Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_223
P. 6

/ 7 \      Ziarul ?HUNEDOREANULUI                                                                                      r \               A   e ş u a
                                                                                                                            t i »     Reportaj
                         Vineri, 28  mai 2010




               SPECIAL


               Grandomania lui Ceauşescu a inventat




               istoria pe suta de metri pătrat!




               Un bloc din centrul Orăştiei păstrează încă dovada exageratului naţionalism promovat de fostul r?gim comunist. După 20 de ani
               de libertate, mozaicul de pe frontul clădirii aminteşte de seria „glorioaselor realizări şi descoperiri româneşti, primele în toate
               domeniile" atât de ridicate în slăvi de Nicolae Ceauşescu
                                                                                                                                                       a fost evaluată lucrarea de către
                                                                                                                                                        Comitetul  Central.  Oricum,  era
                                                                                                                                                        maximul pe care îl puteam câşti­
                                                                                                                                                        ga de pe ea. Dacă depăşeai aceas­
                                                                                                                                                        tă  sumă,  aveai  nevoie de  apro­
                                                                                                                                                        barea directă a Elenei Ceauşescu
                                                                                                                                                        şi  mulţi  evitau  să  ajungă  până
                                                                                                                                                       acolo”, mai spune Aurel Nedel.
                                                                                                                                                        România, buricul
                                                                                                                                                       pământului
                                                                                                                                                          Cu siguranţă, şi alte oraşe din
                                                                                                                                                        ţară ar fi avut parte de măreaţa
                                                                                                                                                        istorie pe suta de  metri  pătraţi
                                                                                                                                                        dacă n-ar fi venit evenimentele
                                                                                                                                                        din '89. Regimul lui Ceauşescu n-
                                                                                                                                                        ar fi  renunţat nici în ruptul ca­
                                                                                                                                                        pului la glorificarea caracterului
                                                                                                                                                        unic şi pionieristic al culturii ro­
                                                                                                                                                        mâneşti şi nu numai. Exageratul
                                                                                                                                                       naţionalism al  fostului dictator
                                                                                                                                                       duce cu gândul la protocronism
                                                                                                                                                       -  o tendinţă modernă în naţio­
                                                                                                                                                        nalismul  cultural.  Termenul  a
                                                                                                                                                        început să circule în România în
                                                                                                                                                        anii  70.  Iniţiatorii  lui avertizau
                                                                                                                                                        asupra consecinţelor drastice pe
