Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_231
P. 7
gSSSST
100% Ziarul 1HUNED0REANULUI
M iercu ri, 9 iunie 2010
ECIAL
HENRI COANDA, INVENTATORUL
AVIONULUI CU REACŢIE
^entător prolific, cu peste 250 de invenţii brevetate, inginerul român Henri Mărie Coandă a intrat în istoria
iaţiei mondiale ca pionier al aparatului de zbor cu reacţie
orefae Manolea le foloseşte în construcţia sa“.
• EXTRA
w enri Mărie Coandă s-a Efectul Coandă
1 născut pe 7 iunie 1886, Orice rău este spre bine,
| în Bucureşti. A urmat spun românii. Şi poate nu nu 86
A Liceul "Sfântul Sava" mai ei. în zborul neprevăzut din
C'^pitală şi Liceul Militar 16 decembrie 1910, Henri Coan
.„,i, pe care l-a absolvit ca dă a fost captivat de imaginea de ani a trăit inginerul,
de promoţie în 1905, de- flăcărilor care ieşeau prin cele
ind, ulterior, ofiţer de arti- două ajutaje reactive laterale şi academicianul şi
e. care aveau tendinţa să se lip inventatorul român
’asionat de tehnica zborului, ească de fuselajul avionului. Henri Coandă
struieşte la Arsenalul arma- Poate de aceea nu a mai reuşit
lin Dealul Spirii, între 1905 şi să controleze avionul, dar ob
3, machete de rachete şi un servaţia de atunci l-a preocupat ticală, să zboare sub orice unghi
>n rachetă propulsat prin fu- aproape 20 de ani. A găsit ex şi la orizontală, cu orice viteză,
Avea atunci 19 ani. Totuşi, plicaţia şi nu numai atât. La data sau să stea în aer într-un loc, la
'Mea seama că fără un fun- de 8 octombrie 1934 a brevetat înălţimea dorită, şi să aterizeze
it ştiinţific nu putea fina - "Procedeu şi dispozitiv pentru tot la verticală. în construcţia
ideile sale. De aceea studi- devierea unui fluid într-un alt acestui avion nu trebuie să e-
mecanica la "Technische fluid". Ceva mai târziu, profeso xiste nici o piesă în mişcare".
hschule" din Charlotten- rul Albert Metral i-a dat numele Remarcabilă viziune. De numele
l (Berlin), urmează cursurile de "efectul Coandă". lui sunt legate şi unele realizări
versităţii de Ştiinţe din Liege Esenţa fenomenului conslă ale zborului omului în cosmos.
gia) şi ale Institutului de în tendinţa unei pelicule foarte Printre altele, lui îi aparţin
:trotehnică din Montefiore, subţiri de fluid de a se lipi de unele dispozitive tehnice deo
i Şcoala superioară de aero- pereţii conecşi care o limitează. sebit de complexe, denumite ”e-
tică din Paris. Pentru a ve- Dacă această pânză subţire de poleţii zburători", cu ajutorul
:a experimental rezultatele fluid este evacuată printr-o fan cărora s-a asigurat frânarea
jîărilor teoretice, a reali- tă îngustă, deasupra unei supra modulului lunar al lui "Apolo 11“
cu ajutorul deja celebrului feţe solide rotunjite, direcţia je şi "Apolo 12“ în momentul asele
tave Eiffel şi al savantului ÎN ŢARĂ, ÎN ULTIM II T R EI ANI DIN VIATĂ. Henri Coandă a revenit definitiv în ţară în 1969, ca tului se poate întoarce cu 180 de nizării.
