Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_247
P. 7
SlUlnedit Ziarul !HUNEDOREANULUI 7
Joi, 1 iulie 2010
IL E D IN IS T O R IA Ş T IIN Ţ E I
REMUS RĂDULET Şl
CUVINTELE DE ÎMPRUMUT
iivintele de împrumut sună frumos şi lasă impresia că acela care le foloseşte este inteligent şi cult, dar ele sufocă, încet-încet,
dentitatea culturii unui popor
heorghe M anolea______, când ele existau, iar preluarea
• • neologismelor a fost făcută cu
ogăţia unui popor vine grijă".
din cultura sa. Cultura în 1964 este ales preşedinte
unui popor este dată de al Comisiei Electrotehnice In
B creaţiile com unităţilor ternaţionale pentru o perioadă
ire îl formează. Când se dis- de patru ani. A fost ai l7-!ea
ttă despre cultură şi creaţii, preşedinte al acestei Comisii.
e gândim, de regulă, la creaţii Comisia Electrotehnică Interna
rtistice, la opere de artă, la ta- ţională a fost înfiinţată cu
louri, la sculpturi, la cărţi. ocazia Congresului Electricie
La cărţi scrise de poeţi, la nilor, ţinut la Saint-Louis, SUA,
ârţi scrise de romancieri. Căr- în zilele de 12-17 septembrie
le care intră în patrimoniul, în 1904. Primul preşedinte a fost
>zaurul unui popor sunt scrise lordul Kelvin.
e alţi specialişti. Uneori, de în 1974, împreună cu alţi spe
igineri. Unele dintre aceste cialişti, a contribuit la or
ărţi jalonează, pentru zeci de PREMIERĂ ÎN DOM ENIUL ELECTROTEHNIC. Inginerul ganizarea la Bucureşti a reuniu
ni, vocabularul de specialitate Remus Răduleţ, prin erudiţia şi dăruirea sa, a făcut posibilă apariţia nii anuale a Comisiei Electro
arelat cu vocabularul uzual, cu Lexiconului Tehnic Român - o lucrare lexicografică de 7.000 de tehnice Internaţionale.
ocabularul comun. Dacă nu pagini, prima de acest gen din România în calitate de preşedinte al
par la momentul potrivit, aces- Comitetului Tehnic de Termino -
; cărţi, numite dicţionare, lexi- domeniu un caracter interdisci- Iată ce spunea Remus Răduleţ: logie al Comisiei Electrotehnice
aane sau altcumva, cultura u- plinar prin stabilirea unor "Cel ce semnează aceste rânduri Internaţionale a coordonat şi
ui popor riscă să-şi piardă i- relaţii între electrotehnică şi di s-a străduit să realizeze între finalizat, în 1983, prima ediţie a
entitatea. Cuvintele deîmpru- ferite domenii ale fizicii, chi buinţarea aceloraşi termini în Dicţionarului Multilingv al E-
tut, cuvinte care "sună" frumos miei, logicii, informaticii. diferite secţiuni ale manualuluî lectricităţii.
i lasă impresia că acela care Ie şi să-l prfezinte într-o limbă cât începuse deja, din 1981, să
doseşte este inteligent şi cult, mai unitară". lucreze, împreună cu Comitetul
afocă, încet-încet, identitatea în perioada 1949-1956 a co Electrotehnic Român, la soliei -
ulturii unui popor. Cultura teh - ordonat elaborarea Lexiconului tarea Biroului Central al CEI, la
ică a poporului român a be- Tehnic Român, ediţia întâi, opt elaborarea unui Tezaur de ter
eficiat de mulţi creatori. Unii rile fac o şcoală, ci spiritul care dă cursurile de Electromagne volume, iar în perioada I957- meni. Primele rezultate au fost
u realizat invenţii pionier. Alţii domneşte într-însa“. tism şi Teoria relativităţii. A 1966, ediţia a Il-a, în 18 volume, prezentate de academicianul
u introdus cuvinte folosite a- funcţionat, în paralel, şi la Fa lucrare lexicografică de* am Remus Răduleţ, în octombrie
um în întreaga lume. Unul, nu- Perfecţionare la Zurich cultatea de Electrotehnică a ploare, prima de acest gen din 1983, la Reuniunea Generală a
' Remus Răduleţ, prin erudi- După un an de la absolvire, în Institutului Politehnic din Bucu în 1947 apare traducerea în România. Prima ediţie a însu CEI care s-a ţinut la Tokyo.
