Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_257

ZiaraRHUNEDOREANULUI
Reportaj 100 %
Joi, 15 iulie 2010

SPECIAL

Un corb trăieşte de câteva luni în

Cim itirul Catolic din Deva

»
Răspunde la numele de "Coco" şi este a 61-a zburătoare care vieţuieşte în curtea Cimitirului Catolic. Ziua stă închis într-un padoc,
aproape de porumbei. Noaptea e liber în tot stabilimentul. Când se satură să planeze pe deasupra mormintelor, mai dă câte o
raită şi prin gospodăriile din zonă

• IN ED IT
Inteligenţi şi vicleni
Naturaliştii care au studiat comportamentul corbilor s-au arătat impresionaţi de
nteligenţa şi de viclenia acestora. Intr-un oraş din Japonia, de pildă, corbii au
deprins o metodă ingenioasă de a scoate sâmburii de nucă din coajă. Pentru că
nucile pe care le aruncau pe asfalt nu se spărgeau întotdeuna, le-au lăsat
pradă roţilor maşinilor din trafic. Dar nu oriunde, ci în zona pietonală. Apoi,
le era simplu să culeagă miezul de printre picioarele trecătorilor, evitând
aştfel să fie călcaţi de autoturisme.
Intr-un alt exemplu, Revista „Canadian Geographic” a pomenit de nişte
corbi din Yellowknife care stăteau cocoţaţi, într-o iarnă, pe acoperişurile
magazinelor aşteptând să treacă pe dedesubt pietoni peste care
aruncau zăpadă, aşa încât oamenii alunecau imediat. Nu e de mirare
că, de-atunci, populaţia din zonă i-a pus corbului numele „Escrocul”.

