Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_248
P. 4
T H W l psass
Reporten Hunedorean
ZiaruffiUNEDOREANULUl
V in eri, 2 iulie 2010
SPECIAL
Un hunedorean care a luptat în Vietnam
a rememorat misiunile la care a participat
A părăsit România pentru Legiunea Străină. A luptat mai bine de doi ani în Vietnam, Algeria, Tunisia, Indochina. După o juînătate
de secol, a cutezat să revadă locurile în care a copilărit
Marina Tudor • EXTRA
• • •
răştie, 5 martie 1948. La 75 de ani,
Adrian Dreschmann cetăţean francez
avea 23 de ani. Hotă >
Orârea era luată: avea După ce a părăsit Legiunea,
să fugă din ţară. Adrian Dreschrpann s-a
Absolvise Liceul “Aurel Vlai- stabilit la Paris. In 1960, s-a
cu" din Orăştie şi fusese admis însurat cu o franţuzoaică şi
la Facultatea de Drept din Bu s-a înscris la Facultatea de
cureşti. Era unul dintre cei doi Litere. Din păcate, n-a putut
copii ai unei familii modeste. A preda decât ore particulare -
încercat să obţină o bursă de de limba germană şi france
studii. N-avea şanse pentru că ză - pentru că nu avea ce
nu voia nici în ruptul capului să tăţenie. Nici nu şi-o dorea.
facă pact cu comuniştii. “Noi, germanii, nu iubim
A stat faţă în faţă cu dr. Petru francezii”, explică huned
Groza. Student fiind, i-a cunos oreanul. După pensionare, a
cut pe Lucreţiu Pătrăşcanu şi plecat pentru o vreme în
luliu Maniu. Germania, la Munchen, dar
#- a fost silit să revină în Franfr
Lumea, văzută când s-a convins că nu-şi
pe banii Franţei poate transfera acolo asigu
A părăsit ţara în 1948. în rările sociale, iar ca să pri
noaptea de 6 spre 7 martie, a mească ceţăţenia ar fi durat
trecut frontiera în Ungaria. Fără şapte ani. In august 1990,
paşaport, fără bani, fără vreo Dreschmann a decis să soli
cunoştinţă. Nu s-a oprit până în cite cetăţenia franceză. A s
Franţa. Ştia franceza din liceu. tăzi, trăieşte la Montpellier şi
S-a înrolat în Legiunea Străină. are o pensie de 1.200 de euro.
Pe atunci, sediul ei era în oraşul
Sidi-Bel-Abbes. câte 50 de kilometri pe zi, cu o
“Era singurul loc unde n-a- raniţă de 25 de kilograme în
veai nevoie de acte. Nu te între spate, cu arma în mână şi blin
ba nimeni de unde vii sau cine dat cu grenade. Şi asta, pe ţ
eşti. în birourile Legiunii vedeai temperatură de 50 de gradt
pe toţi pereţii aceeaşi lozincă: Celsius la umbră. Dacă vreunul
“Legio patria nostra" ("Legiunea dintre noi cădea rănit, era im
e patria noastră")", povesteşte posibil să-l poţi căra după tine.
hunedoreanul. Şeful comandoului îl punea să
în plus, putea să vadă toată aleagă între prizonierat sau eli
lumea pe banii Franţei, iar după berare. Toţi alegeau a doua va
cinci ani putea primi cetăţenia. riantă. Eliberarea însemna,
Auzise de Legiune de pe vremea fapt, un glonţ în tâmplă", reme
când era la Orăştie. îi povestise morează fostul legionar.
