Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_238

• •
ZianifflUNEDOREANULUI
V in eri, 18 iunie 2010

:ULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI

Sânzienele, zânele florilor (I)

■ Luni, 21 iunie
i miezul verii, la 24 iunie, în imediata apropiere a solstiţiului de vară, calendarul ţăranului român ^ w „începe prăfitul de-al doilea
la porumb ca să-ţi crească
onsemnează o sărbătoare a protecţiei şi vitalităţii agricole denumită în zonele nord - vestice Sânziene, iar înalt şi zdravăn cu bobul tare
i cele din sud - est Drăgaica şi plin”.

tate, nemaifiind justificate as­ ca un vânt... zânele de Sânziene
tăzi în noile condiţii când obi­ şi duhul sfânt al lui Sf. Ioan ■ M a r ţi, 22 iu n ie
ceiul Sânzienelor îl întâlnim la Botezătoriu, că atuncea s-a năs­ „Dacă nu va mai cânta cucu-
multă lume de la oraş, în ipos­ cut, îi zi mare da' nu tăţi o ţân.... n sat, îi semn că de azi vara
taza simplă de împodobire a mai mult noi muierile. Aşe iera începe să fie secetoasă cu
casei cu flori. Chestiunea este ... dimineaţa de tăt ne sculam şi mare căldură”.
mult mai complicată decât o meream la fântână de ne spă­
prezentăm, fiind în primul rând lam cu ape neîncepută, alte fete ■ M ie rc u ri, 23 iu n ie
mai puţin o reacţie conştientă dădeau cu rouă pe faţă ca să fie
asupra vechii datini de foşti ţă­ faine şi să placă la băieţi şi ne „D e va tuna şi fulgera în
rani deveniţi pe timpul comu­ înţelegeam să merem de cu sea­ astăzi, nucile şi alunele vor fi
nismului orăşeni forţat care au ră în fânaţul lui cutare să cule­ găunoase sau viermănoase”.
mai păstrat vagi reprezentări gem sânziene. Da, zâua meream
ale ritualului - florile ca impor­ ... care pe unde ... culegeam tot ■ J o i, 2 4 iu n ie
tanţă onomastică a sărbătorii, felul de flori, da' mai multe sân­ „La mijloc de săptămână se
încât în fiecare casă era un vas ziene. Apoi le împlăteau fain- poate începe şi secerişul, că-i
cu sânziene. frumos de făceau cununile pân- început de Sânziene”.
Din cercetările în teren (ma­ tru noi şi băieţi, aşe mai mici sau
joritatea până în 1989) am con­ mari cât capu’ ... că făceau mai
statat însă că un segment im - m ulte... de puneam la poartă, la ■ Vineri, 25 iunie
portant al populaţiei rurale, cel fereastră, apoi noi ... minte de „Fetele fac coroane de flori
feminin, sărbătorea cu oarecare fată le aruncam pe casă" de câmp, da' cu multe
discreţie Sânzienile, în sensul că (Anişoara Costa - 59 de ani, sânziene şi le aruncă pe casă
nici pe departe nu avea amploa­ Luncani, Platoul Luncanilor). pentru ursit”.
rea şi succesul de astăzi. La-în-
trebările noastre, dacă se mai Schimbare a sorţii
ţine sărbătoarea şi cum se făcea "Sânzienele îs bune la vrăjit ■ S â m b ă tă , 26 iu n ie
la Sânziene se răspundea in­ că-s flori blagoslovite de Sf. „D e la Sânziene până în
variabil: "să mai ţâne, doară de Vineri şi Maica Domnului", ne noaptea de sâmbătă se culeg
muierile bătrâne ... ăle ce ştiau spune Bălăjoi Sofia din Alun, plante de leac: sânziene,
de ierburi de leac... o ţâră fetile coroniţele aveau şi ele o înţe - usturoi, cicoare, cimbrişor,
ce-şi fac coroniţe" (Marja Văgău legere: "de rămâne pe casă îi sulfină, trifoi alb, păpădie şi
- 70 de ani, Ursici, Platoul Lun- sămn bun că cel ce-o aruncat o se folosesc tot anul’ .
canilor). trăi mult, de cădea îi sămn rău,
Vom prezenta în continuare de boală şi chiar moarte ... cu­
şi alte aspecte, deosebit de in­ nunile ce se opreau pe casă mai ■ Duminică, 27 iunie
rof. Marcel Lapteş - etnolog nu-şi urmează drumul său drept când se aruncă coroniţele pe teresante, care ne-au întărit în ­ era sămne păntru fată ... de „Femeile fac colaci din grâu
• • ci merge cu sărituri. în ziua 'casă pentru viaţă şi moarte, crederea în ideea că în unele zo - nuntă şi răpede până-n toamnă curat pe care pun flori de
ărbătoarea păstrează aceasta toţi ţăranii se scoală toate reprezintă reminiscenţe ne etnofolclorice hunedorene ... de cădeau era bai, că aştepta sânziene şi le duc la biserică
un amestec fascinant de înainte de răsăritul zorilor şi ale practicilor vitale prin care s-au mai păstrat în sărbătoarea mult şi bine”. Femeile din Pla­ să le sfinţească popa; apoi îi
culturi arhaice, păgâne privesc cu ochii ţintă răsăritul zeităţile protectoare erau soli­ Sânzienelor motive din miturile toul Luncanilor atribuiau, ast­ împart fetelor să aibă noroc
Sşi creştine sub semnul soarelui şi lumina lui face să citate să apere culturile agrare, străvechi ale geto-dacilor. fel, Sânzienelor funcţii divina- la măritiş”.
ie i şi vrăjitoriei. tremure ochii lor nerăbdători, în esenţă o sărbătoare feminină în Platoul Luncanilor, Sân­ torii, oraculare în cunoaşterea
^ânzâiana sau Drăgaica a ei atribuie soarelui mişcarea ca­ destinată atragerii forţelor po­ zienele erau înţelese ca Ălea norocului, legăturilor matrimo­ (D in „Com oara satelor”,
ast identificată ca fiind zeiţa re se petrece în ei şi intră în zitive centrate pe practicile de frumoase, adică nişte zâne fru­ niale şi lungimea vieţii. Ele in­ 1926, an V I şi „Calendarul
liana din panteonul latin, Hera casă bucuroşi de ceea ce au propiţiere. Timpul critic al săr­ moase, imateriale, nişte năluci fluenţau sorţii folosind modali­ Zarandului”, 1944)
au Artemis din panteonul grec văzut" (Dimitrie Cantemir - bătorii este un segment impor­ care "unde li-e drag, acolo joa­ tăţi dintre cele mai diferite pen­
i zeiţa Bendis din cultura traco- Descrierea Moldovei). Fiind tant în ritualul de cult al soa­ că; vara la stânile din munte tru a-şi visa (găsi) ursitul: "în
etică ca având aceleaşi atri- miezul calendaristic al verii, în relui care se îndreaptă, treptat, încâlcesc coama cailor şi nu-i zâua asta, noi, ăle tinere facem tru intensificarea luptei împo­
ute ale fertilităţii naturii şi ale proximitatea solstiţiului de va­ către iarnă, către moarte; astfel bine să o descâlci; prin livezile ce credem noi, sau ştiam de la triva forţelor răului. Cum aceste
>rotecţiei grânelor. ră, Sânzienele reprezintă ziua soarele în lungul drum spre unde au umblat Ălea Frumoase, babele din sat: puneam florile puteri malefice se manifestau,
Prima semnalare etnofolclo- însorită cea mai lungă şi cu iarnă se opreşte pentru a se prin pruni şi meri sunt smocuri de sânziene sub pernă ca să ne în vârful acţiunilor destructive,
ică a sărbătorii îi aparţine lui noaptea cea mai scurtă din an, odihni iar la miezul zilei împie­ de ramuri subţiri şi dese folosite visăm soţu'... le purtam şi în că­ de la asfinţit până la miezul
limitrie Cantemir în "Descrip- socotită la această cumpănă a treşte. Atunci Sânzienele şi Dră- ca leac pentru vita bolnavă. meşă, în sân ... tătă zâua, le ţâ- nopţii, acţiunea benefică, de
io Moldaviae" unde realizează anului, cu cea mai mare încăr­ gaicele păzeau ca vârcolacii să Zânele vin la Fântâna cti leacuri neam în păr iar fătucile cele contracarare era tocmai rever -
i descriere amănunţită a obice- cătură malefică, de aceea ţăra­ nu mănânce soarele contraca­ de la Bobaia şi petrec în jurul mici ţâneau cununa pe cap aşe sul acestuia de la răsăritul la
ului de Sânziene asimilând-o nilor li se păreau că soarele rând energiile solare negative. izvorului şi nu-i bine să le superi să fie mândre" (Maria Muntean apusul soarelui; în antimonia
ulturii zeiţei Ceres:"... Prin ea merge cu sărituri şi nu-şi ur­ sau să le priveşti drept că ţi se - 53 de ani, Cioclovina, Platoul întuneric-lumină, puterea sola­
Sânziană, Drăgaică) o înţeleg mează drumul drept. Simboluri pierdute strămută uitarea de nu mai Luncanilor). Divinităţi eoliene, ră va învinge.
>e Ceres. Căci în această vreme Calendaristic, vara nu mai în satele hunedorene aceas­ vezi" (Lucia Apolzan - Carpaţii Sânzienele apar într-un mo­ "Vezi domn'le cum îi cu ne­
i anului când încep să se coacă are putere şi se pregăteşte să tă sărbătoare de vară este cu­ tezaur de istorie. Perenitatea ment nefast când forţele male­ curatul ... doară seara, pe întune­
emănăturile, toate fetele ţăra- aducă rod bun tuturor cultu­ noscută sub denumirea de Sân - aşezărilor risipite pe înălţimi). fice destructive sunt deosebit ric, are vlagă ... cum dă lumina
»ilQr din satele învecinate se a- rilor dând în acelaşi timp ener­ ziene, dar am întâlnit şi altele: Sărbătoarea este apanajul ex­ de active încercând să grăbeas­ piere şi nu mai face răle... D-aia îs
,^jfâ şi o aleg pe cea mai fru­ gii magice şi miraculoase unor Sf. loan de Vară şi Ziua Soarelui clusiv al femeilor, destinată să că lungul drum al verii către bune câte buruieni şi ierburi le-o
moasă dintre ele şi îi dau nu­ plante de leac. Este timpul ma­ (în satele de pe Valea Mureşu­ atragă energiile pozitive ale as­ vremea rece care anunţă moar­ dat Dumnezău ... cele culese de
nele de Drăgaică. 0 petrec pe giilor terapeutice, a unor teh­ lui). Trebuie să precizăm că ve­ trului solar către acestea. Am tea anului vechi. însă Sânzie­ Sânziene îs ăle mai faine pântru
igoare cu mare alai, o gătesc cu nici străvechi de vindecare em - chile semnificaţii, menţionate întrebat pe Costa Anişoara din nele / Drăgaicele sunt posesoa­ boală... la uoameni şî la animale"
> cunună împletită din spice şi pirică a suferinţelor fizice şi de noi, s-au păstrat fragmentar Luncani, cum se face la Sân - rele unor puteri miraculoase, în (Victoria Dragotă - 70 de ani,
:u multe basmale colorate şi-şi psihice cu ajutorul descânte­ fiind uitate de marea majori­ ziene şi ce sunt acestea. "îs aşa special a plantelor de leac, pen- Târsa, Platoul Luncanilor).
>rind de mâini cheile din ham - celor unde elementul central
>arele lor. Astfel împodobită, cu avut în vedere era acela al ma -
nâinile întinse şi cu panglicile giei iubirii pentru că săr­
>ătute de vânt, încât să se înfă - bătoarea Sânzienelor plasată
işeze ca o zburătoare, se în- într-un timp critic, al drumului
oarce de la câmp acasă, cân- verii către timpul rece, are
ând şi jucând, trecând prin toa - menirea să-i ajute pe oameni să
e satele de unde sunt însoţi- depăşească timpul nevralgic cu
oarele sale, cari cu cântece ajutorul timpului iubirii, ezote -
mume o numesc cât mai des ric şi nocturn în desfăşurare.
;ora şi stăpâna lor” (Dimitrie Timpul iubirii,-al dragostei
lantemir - Descrierea Moldo - împlinite este vitalitate (Otilia
/ei). Mai departe menţionează Hedeşan - Lecţii despre calen -
;i onomasticul Sânziene: "Nu­ dar) - deoarece ritualul care
nele este premergător al Sf. susţine cel mai intens această
oan. Ei sunt convinşi că în ziua valoare este dansul Drăgaicei,
iinaintea acestui sfânt soarele jocul ritualic al Sânzienelor