Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_228
P. 11
w w
Obiceiuri I I 11
Vineri, 4 iunie 2010
C U LTU R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I Calendarul
tradiţional ţărănesc
7 -13 iunie
■ Luni, 7 iunie
„Poţi începe prăşitul la
'cucuruz dacă-i buruiana
m are; aşa o creşte peste
statuvom ului”.
■ Marţi, 8 iunie
„Să term ini săm ănatu’
m eiului spre a se face recoltă
bună”.
■ M iercuri, 9 iunie
„li vrem ea să stropeşti
crum pii (cartofi - n .n .) să nu
m ănânce gândacii din
lăstari”.
■ Joi, 10 iunie
„Se serbează pântru tăte
relei, că-i zâua tuturor
Sfinţilor, da’ mai cu seamă la
bolile oam enilor”.
■ Vineri, 11 iunie
„Peste tot se face post mare,
a lui Sfâtul Petru şi Pavel şi se
ţâne pântru foam ete,
grindină şi sănătate la
oamenişi la vite”.
■ Sâmbătă, 12 iunie
„începe Vartolom eu’ grâului
cu o zi înainte sau-napoi
după cum îi dat în calendariu
vechiu”.
*
■ Dum inică, 13 iunie
„La câm pie să face slujbă la
hotarul holdelor să alunge
vierm ii să nu strice grânele şi
să nu fie şoareci în timpul
îxistă în calendarul ţăranului zile ale căror semnificaţii s-au estompat astăzi, dar care, cu puţin timp în anului”.
irmă, constituiau adevărate repere ale timpului estival
jf. Marcel Lapteş - etnolog rene ştiu şi astăzi că 11 iunie este sut, ţesut şi alte activităţi în lea Mureşului, la Foit şi Rapol- nu demult, un sfânt obscur,
0 zi când soarta recoltelor, a ce gospodărie. ţel, femeile se fereau de lucru Omufrie'cum era numit de lo (Din „Calendarul pentru
sărbătoare estivală a- lor păioase în general, depinde O excelentă povestitoare A- de mână, pentru a nu se întoar - cuitorii din Dobra, Abucea şi români pe anul bisect
0 proape uitată, dar de "învârtoşeala bobului de nişca Catrina, ne spunea că a- ce bolile de vară în căşile unde- Lăpuşnic. „Albina” şi „Calendarul
1856”, laşi, tipografia
grâu”, a coacerii plantelor.
tunci venea popa în holdă şi sfin
Ziua era importantă ca apo
prezentă peste tot în
or mai fost şi ca să nu aibă hol
Oamenii credeau că este o zi
memoria etnologică
ca să nu rămână boabele seci.
şi vânt.
ce patentau recoltele câmpului,
i bătrânilor satului şi prac- a "învârtejitului" (învârtirii) ţea semănăturile (grâul - n.n.) dele de cucuruz uscate de arşiţă geu al verii şi energiilor nefaste Zarandului”, anul 1944)
icată de aceştia în vară este lucrurilor ca urmare a scăderii Şi astăzi, bătrânele din Tă- dar şi pentru combaterea dău
artolomeu, nesemnalată în zilei astronomice când "ziua se Interdicţie la muncă măşaşa mai cred că în această nătorilor, rozătoarelor, viermi Prăvăleni, Ocin şi Ocişor ţineau
alendarul creştin-ortodox ca învârtea către noapte"; de aici o în zona Orăştiei, în satele dată "ziua dă înapoi, iar noap lor, insectelor etc. Bătrânele din ziua ca să nu le roadă şoarecii
tare, dai^fixată profund în serie de interdicţii de muncă. comunei Romos, sătenii nu tea înainte şi tăte ce-s pe lume aceste sate o numeau "Ziua şoa hainele peste an.
onştiinţa comunităţii. în satele din Ţinutul Pădu- meau ziua "Vartolomeu' grâu să-nvârtesc de lucrarea diavo recilor", că acum se prăseau fa şi alte practici estivale cele
Cu timpul, în lumea tradiţio- renilor interdicţiile se adresau lui", iar bătrânele sfătuiau gos lului, care aduce trăsnete şi câtă frunză şi iarbă şi nici o prezentate la începutul lui iunie
ală, au fost "convertiţi" de bise- în egală măsură atât sărbăto podinele să nu toarcă, să lu vijelii, da’ Vartolomeu îi Sfânt muiere nu făcea mâncare, ca să cuprind ritmurile unui timp al
ică ca protectori ai domeniilor şi rilor, dar şi femeilor. Bărbatului creze la război că "li se vor suce bun pântru oameni că alungă nu fie şoareci mulţi în holdă... maturizării vieţii sesizat şi înţe
nimalelor şi Sfântul Apostol Var- 1 se interzicea cositul, înjugarea gâtu' şi mânurile”. dracii de strâcă ceriu". aşa se credea... şi nici viermii nu les de comunităţile din satele
alomeu a devenit o respectată vitelor la plug, transportul cu La fel, în satul Boiu; oamenii % intrau în fructele livezilor. hunedorene ca fiind marea tre
ărbătoare vegetală, a grâului. căruţa, prăşitul, batere parilor cred şi acuma că cei care vor lu Timp ritualic în Ţara Zarandului, oamenii cere spre anotimpul mult aştep
in pământ, cioplitul şi ziditul, cra la câmp "or avea holdele bă în 12 iunie, în satele de pe credeau că dacă în această zi tat la prinosul roadelor muncii
!iua „învârtejitului” munca la pădure. Femeile aveau tute de grindină de Sf. Var Valea Mureşului inferior, la plouă în tot cursul anului nu vor ţăranului nostru, un alt ciclu al
•Vanii din satele hunedo- interdicţii casnice: la tors, cu tolomeu". în alte sate de pe Va - mijloc de arşiţă, se ţinea până mai fi şoareci, iar femeile din miraculosului sat românesc.