                                                                                                                                                        care le putea avea subordonarea
                                                                                                                                                        faţă de Occident şi, implicit, cri­
                                                                                                                                                        ticau teoriile cosmopolite.
                                                                                                                                                          La noi, protocronismul a câş­
                                                                                                                                                        tigat teren serios după 1974, când
                                                                                                                                                        Edgar Papu  a  publicat un  eseu
                                                                                                                                                        intitulat „Protocronismul româ­
                                                                                                                                                        nesc”, în care susţinea priorita­
                                                                                                                                                        tea cronologică  românească în
                                                                                                                                                        cazul multor inovaţii europene.
                                                                                                                                                        A fost destul ca o astfel de teorie
                                                                                                                                                        să fie făcută publică, pentru ca şi
                                                                                                                                                        oameni de ştiinţă, şi ideologi să
                                                                                                                                                       înceapă să accentueze „glorioa­
               UNICAT. Mozaicul pe temă dacică de pe blocul dinOrăştie este singurul rămas intact dintre cele trei realizate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu  sele realizări şi descoperiri româ­
                                                                                                                                                        neşti", primele în cele mai diver­
               Monna Voinescu                                         picat cu tronc Elenei Ceauşescu.  urechea  la  date  şi,  mai  ales,  la   rează Aurel Nedel, declarându-se   se domenii.  Evident, toate erau
               •••                                                      „îmi amintesc că am expus, o   surse îndoielnice.   însă nemulţumit de blocul  mo-   dublate de o glorificare a realiză­
                         urebista  şi  opera                          dată, alături de alţi patru artişti,   „Burebista" i-a adus lui   zaicat care poate fi văzut şi astăzi   rilor culturale şi politice. Susţină­
                   B                                                  la un eveniment la care a par­  Nedel 500.000 de lei  în centrul Orăştiei. De altfel, este   zură ipotetică a „ştiinţei oficiale”
                                                                                                                                                        torii curentului denunţau o cen­
                         sa".  Acesta  este
                         titlul  unui mozaic
                                                                                                                            singurul mozaic care a mai rămas
                                                                      ticipat Regina Fabiola a Belgiei.
                                                                                                                                                        şi reclamau dreptul de a-şi pre­
                                                                      Regina  mi-a  cumpărat  trei  lu­
                         de  130  de  metri
                                                                                                   „Mozaicul trebuia să fie gata
                                                                                                                            au fost realizate în ţară.
               pătraţi  care  ocupă  frontul                          crări. Elena Ceauşescu a luat şi   până-n toamnă, aşa că am lucrat   în picioare dintre cele trei care   zenta părerea şi argumentele.
               unui bloc din centrul Orăştiei.                        ea două, dar, evident, fără să le   la el o vară întreagă. Pe atunci,   Cu chiu, cu vai, pictorul a scos-   în  ciuda  celor  20  de  ani  de
                 Lucrarea  cu  pricina  -   artă                      plătească", spune pictorul orăş­  locuiam la Bucureşti. Pentru trei   o la capăt cu opera dictată de Cea­  libertate a românilor, protocro­
               murală pe temă dacică -  a fost                        tian, căruia Ceauşescu i-a oferit   luni, m-am mutat la Cluj-Napoca.   uşescu. A fost gata la timp. Dar   nismul a supravieţuit regimului
