Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_233

• •
:ULTURA P O P U LA R Ă CU PRIN D E E S iN T A Ş I VIATA UNEI CO M UN ITĂŢI
i panteonul românesc, o divinitate însemnată, susţinătorul unuia din stâlpii pământului, este şi Sfântul Iuda,
onsemnat ca dată fixă în calendarul ortodox şi respectat în satul tradiţional ca etapă importantă a verii
•of. Marcel Lapteş - etnolog
»• lor de teren şi chiar ale cutre­ în unele legende apocrife,
• fiându-se în miezul ve-
\ rii agrare era firesc ca
in mentalul ţărănesc aceste divinităţi cu un caracter
A s ă apară contopiri cu
vinităţile specifice ale ploi-
r distructive, ale fulgerelor trădător prin excelenţă. luda mai apare şi ca "persona­ moarte năprasnică prin trăsnet;
ZiarulIHUNEDOREANULUI 11
Vineri, 11 iunie 2010
Calendarul
* 9 * 9 9
tradiţional ţărănesc
14 - 20 iunie
■ Luni, 14 iunie
„începând de azi se face
bobul plin în spicul de grâu, îl
pârguieşte şi-i grăbeşte
coacerea."
■ Marti, 15 iunie
„Să cercetezi stupii, că-i
timpul de floare de acaţ
(salcâm - n.n.).”
■ Miercuri, 16 iunie
„In astă săptămână să udaţi
în grădină toate ce-aţi pus
numa’ cătă sară să nu
pălească frunzele”.
■ Joi, 17 iunie
„Unii zic că în joia asta să
lucri la câmp până la amiază
că altu feliu e rău de potoape
şi de surpături de pământ”.
■ Vineri, 18 iunie
„Pregăteşte-te să culegi
cireşele „de târziu” că ae nu
îţi face viermi”.
■ Sâmbătă, 19 iunie
„Pe la noi (Ţara Zarandului -
n.n.) se mai tâne ziua
Sfântului luda, fratele
Domnului, să nu se sloboade
piatra asupra sămănăturilor”.
■ Duminică, 20 iunie
„Nu se lucrează nimic în astă
zi, pentru a nu te îmbolnăvi
de boale diavoleşti”.
(Din „Comoara Satelor”,
nr. 6,1923 şi „Calendarul
şi trăsnetelor, ale alunecări­ Sfântul holdelor creze în 19 iunie, deoarece cre­ peste ăi de nu-1 cinstesc". Dar Zarandului”, 1944)
deau că prin caracterul său ma­ cel mai rău lucru era acela al
murelor. Iuda apare ca legat de axul pă­ lefic, Sfântul luda le va trimite construcţiei unei case începute,
Sfântul Iuda este una din mântului, la stâlpul de susţi­ cutremure şi surpături de teren. derulate sau terminate în a- Şi acum bătrânele din Ribiţa
nere, apărând astfel întreaga O bătrână "descântătoare" de la ceastă zi. Era cel mai mare înfig un topor în faţa casei, a-
malefic, probabil confundat cu lume de toate fenomenele me­ Lăpugiu de Sus nu practică ri - afront adus patronului cutre-' tunci când văd că "plouă cu
un alt luda, vânzătorul lui lisus, teorologice distructive. Sfântul tualul pentru că "era rău de murelor, Sfântul Iuda. piatră" crezând că Sfântul se va
îmbuna şi va trimite grindina în
litate apotrofică" prin faptul că că cine lucra oarece era lovit de Magie şi tradiţie altă parte.
este atras în timpul sărbătorilor nebuneală". Până aproape de zilele noas­ Sărbătoare telurică, cu un
pascale de ritualul ouălelor în satele de munte din Ţara tre, ţăranii din unele sate din caracter vădit demonic, Sfântul
roşii. Ca şi Vartolomeu’ grâului, Haţegului bătrânii "ţineau zâua” Ţara Zarandului, Buceş, Vulcan, luda, fratele Domnului, s-a es­
preponderent la pădurenii Hu­ ca nu cumva să vină fiarele săl­ După Piatră şi Tarniţa de pe tompat aproape cu totul în tim­
nedoarei, acest sfânt agrar era batice, lupii şi urşii, la stâne şi să raza comunei Buceş "nu ridicau pul de azi, dar a rămas în men­
la mare cinste în satele noastre, "le rupă oile". nici măcar o peatră s-o pună la talul magic al satelor hunedo-
în timpul mai vechi, mai ales în Şi astăzi unele bătrâne din temelia căşii că Sfântul trimetea rene ca un reper meteorologic
cele din câmpie de pe Valea Mu­ Alun, Prihodişte şi Târsa de pe prăpăd, de mişca locul de casă, şi oracular în simbolistica verii,
reşului. Astfel, în satul Bobâlna, Platoul Luncaniîor, cred că de tot se dărâma”, ne spunea un în care magia se împleteşte cu
comuna Rapolt, până aproape "luda a adus vărsatul şi bubele meşter bătrân, vărar, de la Bu­ interdicţia proprie şi altor
de zilele noastre, părintele ce răle din smoala iadului şi-l dă ceş - Vulcan. sărbători specifice agrare.
slujea la biserică sfătuia oame­
nii să aibă grijă de Sfântul luda,
să-l ţină pentru paza la holde
împotriva grindinei, cum spu­
nea un bătrân din sat.
Relevantă mi se pare şi o
povestioară auzită de noi la
Bacea, comuna llia, cu privire la
răzbunarea sfântului justiţiar
împotriva celor ce nu-1 sărbă­
toreau. lată ce ne zicea moşul
Marcu: "Io am săpat în zâua de
ludă. Alt om o avut locuri de po­
rumb răzăraş (apropiat - n.n.)
cu al meu, acela n-o săpat în aia
zâuă. Mai câte nişte zâle o venit
o grindină cu potop de gheaţă...
pe-al meu l-o fărâmat da la
vecinu' a rămas neatins...".
Zi ţinută cu sfinţenie
Sătenii de la Ohaba şi Teiu,
corn. Lăpugiu se fereau să lu­