ţigări şi chiar poşete. riile, au dus un corb din SUA în
Spania. La început, a stat izolat
Prăpăd prin ograda de alte exemplare, din pricina
vecinilor necunoaşterii dialectului local,
Emeric Forrai povesteşte dar după o vreme 1-a învăţat şi s-
că este prima dată când are în a integrat.
curte un corb. Şi-a dorit de mult o
asemenea pasăre şi n-ar vrea să Corbu-i corb şi cioara-i
fie silit să-o îndepărteze de casă, cioară
TRA N SFO RM A RE. Emeric Forrai spune că, la maturitate, corbii devin violenţi şi atacă tot ce le stă în de metri este înălţimea deşi Coco i-a făcut ceva duşmani Corbul e printre zburătoarele
cale. Chiar şi oamenii. „Dacă se va întâmpla asta şi cu Coco, trebuie să-l dau unui şoimar, oricât de rău de când s-a mutat din pădure în ocrotite de lege. Cu toate aces­
mi-ar părea”, conchide administratorul cimitirului FOTO: ZIARUL HUNEDOREANULUI maximă la care poate centrul Devei. "A fost de câteva tea, neştiutorii îl confundă ade­
zbura un corb * 1 ori la vecinii mei şi le-a răsturnat sea cu cioara şi îl ucid. Emeric
Monna Voinescu multe despre animale, care mi­ ceva ca o raţă, e sigur că vine ghivecele cu flori. Şi ca să fie Forrai a încercat să-i mai ponde­
• • • au plăcut de copil. Aşa am găsit ploaia. Aşa a observat Emeric treaba, treabă, le-a făcut praf şi reze pe eventualii duşmani ai pă­
ste una dintre cele mai corbul. Era doar un pui atunci", Forrai, care-1 socoteşte pe Coco dacă faci mişcări bruşte în apro­ plantele. Evident că nu s-au bu­ sării şi a colindat cu ea prin şcoli,
inventive şi mai adap­ povesteşte Forrai. şi un excelent meteorolog. Asta- pierea ei. Pentru că e foarte cu- curat. 0 dată, m-am supărat pe el înainte de vacanţă. Coco s-a
tabile păsări. Are cel Un amic de-al bărbatului l-a i partea bună a lucrurilor, căci ioasă, vrea să cerceteze îndea­ şi 1-am îndemnat să plece din împrietenit repede cu copiii dar
E mai mare indice de in­ strigat, în glumă sau nu, Coco. Şi pasărea face şi suficiente năz­ proape orice obiect nou pe care- curte. A dispărut, într-adevăr, nu s-a lăsat până nu le-a cotro­
digenţă dintre toate zbu- aşa i-a rămas numele. Deveanul bâtii, spune deveanul. Goneşte 1 vede - de la o simplă hârtie, pâ­ dar după două ceasuri, a fost îna­ băit prin bănci ori prin ghioz­
ătoarele. Ta hrănit cu ce a avut la înde­ orice pasăre pe care o vede prin nă la plase, pungi, pachete de poi. îmi trecuse deja.supărarea", dane. E şi curios şi jucăuş, spune
Viclenia lui e legendară, mo- mână. Noroc că nu-i pretenţios zonă, mai puţin porumbeii din ţigări, bijuterii sau flori. E prie­ spune deveanul, amintindu-şi stăpânul lui, convins că, cel puţin
iv pentru care, indiferent de la mâncare. La început, toată gospodăria administratorului, cu tenoasă şi se aşează repede pe cum corbul s-a înfoiat de câteva elevii care Tau văzut, Tau îndră­
ituaţiile cu care se confruntă, e hrana i-o transforma într-o care s-a obişnuit deja. 0 dată, s-a mâna necunoscuţilor. Dar dacă ori la un cocoşel american din git şi n-o să-l confunde niciodată
n stare să se adapteze oricăror pastă, s-o poată înghiţi. Acum, năspustit asupra unor femei care dau vreun semn de spaimă şi fug, ogradă şi apoi i-a dat o lecţie cu vreo cioară. De altfel, între cei
ondiţii. Asta spun naturaliştii îţi ia din mână orice, de la carne au intrat în cimitir cu un Cio­ e glonţ în urma lor şi nu-i scapă serioasă şi unui Şorecar care stă­ doi sunt destule deosebiri. în pri -
lespre corb, iar administratorul şi mezeluri, până la insecte sau bănesc German. Patrupedul lor din ochi. Deocamdată, corbul tea adesea în preajma stăpânului mul rând, lungimea corbului - în
Cimitirului Catolic din Deva, râme. Doar carne de pui, crudă, s-a înfuriat la cei şapte câini pe doar studiază obiectele, după său. Bărbatul spune că se înţe­ jur de 70 de centimetri - o de­
are creşte de câteva luni o şi leşuri de pui nu i-a dat Forrai. care-i are Forrai, iar femeile au care le abandonează. Pe măsură lege cu corbul la fel de bine ca şi păşeşte cu mult pe cea a unei
stfel de pasăre, s-a convins pe Ca să nu se-nveţe la porumbeii încercat să-i despartă. N-au re­ ce va creşte însă, e mai bine să cu un câine pentru că pasărea ciori. Apoi, culoarea - negru uni­
eplin de calităţile acesteia. pe care omul îi are în curte. Mă - uşit s-o scoată la capăt pentru că nu-i stai în cale, pentru că-i un poate învăţa şi unele cuvinte. form, lucios şi accentuat, cu nu -
nâncă de trei-patru ori pe zi şi o a intervenit corbul, care - sur­ hoţ fără pereche, mai spune stă­ Intre 9 şi 20, confirmă ornito­ anţe de albastru metalic - coada
’ui de corb în Zoo parte din hrană o ascunde fă- prinzător! - s-a dat de partea câi­ pânul lui. Alţi crescători i-au logii, care au reuşit chiar să de­ rombică şi aripile puternice, cu
lin cimitir cându-şi provizii pentru mai nilor şi a încercat să le atace pe povestit cum corbii "culeg" din tecteze mai multe dialecte ale anvergură de până la 130 de
Emeric Forrai a găsit puiul de târziu. Când era pui, îşi petrecea ele. Pasărea pre aceeaşi reacţie zbor portofele, telefoane mobile, corbilor. Şi ca să-şi probeze teo­ centimetri. Ciocul e cel mai uşor
orb în zona Rapoltului. Şi-a dat zilele mai mult în casa stăpâ­ indiciu când pasărea este de­
;ama că a căzut din cuib şi era nului său, într-o cutie din car­ 'IS T O R IC U L EC H IPEI parte şi dimensiunea nu poate fi
rea mic ca să se descurce sin- ton. Noaptea, se cuibărea lângă stabilită. Corbul are ciocul negru,
ar. L-a luat acasă şi l-a hrănit, el, în pat. "îşi punea capul pe u - Corbul în mitologie ţn mitologia greacă, era considerat solul zeilor. uşor încovoiat şi gros şi mult mai
jcotind că poate sta alături de mărul meu şi adormea. Scotea Caracteristicile pe care corbul le-a dovedit de- In mitologia amerindienilor, este eroul a mare decât cioara. Le deosebeşte
ie 60 de păsări şi animale pe un sunet ciudat, asemănător cu a lungul istoriei şi, mai cu seamă, rapacitatea sa numeroase poveşti, de la cele legate de şi zborul. Corbul zboară mai des
ire bărbatul le creşte în gos- un sforăit", îşi aminteşte admi­ deosebită au creat în jurul acestei păsări facerea lumii, la cele eroice. Există, de la unu-doi metri deasupra
odăria din curtea cimitirului. nistratorul cimitirului. nenumărate legende şi mituri. Legendele asemenea, triburi care consideră corbul ca pământului şi planează, dând din
"Cutreier des pădurile din greceşti, egiptene, chinezeşti şi siberiene strămoş sau totem - evident, tot în baza unor aripi mai rar. Cioara preferă să
■eajma Devei, împreună cu un Un hoţoman înfăţişează corbul drept un vestitor al mituri. In România, printre multe alte legende zboare mai înalt pe distanţe
■ieten, şoimar. El urmăreşte fără pereche furtunilor sau al vremii rele. In legendele din legate de această pasăre există legenda mari.
>mportamentul păsărilor, iar Dacă se întâmplă să vezi un Africa, Asia şi Europa, el prevesteşte moartea. Corvinilor. în zonele de munte, turiştii îl
i sunt curios să aflu cât mai corb scăldându-se în apă mai confundă cu vulturul, atunci
când îl văd în zbor planat, deşi
are coloritul mult mai închis.
Zborul corbului a fost descris cât
se poate de exact de biologul
Bernd Heinrich, profesor la
Universitatea din Vermont, într­
una din cărţile sale. "Coboară în
picaj şi se învârte ca un fulger
negru desprins de pe cer sau
DMIRAT Şl HULIT. Inteligenţa corbilor a atras şi admiraţia dar şi ura oamenilor, care, în multe situaţii, stăpâniţi de superstiţii, au încercat să extermine această pasăre. Sigur zboară lin, planând în etape", a
o influenţă a avut-o şi lăcomia corbului. In timpul molimelor şi a războaielor, el se hrănea cu bucăţi din trupurile morţilor. La fel ca şi alte păsări sanitare obervat cercetătorul.

www.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai importante informaţii
locale în ediţia on-line a cotidianului