un prieten care îl ajutase să câş
tige ceva bani săpând gropi în Sătul de sânge
cimitirul oraşului. şi de moarte
R EM EM B ER . De când a părăsit ţara, Adrian Dreschmann a făcut cam de toate. A fost portar de hotel, bibliotecar la biserică, muncitor Curând, hunedoreanul avea
Singura condiţie într-o fabrică, a spălat vase în restaurante şi, ani buni, a fost legionarul numărul 5650077. Cea mai bănoasă slujbă îşi aminteşte că a avut-o la să-şi găsească un post mai lejer:
"Aveam 1,76 de metri înălţi Paris - magaziner şef pentru armata SUA FOTO: CRISTIVATAVU “Ştiam limba băştinaşilor şi nu
me, aşa că m-au înrolat imediat. mi-a fost greu să rămân pe un
Singura condiţie era să nu fi ucis “Au urmat şi alţii, dar mi-am După zeci de ani, Dres oficială era "Onoare şi fideli stat în Vietnam, şi-a făcut şi pri scaun, într-un birou. Mă sătu
pe nimeni. Mi-au dat şi un nu jurat atunci că voi ieşi din Legi chmann retrăieşte secvenţe cu tate”. El a mărşăluit. A scăpat eteni. “întotdeauna mi-au plă rasem să simt mirosul sângelui
măr - 5650077. Legionarii nu une cu pielea neciuruită”, po tremurătoare din timpul misiu nevătămat din toate misiunile. cut limbile străine, aşa că am în şi-al morţii".
sunt strigaţi după nume, ci după vesteşte hunedoreanul. nilor la care a participat. A lup Gloanţele l-au ocolit. Grena văţat vietnameza. Eram singu Pe lista misiunilor speciale a
numere", spune Dreschmann. Pe atunci, în Legiunea Străi tat în Vietnam, Algeria, Tunisia dele, la fel. Acum, la 85 de ani, rul din batalion care cunoaş- urmat Alegeria. A plecat într-a-
Bărbatul îşi aminteşte şi as nă erau înrolaţi 25.000 de oa şi Indochina. în tot acest timp, are o singură explicaţie pentru team limba băştinaşilor", po coloîn februarie '53. IO luni i-au
tăzi cuvintele comandantului, meni. Cam 60 la sută erau şi-a ghidat viaţa după trei cu toate acestea: “Nu norocul m-a vesteşte el. fost de-ajuns. în Tunisia, a stat
în prima zi de instrucţie: “«Pen nemţi, iar români erau vreo 5 la vinte: “Mărşăluieşti sau crăpi". ajutat, ci credinţa”. alte 16. Apoi, a petrecut trei luni
tru cinci ani, v-aţi vândut pielea sută - majoritatea din Transil Deviza neoficială a Legiunii. Cea în 28 de luni şi trei zile cât a Eliberarea - un glonţ pe mare. Din cinci ani cât a ~îst
Franţei>”. vania. în tâmplă în Legiune, cam trei i-au trecut
Legiunea avea reguli stricte, în război. La eliberare, pe li
în timpul misiunilor speciale, vretul lui era scris doar "frun
alcoolul şi tutunul erau inter taş”, deşi susţine că n-a făcut, ca
zise. Dreschmann n-a fumat în legionar, nicio zi de închisoare.
viaţa lui. Şi nici gustul alcoolului Dar povesteşte că înaintarea în
nu l-a simţit. grad era direct proporţională cu
“Băutura îţi putea face mult numărul de oameni pe care îi
rău. Nu rezistai să mărşăluieşti ucideai în misiuni.
'EXTRA
Acasă, după 54 de ani
Hunedoreanul Adrian Dreschmann a revenit în România abia
în 2002. Dppă 54 de ani de la fuga din tară. “Mi-a fost frică să
mă întorc. îmi amintesc că am ajuns la £)răştie după miezul •
nopţii. Voiam să revăd locurile în care am copilărit. Am văzut la
gară o şleahtă de vagabonzi. Din cauza lor, am plecat pe jos
spre centrul oraşului. Un trecător mi-a indicat o pensiune din
zonă”, spune fostul legionar. După doi ani, a revenit iar, ca să
aniverseze 65 de ani de la absolvirea liceului. Doar 12 dintre
IS TO R IE . Legiunea străină este o unitate de elită a Armatei foştii lui colegi de clasă mai erau în viaţă.
Franceze, întemeiată în 1831
