Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_223

Obiceiuri I radiţn
.% • A • •
Vineri, 2 8 mai 2 0 1 0

ZULTURA POPULARA CUPRIN DE ESENŢA Şl VIATA UNEI COM UNITĂŢI Calendarul
9 5 i y
tradiţional ţărănesc

31 MAI - 6 IU N IE

„De cireşar se întoarce
cerul spre sud, adică
scade ziua, dă înapoi, şi
dacă cineva lucrează în
această zi, dă înapoi în
cursul anului în lucrările
sale, căci este învârtirea
zilei spre noapte; în astă zi
dacă priveşte cineva spre
răsăritul zorilor, în timpul
revărsatului zorilor, de pe
un munte înalt, vede
cloşca cu pui”.
(din eposul popular).

D EN UM IRE
POPULARĂ:
- C ireşar, C ire şe l,
Luna cireşelor

■ Luni, 31 mai
„începe să-ţi pregăteşti •
uneltele pentru lucru în
vară, m ai ales la cositul
fânului, când iarba e m ai în
floare”.

’oate anotimpurile erau răsfrânte în conştiinţa ţăranului român în misterioase chipuri de manifestare în ■ Marţi, 1 iunie
lirectă legătură cu ritmul cosmic dar amplificate de un întreg sistem de credinţe, proprii satului „li tim p bun pentru
radiţional. sem ănarea rapiţei şi a doua
sapă la vie”.
Marcel Lapteş - Etnolog magice, armonizate cu viaţa cu certitudine că a influenţat şi mana colacului ritual şi a pri­ în scop terapeutic de femeile din
comunităţii. satele noastre. melor fructe se imbină şi cu alt aceste sate care uscau fructele
impui estival înţeles ca praxis culinar, acela al plăcintei pentru compoturi „bune la ■ Miercuri, 2 iunie
r matrice a maturizării Perioada poamelor Nedeile din „cireşar" cu poame (cireşe, vişine, căp­ prunci"; „iară din codiţele uscate „D e Sf. loan cel Nou să ţâi
Luna Iunie era „perioada poa­
Luna iunie se mai caracteri­
şuni) când finii veneau la casa
facem ceai ce uşurează durerile
vieţii mai păstrează în­
sărbătoare că-i prim ejdie
că, în unele sate hune-
orene, obiceiuri şi credinţe melor" (a primelor fructe) impor­ zează şi prin frecvenţa nedeilor, naşei şi a moaşei lor cu prima de foaie (burtă - n.n.) mai ales la de schim onoşeală (p aralizie
tante produse vegetale pentru
ofrandă a lui cireşar ca legătură
copii ăi mici" ne spunea baba
sărbători complexe ale satelor
intre cele mai interesante hrana oamenilor. Ele se recoltea­ hunedorene. în satele pădure- a naşterii cu prima poamă în fapt Letiţia din Ribiţa. - n .n .) la om ”.
entru aşa numitele „sărbă- ză şi se consumă începând cu a- neşti, nedeea avea o conotaţie prima recoltă de fructe. Sărbătoarea cireşelor repre­ ■ Joi, 3 iunie
jri mari sau mici", care con- numite momente, bine fixate. în particulară, ritual-agrară, de Obiceiurile care acum s-au zintă în fapt un fel de ceremo­
ituiau jaloane importante Ţara Haţegului, femeile dădeau protejare a semănăturilor şi hol­ pierdut aproape în totalitate le nial estival, un comportament „Poţi începe să usuci cireşe,
iranului agricultor, păstor, primele cireşe fetelor „pentru a fi delor pârguite. Astfel în prima mai întâlnim, segmenţial, în sa­ mai puţin marcat fastuos, ci mai vişine şi strugurei pentru
picultor, viticultor etc. frumoase şi rumene ca poamele săptămână de cireşar în satele tele din „Câmpul Pâinii" în special mult comun, ritualizat pentru iarnă”.
Ţăranul satului tradiţional moacre” (mari - n.n.). S-a păs­ Leiese, Dăbâca şi Goleş, femeile la Vaidei, Romoşel, Aurel Vlaicu, fortificarea celor vii dar şi ca
jnoştea pe de rost toate săr- trat, până aproape de zilele împodobeau praporii bisericii cu Sereca şi Beriu, din Ţinutul ofrandă adusă celor dispăruţi
Storile lunare sau zile de peste noastre în satele de pe Valea cununi din flori de fân şi spice de Orăştiei, unde odată cu pârguitul din viaţă. ■ Vineri, 4 iunie
t, iar cele estivale aveau un loc Mureşului un obicei plasat vag în grâu, împreună cu fetele stro­ cireşelor, finii dau „plăcinta cu Este de fapt concluzia atât de
„D acă azi bate vântul de
rimordial în activităţile sale. „cireşar' ca obicei „de naşi" (cul­ peau holdele cu apă sfinţită de poame" moaşelor sau naşilor. pitorească a nanei Vitoria din
în trecut nu era zi a săptămâ- tul morţilor) când se dădea po­ preot, iar apoi cântau cu toţii în investigaţiile etnofolclorice Hărţăgani care ne spunea că m iazănoapte atunci rodeşte
ii, indiferent de calendarul ofi- mană colaci şi mănunchiuri mici „Cântecul crucii" ca simbol su­ personale, efectuate în satele co­ vara, când începe să se coacă grâu’ m ult”.
profan sau religios, în care de cireşe legate cu aţă albă sau prem al credinţei în fecunditate munelor Bulzeştii de Sus, Buceş, poamele, să nu mănânce cineva
iranul să nu înregistreze o neagră. Practica este mai largă în şi bogăţie. . Ribiţa şi Vaţa, am constatat că până mai întâi nuumparte, ca să
tmă de credinţe şi practici zonele adiacente ale Banatului şi Cultul strămoşilor, prin po­ cireşele şi vişinele erau folosite mănânce morţii şi apoi viii. ■ Sâmbătă, 5 iunie
„A şa cum va fi tim pul cu
patru zile înainte şi cu patru
zile după ziua cea mai
lungă (10 iunie) aşa va fi
până la 10 septem brie”.
■ Duminică, 6 iunie
„N oaptea fem eile să lege la
grum azul copiilor şirag de
pelin , iar ei or dorm i bine”.

(D in „Comoara satelor”,
1918 şi „Calendarul
românilor de
pretutindeni”, 1944)