Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_253

radiţii ZiaruMHUNEDOREANULUl

V in eri, 9 iulie 2010

LTU RA P O P U L A R Ă C U PR IN D E ESEN ŢA Şl VIAŢA UNEI C O M U N ITĂŢI Calendarul
tradiţional ţărănesc
^paradele hunedorene 12 -18 iulie

-un interval estival mai larg, de la primele săptămâni de după Paşte şi miezul verii, se desfăşura în
de hunedorene, până aproape de zilele noastre, un obicei agrar practicat cu scopul de a elimina
irmalităţile cosmice (seceta) şi a proteja germinaţia, înflorirea şi rodul, numit PAPARUDELE
D enum ire: Cuptor, Luna
Fierbinţelilor,
Luna C oacerii.

ti Lu n i, 12 iulie

„In această zi, fem eile nu
lucrează nim ic, nu scot nid
gunoiul din casă, nu
îm prum ută nici fo c, căci e o
zi cu prim ejdie, rea de boală,
mai ales pentru vite; îi zice
C irco vii de vară”.

■ M a rţi, ÎS iulie
„D e azi trebuie să sporeşti
paza la stână, să ai câini
bărbaţi şi să dormi cu
schim bu’, cu ăi’ ortaci”.

■ M ie rcu ri, 14 iulie
„li bine să lucrezi la ogor
doar până-n prânz şi să stai
apoi departe de uneltele cu
rudă. Două personaje dintre co­ . care pot aduce nenoroc şi neca­ ploaie / Cu şâroaie / Să uzi tăte fier, că-s răle de trăsnet".
pii, o fată - Muma Ploii şi un bă­ zuri, zădărnicindu-le eforturile. văile / Şi tăte câmpiile". Astfel
iat - Soarele, reprezintă în e- în drum spre râu, copiii, într- păpuşa Ploii va ajunge la ceruri ■ J o i, 15 iulie
senţă cele două entităţi cosmice un joc ritualic, rosteau "cuvinte care va da "Ploiţă curată / Din „Trebuie musai să culegi pelin
- Ploaia şi Divinitatea Soarelui, magice", evident, desprinse din cântă vărsată". şi să faci m ături din el; să
simboluri arhetipale ale cul­ repertoriul matur al descânte­ meri la coteţul de păsări şi să
turilor arhaice tradiţionale. celor. "Lai, lai, deochi / Plouă "Acum lumea îi altfel" cureţi goangele răle”.
Cele două cete, astfel îmbră­ mărunt, ploaie / Să curgă şiroa­ în tot timpul ritualului, des-
cate, porneau pe uliţă către Cri- ie / Că de când n-o plouat / Pă­ cântătoarea sta la o distanţă de
şul Alb, râul din marginea sa­ mântul s-o uscat / Mărhrele or câţiva metri de grupul copiilor şi ■ V ineri, 16 iulie
tului, unde avea loc desfăşura­ însătat" sau "Lai lai, dodolai / luând o poziţie de rugăciune îşi „Se scoate ceapa şi usturoiul
rea ritualului propri'u-zis. Copiii Plouă nor cu ploaie mare / Udă spunea cu voce scăzută ruga, în - din straturi; cine nu le scoate,
erau însoţiţi de o bătrână (nu­ câmp, udă hotare, să-nflorească soţită de gesturi misterioase nu­ vor încolţi şi se vor strica”.
Marcel Lapteş - etnolog Muma Ploii şi Soarele mită de săteni Baba Rugă) care florile / Să-nalţe grânele". mai de eâ ştiută, de fapt o incan­
Vom prezenta în continuare supraveghea ca ritualul să se Ajunşi la râu, începe ritualul taţie ritualică de aducere a ploii. •
em nalat pentru prima un interesant obicei de acest desfăşoare, în linii mari, con­ propriu-zis. Cele două perso­ Acest joc al copiilor încadrat ■ Sâm bătă, 17 iulie
dată de Dimitrie Cante- gen surprins în cercetările form tipicului păstrat în me­ naje, Soarele şi Ploaia, aşază la în obiceiul Paparudelor, al fol­ „Se dau cucuruzi verzi din
ţmir în celebra sa "Des- noastre etnofolclorice, în satul moria satului. mal două păpuşi confecţionate clorului global naţional, este câmp de pomană mai cu
criptio Moldaviae”, obi- Ribiţa, din Ţara Zarandului, din pănuşe de porumb şi împo­ unul din multiplele variante seamă la copiii vecinilor
era preponderent în zo- practicat de copii, numit "De-a Magie şi ritual dobite cu spice verzi de grâu. atât de prezente în trecutul a - pentru sufletul m orţilor”.
cu activităţi agrare, în Muma Soarelui şi Muma Lunii". Stimularea ploii fertile ca fe­ Băiatul reprezentând Soarele propiat: Babaruga, Dodoloaia,
al în perioadele de se- Ritualul începea la casa "bu­ nomen atmosferic era socotit îngroapă păpuşa în nisip şi o Hodoloaia, Caloianul, Scaloia-
nei",'o bunică a unei fete parti­ un dar al cerului şi era sociali­ acoperă cu pietre zicând: "Fugi nul, Calaianul, Uduloiul etc. Aşa ■ D u m in ică , 18 iulie
esenţă era un ritual pen- cipante, de la care cetele de zată la toate populaţiile de agri­ soare / Că i-o vreau ploaie / In cum l-am prezentat în mate­ „Fetele mari aşteaptă în astă
iştigarea bunăvoinţei for- băieţi şi fete plecau după ce se cultori pentru că experienţa i-a pământ şi în petroaie / Să nu rialul de faţă a fost cercetat şi sară cântecul greierilor de
naturii, pentru ”a descuia împodobeau cu ramuri de iede­ învăţat pe săteni că, în pofida arzi pământu’ / Să nu uşci grâu' asistat de noi acum mai bine de câmp şi-şi pun pelin sub
şi a goni arşiţa dăună- ră şi flori de câmp, purtând în prevederii şi tuturor eforturilor / Să nu arzi ogoru' / Că-i duce 30 de ani, prin 1980. Astăzi, în perini; dim ineaţa de nu s-o
cerealelor. mâini mănunchiuri de papa­ în munca câmpului, există forţe grâu' doru' / Fugi Soare / Că-i întregul areal zărăndean, jocul uscat, soţ bun şi harnic o fi
vremea lui Ploaie”. "Mumei Soarelui şi Mumei Ploii" ursit”.
Fata, celălalt personaj, re­ al Paparudelor hunedorene nu
prezentând Muma Ploii, aşază se mai petrece. Multiple mutaţii (Din „Calendarul
pe valurile răului păpuşa Ploii economice, cu toate reminis­ Zarandului”, 1944, şi
rostind, asemenea, incantaţia cenţele de gândire magică care „Comoara satelor”, an V, nr.
menită să aducă ploaia mult mai persistă, conduc iremedia­ 5-6,1926)
aşteptată: "Lai, lai, dodolai / bil spre uitare şi implicit la pier­
Dar-ar cerul / Şi iar dară / S- derea tradiţiei. Cea mai bună
adoarmă Muma lui Soare / Să dovadă sunt spusele bătrânei vezi, tineretul se duce în alte lo­
trezească Sfânta Ploaie / Că de noastre Mama Letiţia din Ribiţa, curi... că satu-i cu bătrânii, doa­
când nu o plouat / Izvoarăle s- Baba Rugă, descântătoarea din ră noi am mai rămas cu bunul
or uscat / Lai, lai dodolai / Hai ritual: "Acum lumea îi altfel, nu Dumnezeu".