Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_259
P. 6
ZiarulIHUNEDOREANULUI tf"';, • • .► :
Luni, 19 iulie 2010
C U L T U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA TA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I
D U ŞM A N U L D IA V O LU LU I (II)
în calendarul ţăranului există o zi fixă, 20 iulie, Sărbătoarea Sfântului Ilie, a celebrării unui sfânt de mare popularitate, în întregul
epos ţărănesc, prezent în dubla ipostază de divinitate a fulgerului şi duşman neîmpăcat al forţelor malefice, în principal Diavolul
toate-s de la Dumnezău" (Iosif semnează o astfel de credinţă: pulare, Odată cu urgia apoca
Dănulescu - 80 de ani, Sibişel, "Dumnezeu i-a dat Sf. Ilie tu lipsului. Mai mult, moartea lui
corn. Beriu). netul, când a început să tune şi Sântilie va aduce urgia apoca
să trăznească după diavol. Şi lipsului: "dracul va veni, în final,
Surorile lui Sântilie Ilie, când a în să-i taie capul
Vara reprezentată pentru ceput să tune iar din sângele
comunitatea ţărănească ano şi să trăzneas scurs s-ar a-
timpul cu muncile cele mai mul că, credeai că prinde pămân
te care pregătea, unul tot atât de se prăpădeşte tul, care va arde
important, toamna când se lumea. De a- nouă stânjeni în
culegeau roadele. Dar până a - ceea Dumne adâncime .va a -
tunci, viitoarea recoltă trebuia zeu văzând că părea o genera
ferită de acţiunea forţelor nega Ilie e prea pu ţie de oameni
tive (malefice) din natură care ternic i-a luat asemănători cu
puteau da arşiţă, grindină, tune mâna dreaptă şi blajinii suflete
te şi fulgere. "Semnele", pe care piciorul drept, le tuturor mor
le-am arătat mai înainte, făceau lăsându-l aşa. ţilor ar ieşi sub
parte dintr-un eomplex simbolic Astfel, ciung şi formă de oi şi
comportamental creat de şchiop, este şi capre; oile vor
comunitate, ca interdicţii şi acum, de aceea merge în rai,
respectări de sărbători. Dintre nu poate umbla caprele îl vor
cele trei luni convenţionale ale singur, ci, când voieşte să por urma pe diavol în iad. (Ion
verii, iulie (cuptor - în denumi nească în goană după draci, se Ghinoiu - Zile şi mituri. Ca
rea populară) pare a fi cea mai urcă în carul său... cu cai de scot lendarul ţăranului român)
primejdioasă pentru culturile foc pe nări" (Tudor Pamfile, Săr
Prof. Marcel Lapteş - etnolog meteorologice ale vremii, în pe multe şi mărunte. Păi bu vegetale, având ca figură cen bătorile la români). îngrijorat că Regenerare şi echilibru
Ilie pune lumea în primejdie şi cosm ic
• • • ată cum este zugrăvit în ziua de Sf. Ilie, legate de o serie năoară ... de nu bate piatra de trală pe Sf. Ilie, apărător dar şi că prin eventuala distrugere to Astfel Dumnezeu, înţeles tra -
de semne ştiute şi interpretate
adversar al oamenilor după cum
Sf. Ilie, nu mai bate tăt anu’ că
I doar de ţăranii iniţiaţi care pe atuncea Dumnezău s-o milosti aceştia respectă sau nu săr tală a diavolilor, n-ar mai avea diţional drept fiinţă atotputer
dogmatica ortodoxă Sfân
vit de n o i... dă ploaie tă t... ca să
nică celestă, stabileşte echili
pe nimeni care să ispitească
bătoarea. în calendarul ţărănesc
tul Mare Prooroc Ilie Tes - baza experienţei empirice au
viteanul num it în popor
Sântul Ilie: învăţat şi interpretat fenome nu ardă pământu’. Io ştiu când această perioadă, se extinde, oamenii, Dumnezeu îi limitează brul între Ordine şi Haos prin
puterea, ridicându-l la cer ca la
oarecum, prin Săptămâna Pârlii-
regenerarea ciclică a naturii şi
mă uit pe ceriu care-i nor de
