Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_258
P. 11
Obiceiuri rad iţii ZiaruffiUNEDOREANULUI
Vineri, 16 iulie 2010
X ILTU R A P O P U LA R A C U P R IN D E ES EN Ţ A Şl V IA T A U N EI C O M U N ITĂ Ţ I
9 9 9 9
Duşmanul diavolului (I)
i calendarul ţăranului există o zi fixă, 20 iulie, Sărbătoarea Sfântului Ilie, a celebrării unui sfânt de mare popularitate, în întregul
pos ţărănesc, prezent în dubla ipostază de divinitate a fulgerului şi duşman neîmpăcat al forţelor malefice, în principal Diavolul
slava Ceriului", culeasă de Moni- iasă numai fumul din ei, (Inf. tracara aceste fenomene, ţăranul
ca Duşan din satul Ribiţa, apare Gheorghe Vinţan - 60 de ani, trebuia să respecte o serie de
Sf. Ilie, ca pedepsitor suprem al Certeju de Sus) când tună şi dă cu interdicţii care să-l apere de rele.
dracilor, care a chinuit-o pe Sf. fulger de bună samă că-i Sf. Ilie Comunitatea ţărănească se te
Vineri, trimisă de Dumnzeu pe pe ceriu şi dă cu tunu’ în draci.. mea de Sf. Ilie care "orânduia"
pământ să boteze lumea toată. că iei face ploaia a bună în gheaţă norodul: "Dumnezeu i-a dat Sf.
Dumnezeu face dreptate trimi- ra de prăpădeşte tăt în cale... da' Ilie tunul, puterea în mână, ca Sf.
ţându-l pe Sf. Ilie-să-i pedep sfântu dă căldură şi topeşte Ilie cu el să orânduiască norodul.
sească pe draci: "Sfântul Ilie, gheaţa unde vre' e l... că nu face Când vor face oamenii bine, să le
Sfântul Ilie / Să mi-i trăsneşti cu la tăte holdele”. (Inf. Siminie dea bine, când rău, să-i pedep
mânie; / Ilie când auzea / Lua ful Oprean - 59 de ani, Dobra) sească, să nu le dea pâine, să-i
gerul de-a stânga / Şi trăsnetul Similitudinea din basmele sperie să-i omoare. Paloşul lui Sf.
de-a dreapta / Şi trăznea şi ful populare, în care viteazul fiu de Ilie e cu două tăişuri, cu unul de
gera - / Dracii se cutremurau / Şi împărat primeşte armele şi mij - aur şi cu unul de argint. Când lo
tare se spăimântau” (Petru Baciu, loace de transport cu puteri veşte cu cel de aur dă mană, când
Constandin Clemente, Monica vrăjite este evidentă cu persoana cu celălalt dă piatră". (Elena
Duşan - Florile dalbe de măr). lui Ilie care într-o colindă con - Niculiţă - Voronca - Datinile şi
semnată de Alexiu Viciu (Alexiu credinţele poporului român adu
Sfânt al tunetului ViciuColinde din Ardeal. Datini nate şi aşezate în ordine mito
şi fulgerului de Crăciun şi credinţele popu logică). Iată câteva din obiceiu
în satul Tâmpa circulă în lare) se roagă la Dumnezeu să-i rile întâlnite de noi, în arealele
repertoriul cetelor de colindători dea armele cuvenite pentru lup etnofolclorice hunedorene lega
un text interesant intitulat "La ta cu Diavolul:" - Doamne, Dum te de sărbătoarea de Sf. Ilie cu
mijlocul cerului", care relatează nezeul meu / Dă-mi mie, ce-oiu extensie la Pârlii: "în noaptea de
personalitatea fantastică a Sf. cere eu! / Dumnezeu din graiu Sf. Ilie vin morţii din cimitir la
Ilie, alungătorul diluviilor distru grăia: / Mergi, alegeţi tot p-ales! / casele unde-or trăit să ceară pită
gătoare şj a norilor negri (dia Şi Ilie şi-a ales / Trăsnet, fulger şi beutură că li s-or făcut cald şi
volii), pretextul fiind acela al fur tot p-ales". au gura uscată: noi dăm pomană
of. Marcel Lapte; - etnolog tului Lunii şi Soarelui. Cu aceste arme Sf. Ilie îşi face la ăi săraci colac din cuptor şi un
