  ştiinţific  al   produsele de uz casnic consuma­
          director ştiinţific al Institutului  să renunţăm la mitul   Institutului de Cercetări pentru   toare de apă, s-ar putea obţine o
          de Cercetări pentru Pedologie şi   că irigaţiile sunt   Pedologie şi Agrochimie.  reducere  cu  19  la  sută  a  con­
          Agrochimie. "Trebuie să practi­                                                   sumului total de apă. Mai mult,
          căm o agricultură mai eficientă,  salvatoare”          Mai puţine duşuri,         reducerea timpului  petrecut  la
          dar noi nu prea mai avem po­   CĂTĂLIN  SIM OTA, director  economie de 30 la sută   duş,  a  frecvenţei  băilor  sau  a   M Ă S U R Ă . C e rtifica te le  de carbon sunt em ise în  baza unui sistem
          pulaţie conştientă la nivel local.   ştiinţific al Institutului de Cercetări  la apă  utilizării robinetelor poate duce   d ezvoltat de U niunea Europeană pentru reducerea poluării
          In  România,  în  anii  secetoşi,  pentru Pedologie şi Agrochimie  Un  nou  raport  UE  arată  că  la economii de 20-30 la sută.                 FOTO: GREEN-REPORT.RO


                                                                 V E R D E  PE A LB A ST R U                                                       • EX T R A
                                                                                                                                                                            I
                                                                 Ocolul Pământului în 160 de


                                                                 zile, cu un iaht solar                                                               zile poate naviga în

                                                                 Echipa care va face curajoasa cursă intenţionează să urmeze                          beznă totală iahtul
                                                                 linia Ecuatorului, pentru a beneficia din plin de lumina soarelui                          „verde”
                                                                 Green-Report.ro____________  care acţionăm", a explicat căpi -  limba inventată de autorul ro­
                                                                 • • •                      tanul elveţian Raphael Domjan.  manului "Stăpânul inelelor" în­  transport  mai  prietenoase  cu
                                                                        n iaht dotat cu 536 de                         seamnă "puterea soarelui". El va   mediul”,  a  declarat  Raphael
                                                                        metri pătraţi de pano­  Patru oameni la bord    fi însoţit de Gerard d'Aboville,   Domjan.
                                                                        uri fotovoltaice, cât să   Lung de 30 de metri şi greu   primul  om  care  a  vâslit  peste   Vasul de 16 milioane de do­
                                                                 U acopere două terenuri    cât o balenă, vasul va străbate  Atlantic şi Pacific. Ei vor fi asis­  lari  poate  depozita  suficientă
                                                                 de tenis, se pregăteşte să facă   50.000  de  kilometri  alimentat   taţi de doi ingineri.  energie pentru a se deplasa 72
                                                                 ocolul lumii în 160 de zile, ali­  cu energia solară depozitată în   "Am văzut cu ochii mei cât de   de  ore  fără  lumina  soarelui.
                                                                 mentat doar cu energie solară.  cele  mai  mari  baterii  litiu-ion   repede se  topesc gheţarii. Am   Echipa intenţionează să urmeze
                                                                   "Aceasta  nu este doar o po­  din  lume.  Călătoria  este  un   considerat  că  acesta  este  un   linia  Ecuatorului,  pentru  a
                                                                 veste de aventuri. Vrem să ară­  proiect  gândit  de  Domjan,  un   mod grozav de a demonstra că   beneficia  din  plin  de  lumina
                                                                 tăm lumii că avem acum tehno­  fost ghid montan ce şi-a numit   astăzi,  tehnologia  disponibilă   soarelui. Călătoria va începe în
                                                                 logia pentru a schimba modul în  vasul  "Turanor”,  cuvânt  ce  în  poate  dezvolta  moduri  de  primăvara anului 2011.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9