               realizată  în  1988,  din  ordinul                     ordinul Cultural clasa I.  Şi eu, şi echipa cu care am lucrat   fostul dictator comunist a văzut-   care l-a integrat în ideologia sa
               fostului dictator comunist Nico­                         Când  grandiosul  mozaic  is­  -  fiul meu şi alţi doi artişti plas­  o mult mai târziu, căci nu s-a sin­  oficială. Internetul, dar şi publi­
               lae  Ceauşescu,  şi a  fost a treia                    toric din Harghita a fost gata, a   tici. Plăcile ceramice care compu­  chisit de inaugurare. A trimis la   cistica ori  literatura oferă încă
               astfel de „operă" din România,                         urmat un altul, în judeţul Dâm­  neau mozaicul  nu  puteau  fi  fa­  Orăştie doar vreo doi reprezen­  destule exemple de teorii pseu-
               după alte două construite în ju­                       boviţa.  De  data  aceasta,  pe  un   bricate decât acolo,  la  <Sanex>.   tanţi ai Comitetului de Cultură şi   do-ştiinţifice  bazate  pe  argu­
               deţele  Dâmboviţa  şi  Harghita.                       bloc.  Dimensiunea  lui:  nici  mai   Eram cazaţi la Hotelul Partidului.   Artă şi un director din Ministerul   mentaţii mai mult sau mai puţin
               Autorul mozaicului, realizat din                       mult,  nici  mai  puţin  de  240  de   De dimineaţa până la miezul nop­  Culturii, îşi aminteşte Nedel. Im­  elaborate. Unii autori văd însă în
               plăci de ceramică, este artistul                       metri pătraţi. Fostul dictator co­  ţii,  stăteam  în  fabrică.  Mă  chi­  pozantul mozaic i-a adus artis­  finanţatorii unor astfel de pro^
               plastic orăştian Aurel Nedel (fo­                      munist  avea  de  gând să  umple   nuiam, împreună cu un laborant,   tului 500.000 de lei, pe care a i-a   iecte oameni care au avut, în tre­
               to). Cunoscutul pictor îşi amin­                       ţara  cu  astfel  de  lucrări.  Aşa  a   să inventez pigmenţi”, rememo-  împărţit cu toată echipa. „La atât  cut, legături cu regimul ceauşist.
               teşte cum a ajuns să fie implicat   din  Moscova  şi  a  Hotelului  Le­  venit şi rândul Orăştiei. în anul
               în proiectul lui Ceauşescu.  ningrad.                  1988, Aurel Nedel şi echipa lui se   'E X T R A
                 „Ideea  i-a venit  prin  1970.  A                    apuca  din  nou  de  lucru.  Tema
               chematl2 pictori  la Teatrul  Na­  A treia murală din ţară  mozaicului era clară -  trebuia să   Tendinţe similare în alte ţări  şi pelasgii.
               ţional din Bucureşti şi le-a spus   Convins sau nu, Ceauşescu a   aibă legătură cu dacii. Partidul i-   Teze pseudo-istorice au existat şi există şi în   »î* In Bulgaria, dictatorul comunist Todor
               ce are de gând. Eram şi eu prin­  renunţat  la  ideea  tablourilor   a găsit un titlu - „Burebista şi o-   restul lumii- De exemplu, ideea că sârbii   Jivkov susţinea că există legături clare între
               tre cei nominalizaţi. Iniţial, Ceau­  dar,  în  grandomania-i  arhicu­  pera sa". Şi tot partidul a hotărât   descind din tribul pierdut al lui Israel (aceeaşi   bulgari şi tracii antici. Fiica sa, Lyudmila
               şescu ne-a cerut să pictăm nişte   noscută,  şi-a  dorit  altceva.  Să   locul unde urma să fie amplasată   origine fiind uneori atribuită şi amerindienilor)   Jivkova, a creat chiar Institutul de Tracologie
               tablouri  de  dimensiuni  uriaşe.   „tapeteze" clădirile din ţară cu   grandioasa murală. Pe un bloc de   sau tezele continuităţii sumeriano-ungare ori   ca parte a Academiei Bulgare de Ştiinţe.
               Toate trebuiau să aibă teme isto-   mozaicuri cât toate zilele. Şi tot   pe Strada Armatei. Frontul lui -    etrusco-ungare laolaltă cu ideea unei inventări   ❖  In Irak, dictatorul Saddam Hussein folosea
               rice_Plănuia să le expună la Casa   pe  teme  istorice.  A început cu   adică,  locul  pe  care  avea  să-l   timpurii a scrisului de către vechii maghiari.   frecvent imagini care implicau o legătură
               Scânteii,  astăzi  Casa  Presei  Li­  Casa de Cultură din  Miercurea   ocupe  Burebista  -   dădea  spre   Mai apropiate însă de fenomenul românesc   directă a tării contemporane cu Sumerul sau
               bere", rememorează Aurel Nedel.  Ciuc,  povesteşte  Nedel,  care a   Piaţa Victoriei.  Cu alte cuvinte,   sunt cazurile în care există o puternică   Babilonuf.
                 Artistul povesteşte că s-a o-   făcut parte din echipa ce a rea­  era cât se poate de vizibil. Exact   implicare politică în propagarea acestei teorii.  ♦> Şahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, a
               pus ideii fostului dictator, moti­  lizat mozaicul  întins  pe  un în­  asta voia şi Ceauşescu -  un na­                   încercat să pună bazele unei identităţi
               vând că, oricât de mari ar fi lu­  treg perete al clădirii.  ţionalist convins, care promova   ♦> In Albania, dictatorul comunist Enver   naţionale laice făcând apel la Imperiul Persan
               crările  lor,  aveau  să  pară nişte   Artistul  plastic a fost impli­  un trecut idealizat  al  ţării,  fără   Hoxha susţinea teoria lui Zacharie Mayani,   în diversele sale faze -  în special, la Dinastia
               mărunţişuri în clădirea constru­  cat în  grandiosul  proiect după   să-i  pese  de  vreo  regulă a cer­  potrivit căreia albanezii ar fi înrudiţi cu etruscii  Ahemenidă.
               ită după arhitectura Universităţii  ce  pânzele  pictate  de  el  i-au  cetării ştiinţifice şi  plecându-şi
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11