>• oameni... să nu le prăpădească moşi" (Inf. Sabina Haneş - 49 de "în mijlocul cerului / Şade-un datoria exemplar, trăsnind dracii păhar de vinars şi spunem: "de
r ată cum este zugrăvit în grânele... că de câte ori puşcă Ilie ani, Hărţăgani, corn Băiţa). Zeu cu Dumnezeu / Cu toţi sfinţii peste tot unde-i întâlnea: "Vezi sufletul morţilor"... de facem aşe,
dogmatica ortodoxă Sfân mor dracii cu sutele" (Inf. Ioana Oricum, pedeapsa asupra oa după el; / Şi din grai aşa grăiare: / bine... atunci când pe cer îs ful Sf. Ilie ne dă ploaie caldă şi aşe
tul Mare Prooroc Ilie Tes- Dălie - 44 de ani, Banpotoc, corn. menilor care nu-i respectau ziua - Cum stai doamne şi prânzeşti / gere tăţf dracii îs morţi şi arşi... ş- zată la holdă". (Inf. Mirela An-
. viteanul, numit în popor Hărău). era mult mai blândă, aproape Şi la Rai nu te gândeşti? / Că Iuda amiroase ca de smoală şi pu gheloni - 60 de ani, Peşteniţa,
ntul Ilie: simbolică, faţă de înverşunarea s-o viclenit / Şi cheile le-o găsit / cioasă ... numai că Domnu’ Dum- corn. Densuş) "îi bine să dăm la ăi
"în timpul în care maică-sa l-a Luptător magic pe care o avea faţă de Diavol. Şi Raiu l-o descuiat, / Ce-o fost nezău mai lasă pe lume şi păcate morţi mere de vară, din livadă, că
scut, tatăl lui a văzut nişte băr- Potrivit unei întregi mitologii Orice fulger şi trăsnet este privit bun tăt o luat / Ce-o fost rău tăt o pântru uameni, de nu stârpeşte zic ăi bătrâni, că morţii s-or odini
ţi îmbrăcaţi în haine albe, vor- folclorice, Sfântul Ilie duce o de popor ca o lovitură dată de Sf. prădat / Luat-o luna cu lumina / tăţi dracii. Zâce ... gata Ilie mai cum se cuvine nu s-or face
id cu pruncul şi învăluindu-1 luptă necontenită, de la facerea Ilie dracilor, răspunzători de stri- Soarele cu răzâlere; / Dumnezeu lasă de sămânţă şi atuncea să strigoi" (Inf. Mihaela Dinişoni -
5 el cu foc, ei îi băgau văpaie ide lumii şi până la sfârşitul ei, cu carea echilibrului naturii iar ma dac-auzea / De la masă sus sărea opreşte şi tunete şi fulgere' şi 40 de ani, Tuştea, corn. General
: în gură, ca'să mănânce. A- Anticristul până îl nimiceşte cu gicul luptător împotriva forţelor / Şi din grai aşa grăia: / - Alei slu ploaia îi aşe ... mai moale’" (Inf. Berthelot); "Mai de demult du
asta văzând-o tatăl său înspăi- fulgerul său atotputernic (Tudor malefice devine în esenţă ”un zeu gile mele / Care din voi s-o afla / Simion Banciu - 59 de ani, Leonţ, ceam, de Sf. Ilie, la biserică, me
ntându-se s-a dus la Ierusalim Pamfile - Sărbătorile la români). mitologic al fulgerului care leagă Să se bată cu luda? / Nime-n lu corn. Tomeşti). rinde de sfânţit pântru ăi morţi,
spus preoţilor vederea aceea, în Ţara Haţegului, la Merişo- demonul" (Andrei Oişteanu - Or me nu s-afla / Să se bată cu Iuda Mai mult, în toiul luptei, Ilie da' prima dădem la popă mere...
iul din preoţi bărbat mai nain- rul Băniţei, există obiceiul ca dine şi haos. Mit şi magie în cul / Doar Ilie s-o afla: / - Eu Doamne nu mai ascultă porunca Dom de vară ... să le ogoim sătea la
văzător i-a zis: "Omule, nu te atunci când începeau fulgerele şi tura tradiţională românească). că m-oi afla / Să mă bat cu Iuda / nului şi-i făcea "praf şi pulbere" morţi... (Inf. Firuţa Lăsconi - 75
ne de vedenia aceea pentru tunetele, oamenii din sat să în Tudor Pamfile relatează în Dacă tu mie mi-i da / Calul tău, pe draci. într-o colindă culeasă de ani, Densuş).