nele naturii încât trăsnetele,
"în timpul în care maică-sa l- fulgerul, grindina - semne de ploaie şi care de gheaţă că un lor (a posibilului pârjol al recol sfârşitul lumii să vie pe pământ, oamenilor, aducând prin forţa
a născut, tatăl lui a văzut nişte pe cer - erau pentru ei cel mai altu se uită ca mâţa-n calen- telor) fiind un timp în care erau ca să primească moarte (Th. D. regeneratoare a Cosmosului bi
bărbaţi îmbrăcaţi în haine albe, bun barometru. Dănilescu Iosif dariu' că nu ştie nemica da' io primejdii de foc, arşiţă şi boli. Speranţia - Răspunsuri la ches nele şi răul deopotrivă într-un
vorbind cu pruncul şi învăluin- din Sibişel, un bătrân sfătos şi văd cum mere nori ... de vezi Ion Ghinoiu explică Pârliile tionarul de sărbători păgâ- ciclu temporal (anul agrar) de
du-l pre el cu foc, ei îi băgau vă plin de imaginaţie, comenta cârduri de ciori de-ntunecă ce ca fiind "trei divinităţi, surori cu neşti). Şi iată cum ucenicul vră rodnicie şi apoi moarte. Zeul
paie de foc în gură, ca să mă aceste semne ca pre riu îs dracii care, Sântilie, care distrug (pârlesc) jito r este depăşit de evenimente Ilie, campionul luptei împotriy1*
nânce. Apeasta văzând-o tatăl viziuni sigure vor să-l strice de recoltele oamenilor care nu şi de forţa pe care o posedă, un diavolilor, rămâne ploaie re^t ‘
său înspăimântându-se s-a dus ale vremii: cap pe Ilie ... da' respectau zilele lor 20-22 iulie" fel de Faust etnofolcloric, care neratoare, izvor de fertilitate
Ia Ierusalim şi a spus preoţilor "La Sf. Ilie tătă sfântu-i sfânt şi- (Ion Ghinoiu - Zile şi mituri. Ca va sfârşi până la urmă, în ma agrară, figură de primă mărime
vederea aceea. Unul din preoţi lumea-i parcă i tună pă toţi lendarul ţăranului român); a- niera proprie gândirii mitice po a calendarului agrar ţărănesc.
bărbat mai nainte văzător i-a ameţâtă de necuraţii cu foc ceastă extindere a interdicţiilor
zis: "Omule nu te teme de ve cap... dreptu- şi pară să te uiţi va ţine până aproape de sfâr
denia aceea pentru pruncul tău; i că-i mare ar - la ştiubeiele cu şitul lunii iulie când, pe baza
dar să ştii că pruncul acela va fi şiţă şi tăţi am muscă (albinele observaţiilor şi a experienţei
lăcaş al luminii. Darul lui Dum - vre’ la ombră n.n.) în zâua lui empirice, ţăranii au observat că
nezeu şi cuvântul lui va fi ca da' cum încep Ilie stau cu tih ploile, tunetele şi fulgerele slă -
focul de puternic şi de lucrător. să se vârzo - na, nu zboară besc în intensitate.
Râvna lui către Domnul şi viaţa lească nori în - că ştiu că vine
lui fiind bine plăcută lui Dum cep şi dracii să ploaie cu tunet Lupta cu Necuratul
nezeu va judeca pe Israil cu sa - iasă din cotloa - şi fulger că doa Am putea lega acest fapt, în
bie şi cu foc" (Vieţile sfinţilor). nele lor ... Ilie ră sfântul îi a contextul mitologicului Ilie, po
ţâne cu uame- lor. Am mai vă sesorul trăznetelor şi fulgere
"De nu bate piatra de Sf. nii şi puşcă tăţi dracii şi dacă şti zut, de mulţi ani că de tună în lor, de mai multe legende şi cre
Ilie, atuncea Dumnezău cum îi cu tunetu’ şi fulgeru', din astă zî, tăte nucile şi alunele îs dinţe populare româneşti cu
s-o milostivit de noi” ce parte vine pe ceriu şti de-o săci... da la anu' prunele or rupe privire la pedepsirea şi moartea
Interesante sunt şi aspectele ploua ori ba eu îs bătrân şi ştiu cloambele îs semne şî semne da sfântului? Tudor Pamfile con
€ €CO KRflfT B€ST www.ecokraftbest.ro Telefon: 0722.548.021
AUTO
INSTALAŢII