. şi dăruirea sa, a făcut posi- 1928, a obţinut o bursă de studii reşti, mai precis, la Departa limba română a "Manualului In mat 7.000 de pagini, iar a doua, Aprecierile au fost favorabile şi
ilă apariţia Lexiconului Tehnic la Şcoala Politehnică Federală mentul de Inginerie electrică. ginerului Flutte" (foto), elabo - 12.000 de pagini. La elaborarea s-au materializat prin decizia de
omân. din Zurich. Timp de aproape trei Acest departament fusese în rat sub coordonarea profeso ei au lucrat 433 de persoane. finanţare a activităţii de elabo
ani a lucrat alături de profesorul fiinţat în 1948, prin reorganiz rului Remus Răduleţ, aflat încă Lexiconul Tehnic Român este rare a Tezaurului terminologic.
ncursiune Karl Kuhlmann, renumit la vre area Departamentului de Măsu la Timişoara. Nu a fost numai o un tezaur terminologic pentru Din păcate, pe 6 februarie 1984
ntr-o biografie mea aceea, în atmosfera inte rări electrice, şi a fost condus la traducere, deoarece în fiecare domeniul electrotehnic deoare - s-a stins din viaţă.
Remus Răduleţ s-a născut pe lectuală efervescentă creată de început de profesorul Constan capitol s-au adus completări de ce, aşa cum spunea Remus Remus Răduleţ a creat o
mai I904în localitatea Brădeni o pleiadă de savanţi iluştri, prin tin Budeanu, apoi de profesorul ultimă oră, dar, mai ales, s-a Răduleţ, "s-au preferat pentru şcoală care îi continuă filosofia
lin judeţul Sibiu. Satul său natal tre care Albert Einstein, Max Ion S. Antoniu, iar pentru o pe utilizat o terminologie unitară. termini forme româneşti atunci ştiinţifică şi profesională.
ste atestat încă din 1297 cu nu Plank, Erwin Schroedinger, at rioadă îndelungată, de profeso
nele de Terra Heen, iar biserica mosferă în care logica raţiona - rul Remus Răduleţ, devenit în
:u hramul Sf. Andrei a fost men- mentului, rigoarea ştiinţifică şi tre timp academician. Aici a
ionată prima oară în 1350. Sat eleganţa expunerii erau repere predat, până la pensionare, în
ăsesc, numit Henndorf până în fundamentale. La sfârşitul aces 1974, cursul de Bazele electro
968. Studiile liceale le-a înce- tei perioade, în I93l, îşi susţine tehnicii, căruia i-a dat o struc
>ut la Sighişoara şi le-a termi- teza de doctorat, după care se tură axiomatică.
tat la Braşov. întoarce în ţară. Reîncepe acti în 1955, pe 2 iulie, a fost ales
/ ceput studiile superioare vitatea didactică la Şcoala Poli membru corespondent al Aca St*. M . H ogthiicM O u. tu. 4 Ei» 2, c a » îî-2 * Deva. ju d . Husadoan, tu. iei: 02:
_;>, la Facultatea de Electro- tehnică din Timişoara, pe care o demiei Române, iar din 21 mar
necanică a Şcolii Politehnice va sluji timp de 20 de ani, până tie 1963 a devenit membru titu
lin Timişoara, pe care a absol - în 1951. Formarea sa enciclope lar. Timp de trei ani, între 1963 Acordă I.M .M . şi persoanelor fizice autorizate:
it-o în 1927, fiind cel mai stră- dică, cunoştinţele temeinice do - şi 1966, a fost preşedinte al Sec
ucit student pe care l-a avut a - bândite ca student la Timişoara ţiei de ştiinţe, iar apoi, timp de CREDITE PENTRU SUSŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR, IN CONDIŢII AVANTAJOASE:
eastă şcoală de-a lungul isto - şi ca doctorand la Zurich şi harul opt ani, între3 aprilie 1966 şi 2I
iei sale. Şcoala Politehnică din său pedagogic i-au permis să martie 1974, a ocupat funcţia de
'imişoara a fost înfiinţată în predea cu deosebită competen vicepreşedinte al Academiei
loiembrie 1920, prin Decretul ţă atât discipline fundamentale, Române. p f finanţarea şi a entităţilor nou infiinţate;
tegelui Ferdinand, care pe U cum a fost Fizica, dar şi disci sprijin pentru întocmirea documentaţiilor de credit;
loiembrie I923, cu ocazia vizitei pline noi: Maşini electrice, Cen Contribuţii
le inaugurare, a spus: "Nu zidu - trale electrice, Tehnica curen la terminologia g f dobânzi fixe, ta nivelul ofertei de pe piaţa bancară;
ţilor slabi, care a devenit ulteri electrotehnică
Nu zidurile
or curs de Electronică. Unul dintre domeniile în ca - gf asigurarea operativităţii şi transparenţei condiţiilor tranzacţiei;
o şcoală, re şi-a adus o contribuţie re
spiritul ca - Profesor la Bucureşti marcabilă a fost cel al termino
începând cu anul universitar logiei electrotehnice. Pregăti
■e domneşte într-însa“ 195H952 se transferă la Univer rea sa enciclopedică i-a permis web: h itp : \ \ \ \ u .aurora.com .ro: contact: officeft/ aurora.com .ro
«radem. ing. REMUS RĂDULEŢ sitatea din Bucureşti, unde pre - să imprime lucrărilor din acest
Citeşte zilnic cele mai importante informaţii ilIMIMUWIIIII
locale in ediţia on-line a cotidianului