.incul tău; dar să ştii că pruncul figă în bătătura caselor o botă de "Sărbătorile la români’ lupta armele tale / Trăsnetul de pri de noi la Hărţăgani, în 1998, se Sf. Ilie mai este denumit în
îla va fi lăcaş al luminii. Darul cioban cu măciulia de metal, cre Sfântului cu dracii într-un mod măvară ^Fulgerul de către seară. spune: "Stai Ilie nu trăzni / Că po popor şi Sfântul albinelor: "că
Dumnezeu şi cuvântul lui va fi zând că fierul alungă diavolii cu totul pitoresc dar reprezen / - Eu, Ilie ţi le-oi da / Numai de Ie runca mea îi si. / Ilie n-a ascultat într-o zi Sf. Ilie după ce-o trăsnit
focul de puternic şi de lu- care de frica tunetelor lui Ilie vor tativ pentru mentalul ţărănesc: ştii purta; / Şi Ilie s-apucă / De (u) / Şi pe draci îi pedepseşt (u), / o mulţime de draci o poposit la o
itor. Râvna lui către Domnul şi să se adăpostească în casele lor "Cum se apucă dracii de zavistii tuna, de fulgera / Dracii, pe tăţi îi Dădea cu foc şi tămâie / Picior de prisacă să se odihnească şi nicio
ţa lui fiind bine plăcută lui (Inf. Petru Marcu -7 0 de ani, Me- de răscolesc norii, Sf. Ilie înhamă puşca. (Corneliu Bogariu - Roşu drac să nu sie / Tăt cu fulgeru de- albină nu l-o înţepat... atuncea o
mnezeu, va judeca pe Israil cu rişor, corn. Băniţa). Ca oricdsfânt, caii la căruţă, pleacă prin cer şi sore-a răsărit) a stânga / Şi cu trăznetu de-a zâs: voi îţi fi în grija me ... de
)ie şi cu foc" (Vieţile sfinţilor). ţine ca sărbătoarea lui să fie res începe să trăsnească după ei. Âcest erou al luptei cu Dia dreapta" (Inf. Maria Bedea - 69 atuncea tăţi stuparii o ţân ca să
Lupta cu Diavolul este o temă pectată împreună cu toate inter Dracii se pitulează mai mult după volul are un întreg arsenal magic: de ani, Hărţăgani, corn. Băiţa). nu le trăsnească stupii". (Inf.