1 Painleve, o platformă director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Yehnică, iar în anul următor a devenit membru al grade faţă de sensul de curgere
itată pe o locomotivă care a Academiei Române. A murit la Bucureşti, pe 25 noiembrie 1972 a fluidului. Cele mai multe apli Chemarea pământului
it cu 100 km/oră pe linia Pa- caţii ale efectului Coandă sunt Pământul din Perişor, Dolj,
Saint Quentin. un contraplacaj subţire în loc Dar Henri Coandă, geniu inven că am fost aruncat afară şi nu în aviaţie, dar acesta este apli unde s-a născut bunicul lui
fenri Coandă a studiat can- de pânza utilizată până atunci, tiv, văzuse cu ochii minţii solu am ars". cat şi pentru realizarea de pul- Henri Coandă, cu rădăcini care
tiv anumite fenomene aero- profilul aripii avea o curbură ţia pe care a pus-o în practică. Dar s-a accidentat. Şi-a frac verizatoare sau sisteme de ae- duc spre Tudor Vladimirescu,
amice utilizând o suflerie ae- accentuată, grosimea profilului Poate că discuţiile pe care le-a turat mâna stângă. Această în rare a spaţiilor închise. pământul din Craiova, pe care
mică cu fum şi o balanţă se menţinea constantă în lungul avut cu vizitatorii, poate elanul cercare a fost primul zbor din i-a binecuvântat tatăl său, l-a
ouinamică de concepţie şi anvergurii cu excepţia extremi celor 24 de ani pe care îi avea I- lume al unui aeroplan propulsat Aerodina lenticulară chemat mereu. A ascultat che
strucţie proprie. Fotografii- tăţilor, iar forma lor în plan era au făcut pe Henri Coandă ca, prin reacţie. Presa vremii (Le şi zborurile cosmice marea pământului şi a revenit,
•ealizate în timpul experi- dreptunghiulară, cu vârfurile după închiderea salonului, pe 16 Technique Aeronautique nr. 21 Una dintre cele mai impor în 1970, acolo unde s-a născut,
ntelor i-au permis să contri- rotunjite, cele două aripi aveau decembrie 1910, să-şi ducă a- din 1910) scria: "Aeroplanul tante invenţii ale lui Henri pentru a sădi, în 1971, un pom al
e decisiv la stabilirea pro- lungimi diferite, iar aripa supe vionul pe câmpul de zbor de la Coandă este unul din rarele a - Coandă, aerodina lenticulară, creaţiei tehnice - Institutul de
lui aripilor, rezultatele sale rioară era decalată înainte faţă Issy-les-Moulineaux pentru a parate în care totul este nou, iar cunoscută şi sub numele de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică
d utilizate şi de alţi cons- de cea inferioară, mai scurtă face un rulaj în lungul câmpului modul judicios şi raţional prin "farfurie zburătoare", a fost INCREST. După ce l-a văzut vi -
:tori de avioane. pentru ca fileurile de aer ce se şi să verifice astfel funcţionarea care inventatorul iese din făga concepută în 1935. El spunea: guros, a plecat, la 25 noiembrie^
formează în jurul suprafeţelor motorului. şele drumului bătut în această "Eu văd realizarea unei maşini 1972, să se întâlnească cu tatăl
roplanul propulsat portante să nu se influenţeze Iată ce povesteşte Henri direcţie pentru a înfrunta riscu de zburat după o viziune cu to său, cu bunicul său, poate cu
jti reacţie reciproc. Toate aceste soluţii au Coandă într-o scrisoare trimisă rile lucrului inedit este un motiv tul nouă, menită să depăşească Tudor Vladimirescu, poate cu
n octombrie 1910, Coandă rezultat în urma experimentă în 1964 lui Constantin C. Gheor- destul de puternic pentru a ne şi să răstoarne concepţiile exis alţi creatori români. Este înmor
iune la al doilea Salon inter- rilor efectuate pe standul mobil, ghiu, membru al Asociaţiei in decide să examinăm cu atenţie tente. Consider avionul viitoru mântat la Bucureşti, în cavoul
ional de aeronautică, organi- în plus, rezervorul de benzină ternaţionale a istoricilor avia mijloacele pe care inventatorul lui acela care să decoleze la ver- familiei din cimitirul Belu.
la Paris, în somptuosul era amplasat în interiorul aripii ţiei: "...după câteva minute de
md Palais de pe Champs-Ely- superioare, soluţie folosită şi încălzire, am manevrat mane
, aeroplanul fără elice COAN- azi. Desigur, mulţi se îndoiau că tele de comandă, aeroplanul s-a
- 1910. Aeroplanul atrăgea avionul ar putea zbura utilizând pus în mişcare rulând din ce în
nţia vizitatorilor atât prin noul mijloc de propulsie, care ce mai repede, apoi s-a ridicat,
c^rea sa, roşu-închis, cât şi era o adevărată revoluţie ca cam prea iute, n-a fost vina SA
K.-o mulţime de soluţii ori- principiu şi ca aplicare. Vizita mea, dar Ia un moment dat a
ale: îi lipsea elicea, longe- torii şi specialiştii nu puteau alunecat pe o aripă şi s-a pră n ifite rt
nele principale ale aripilor accepta că un aeroplan căruia îi buşit şi a ars complet. Norocul Stc. M Htog41nico«nu» tui ■* ţt. 2, cam 23-34 Deva, Jud. Hunedoara. tu. tel: 0254 - 219.581
ua.
u fabricate din oţel aliat, în lipseşte elicea ar putea zbura. meu că nu aveam nici capotaj,
de lemn, erau acoperite cu Nimeni nu mai văzuse aşa ceva. nici nu eram legat de scaun, aşa
Acordă I.M.M. şi persoanelor fizice autorizate:
CREDITE PENTRU SUSŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR, ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE:
@f finanţarea şi a entităţilor nou infiinţate;
g f sprijin pentru întocmirea documentaţiilor de credit;
g f dobânzi fixe, la nivelul ofertei de pe piaţa bancară;
g f asigurarea operativităţii şi transparenţei condiţiilor tranzacţiei;
3N IERAT. Primul avion cu propulsie reactivă, numit convenţional Coandă-1910, pe care inginerul
web: http://\vvvw.aurora.com.ro: contact: ollicc^/ aurora.com.m
nân l-a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni
