Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_243
P. 11
Obiceiuri
Vineri, 25 iunie 2010
X ILT U R A P O P U L A R Ă C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA Ţ A U N EI C O M U N IT Ă Ţ I Calendarul
tradiţional ţărănesc
Sfântul Petru ^ 28 iunie - 4 iulie
- patronul agricultorilor
„Lun a lui C u p to r dă pe
păm ânt a m ai m are
fierb ânţeală din an; că vezi
»upă Sânziene, la 29 iunie, marcând cea de-a doua jumătate a anului, în cadrul timpului estival tradiţional bine e luna grânelor trebuie
pare un personaj cu mare valoare simbolică - Sân Petru înţeles în satele hunedorene ca fiind patronul să su feri nădufu’ ca să ai
ham baru’ cu de to ate”.
gricultorilor (D in eposul popular)
D enum ire: Cuptor, Luna
Fierbinţelilor,
Luna C oacerii.
■ Luni, 28 iunie
„In satele de la noi (Ţara
Zarandului - n .n .) se fac
colaci şi se dau pom eni,
lum ini şi mere dulci sau acre
că-i ziua m orţilor”.
■ M arti, 29 iunie
„Se poate semăna a doua
oară spanac şi pune varză
nouă”.
■ M iercuri, 30 iunie
„Cucuruzul să fie săpat a
doua oară să poată creşte în
voie şi înalt”.
■ Jo i, 1 iulie
„Cum îi cald la început de
Cuptor tot aşa de frig va fi în
Făurar”.
■ V in eri, 2 iulie
„Udă curechiu (varza - n .n .)
bătut de om ide cu apă cu
săpun sau din piatră acră”.
■ Sâm bătă, 3 iulie
lui, obişnuite estivale. în satele căţi din ea le atârnă în crengile,
de câmpie din zona etnofolclo- tufişurilor de unde vin lupii la „Pliveşte via da nu pe vrem e
rică a Orăştiei, grupuri de fete stână pentru ”a-i îmbuna, să nu caldă, ca să nu îm piedice
mergeau în holdă şi strângeau rupă oile şi caprele". strugurii să crească”.
spice verzi de grâu pe care le Numeroase şi variate în an
puneau la streaşină ca să nu dea grenajul ceremonial de trei zile
cu grindină în holdă. a sărbătorii lui Sf. Petru - pa ■ D um inică, 4 iulie
Tot acum oamenii credeau tron al agricultorilor, credinţele „Dacă azi tună, poam ele se
că din această zi nu mai cântă comform căruia, în acest timp, verm oşează iară nucile or fi
cucul, semn că din acel moment sufletele morţilor (moşii de Sf. săci”.
toate păsările se pregătesc pen Petru) revin în vatra satului se
tru drumul lung spre ţările cal împletesc cu prezenţa unor spi (D in „C alendarul
de. Legenda care mai circulă rite care bântuie văzduhul, mai Zarand u lui”, 1944 şi
prin satele moţeşti din Ţara Za- ales noaptea şi strâmbă pe oa „Com oara satelo r”, 1918)
randului povesteşte că "Sânpie- menii care le tulbură cu pre
tru a fost naşul cucului şi când zenţa lor locurile zânelor, Iele
se apropie ziua Sfântuluiîn lor, Măiestrelor etc.
semn de respect, tace şi nu mai
*rof. Marcel Lapteş - etnolog Ofrandă la biserică pentru a fi sfinţite la biserică şi câtită". Sfârşit de ciclu
iei" în Ţinutul Pădurenilor, săte date de pomană pentru morţi. în satele din Platoul Lunca-
Dar protecţia recoltelor, în Sărbătoarea lupilor .
1 hotăreşte starea finală nii nu lucrau în aceste zile nici special a grânelor, era grija cea De Sân Petru oamenii din nilor, Luncani, Prihodişte, Ursici
t dura şi ploaia" atât cât respectând în felul acesta şi săr mai mare a satului tradiţional, satele de munte ţin şi sărbă tastice sunt numite Alea Fru
şi Târsa, aceste persoane fan
a recoltelor pentru că
în gospodărie şi nici pe câmp
"leagă şi dezleagă căl
bătoarea din calendarul creştin
toarea lupilor pentru că aceştia
moase care în ajunul lui Sânpe-
în satele noastre se mai păs
rebuie pentru o recoltă bună
tâni, la răspântiile drumurilor,
cultului agrar al Sf. Petru care
slujitorii săi. în această zi cio
tentru cei care îl venerează şi al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pa- trează şi astăzi reminiscenţe a sunt protejaţi de sfânt ca fiind tru se întâlnesc noaptea la fân
vel. Tot în aceste zile gospo
i respectă ziua. Pentru cei ne- dinele coceau în cuptor "colacii au devenit, de-a lungul timpu banii taie o oaie stearpă şi bu pe dealuri şi maluri de ape. De
espectuoşi "cu datina" le tri - de Sf. Pătru" care se dădeau po - aceea "mamele leagă la gruma
nite "potoapele cele mai răle mană la cimitir împreună cu zul copiilor căţei de usturoi
i grindină cât oul de găină, "lumini şi mere văratice" cum pentru ca atunci când trec AJea
:um obişnuiesc să spună bă- ne zicea Baba Uca din Lelese. Frumoase să nu li se întâmple
rânii. în satele haţegane era tra - nimica şi să nu prindă diochi",
Această sărbătoare era până diţia ca în această zi să nu se cum ne spunea o bătrână din
iproape de zilele noastre, era scuture merele pentru a se feri Târsa.
le mare însemnătate pentru holdele de căderea grindinei. La De altfel sărbătoarea de Sân
alendarul agricol şi ţinea trei Toteşti şi Sântămărie Orlea şi Petru închide postul Sf. Petru şi
ile nelucrătoare, până la sfâr - astăzi bătrânele cred că nu-i Pavel (11-28 iunie), adaptat la
itul lunii iulie. Acestea cuprin - bine să mănânci mere înainte o serie de obiceiuri şi tradiţii
leau o suită de rituri; protecţia de Sân Pătru pentru că-i păcat, mai vechi, arhaice prezent de-a
ecoltelor şi animalelor dar şi în această zi în satele de pe Va - lungul timpului într-o interfe
)magierea morţilor (Moşii de Sf. lea Mureşului se ducea la bise - renţă păgână / creştină, proprii
3etru) prin ofrande în special rică mere, zarzăre, colivă de gândirii mitico-religioase a
ilimentare. grâu iar cei avuţi miere în faguri ţăranului român.