g întâlnită în folclorul nostru dicţiile pe care Ie impune. în tre câini şi se vâră în capre. De aceea "o căruţă de foc trasă de cai ce Această imagine de adevărat Petru Matiaş - 40 de ani, Mihă-
epând cu textele colindelor, cut, această sărbătoare, numită pe vreme de furtună, nu e bine să scot pară de foc pe nări care zeu al tunetului şi fulgerului, lup ieşti, corn. Dobra) în această zi,
)i în basme, legende şi poves-» şi Pârliile, se respecta atât dato laşi câinii şi caprele pe alături, gonesc ca vântul şi ca gândul de tător exemplar împotriva Dia stuparii recoltau mierea de
şi în multe dintre acestea per rită faptului că era necesară pro nici. să stai pe la strâmtori, pe acu îi vezi ş-apoi nu-i mai vezi că volului, este foarte bine înti albine şi dădeau rudelor şi cu
iatul Ilie apare ca un campion tecţia agrară a culturilor vege unde poate să treacă vreun drac, dispar cu a mai mare iuţală" (Inf. părită în mentalul ţărănesc ca noscuţilor faguri de miere şi câte
cu diavolul (Andrei Oiş- tale, cât mai ales de frica tune ori să te pitulezi prin scorburi că Ana Andreşoni - 50 de ani, fiind deosebit de importantă un pahar de ţuică; străinii nu
nu - Ordine şi haos. Mit şi tului şi fulgerului care puteau se poate întâmpla să fie vreun Ludeşti, corn. Orăştioara de Sus); pentru dezvoltarea în continuare aveau acces la recoltare deoa
gie în cultura tradiţională "să-i trăsnească ori unde ar fi că drac pitulat acolo şi de va trăsni "Sf. Ilie are puşcoi cu carbid, a vegetaţiei, încât sărbătoarea de rece stuparii se temeau să nu le
nânească). De cele mai multe Sf. Ilie când îi mânios nu să uită pe drac, te trăsneşte şi pe tine" pântru pipăie, fulgerat şi trăsnet o zi (20 iulie) este amplificată pe facă vrăji sau farmece care să le
Dumnezeu, neintervenind di- de-i muiere ori bărbat... de nu-a (Tudor Pamfile - Sărbătorile la ... că-s mulţi diavoli... ducă-să pe o întreagă săptămână, prin pre ia mana stupilor sau să le pră
tîn pedepsirea Diavolului tri - făcut aşe cum zâce datina de la români). într-o cdindă, "Sus la pustiu ... când trăsneşte o dată lungire, identificată cu Pârliile, pădească munca, ne zicea un alt
e luptători redutabili, Sf. Ion, perioadă de arşiţă,-foc şi boli stupar (Inf. Nicolae Mihoc - 59
Mihail, Sf. Petru, nu rareori • E X T R A specifice verii. Pentru a con de ani, Răduleşti, corn. Dobra).
nta Fecioară Maria şi chiar Obiceiuri de Sfântul Ilie
îs însuşi. în această galerie corn. Toteşti şi Livezi, corn. General Berthe
ică, poporul îl celebrează pe In Tara Haţegului, unii bătrâni spuneau că nu lot). Frica de trăsnete, fulgere şi grindină le
Ilie ca fiind patronul verii ca - este bine în ziua lui Sf. Ilie să tai merele cu un făceau pe fem ei să nu lucreze în gospodărie şi
ulare şi al frământărilor me- cuţit că toate cele şapte zile ce urmează or fi cu chiar să nu aprindă focul în vatră, pentru
rologice care răcoreşte at- piatră şi furtuni crâncene iar copiii sunt păziţi preparare^ m âncării. lată ce ne spunea Buştea
sfera desfăcând ploile şi ful - să nu arunce merele în sus că va cădea grindină SaJomie: „In aia zi (Sf. Ilie n.n.) nu aprindeam
and demonii care vor să pră - pe ogoarele satului (Inf. Georgeta O proni - 45 focul în vatră că iera rău de trăznete şi piatră...
lească pământul: de ani, Ciula M ică, corn. Răchitova). In trecut la bărbaţi le dădeam uscătură (pită şi slană) că
Păi vara trebă să fie bună, că în satele Haţegului, zonă cu bogate livezi, zamă nu puteam fa c e ... nu era b in e ... sfântul
nci se coc grânele... de-i soare oamenii duceau de Sf. Ilie, la biserică, mere, te putea trăzni. N ici de ţesut nu se putea, că de
a tare arde holda şi spicul se prune şi pere văratice pentru a fi binecuvânta lucrai te îm pungea acul de-ţi ţâşnea sângele
:eşte ... de-i ploaie multă să te de preot având credinţa că pom ii vor rodi cu pân-la grindă (sic!)... o muiere s-o apucat de
rezăsc... zic babele că atun- bogăţie şi în anul viitor, (^ăucineşti, corn. ţăsut şi i-o trăsnit casa cu foc de-o ars pân’ la
vine Sântu' Ilie cu tunete de Sarmizegetusa, Sânpetru, corn. Sântămăria - talpă (la fundaţie n.n.)” (Inf Solom ie Buştea -
agă dracii de pe ceriu şi-i taie Orlea, Ostrov, corn. Râul de M ori, Câm eşti, 81 de ani, Dumbrăviţa, corn. Ilia).
;abia de foc să nu facă rău la
