Page 2 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_266
P. 2
Ziarul WNEDOREANULUI Comunitat Social
Miercuri, 28 iulie 2010
E F E C T E M AI E PU ŢIN
9
Parandărăt Inundaţii şi criză: Bisturiele cu radio-
ca la tară frecvenţă vor ieşi
*
Zice-se că într-o comună
potenţialul turistic al zonei şi piaţă mai scumpă, pe bandă la Orăştie
hunedoreană, primarul a
ţintit cu săgeata liberală spre
ar fi prins o finanţare numai Cu lucrările la hală aproape
bună în vremurile astea de de final şi aparatura La Orăştie
austeritate bugetară pentru necesară în drum spre se vor
un oareşce proiect cu nume sacoşe mai goale produce
de luat ochii şi urechile lumii. destinaţie, fabrica din
Gurile rele zic că.atâta bănet oraşul daliei este pe bisturie cu radio-
ar fi trezit ispite pe la greii punctul de a începe frecvenţă, care sunt
locului, iar toată afacerea Pleacă din piaţă cu trei roşii în loc de un kilogram, cât cumpărau producţia
începe să cotească spre un cele mai avansate
smen tipic mioritic numai anul trecut. De fructe abia dacă se pot atinge, din cauza Nicoleta Danciu din lume pe piaţa de
tun dejucat pe un picior de preţurilor mari şi a banilor puţini din portofel. Inundaţiile au • • •
plai mândru ca al nostru. Că crescut preţurile în pieţe, iar puterea de cumpărare a eprezentanţii compa rofM şi pe care eu
e-am inventat”
doar nu-i criză doar în niei IC Medical au r.
instituţii, ci şi în buzunarele hunedorenilor a scăzut din cauza tăierilor salariale anunţat că punctul de IOAN COSMESCU, cel care a
private ale administratorilor. R lucru din Orăştie va înfiinţat IC Medical
începe iuna viitoare activi
tatea de producţie a bistu- întâi învaţă, apoi fac
O " rielor cu radio-frecvenţă. de lucru vor fi, la început, într-un
Primii angajaţi ai punctului
Compania, înfiinţată de ro
Recepţie la mânul loan Cosmescu în Statele număr mai restrâns, deoarece
este nevoie ca ei sa treacă
Unite ale Americii, şi-a deschis, în
Biblioteca din martie 2010, primul punct de etapele de training. Ulterior,
lucru din Europa la Orăştie. numărul lor va creşte gradua1
Orăştie "Din discuţiile pe care le-am începând cu lunile septembrie
avut ieri cu reprezentanţii octombrie şi continuând cu anul
companiei, a reieşit că, la hala 2011. Trainingul angajaţilor şi
pusă la dispoziţie de către SC activitatea de producţie se vor
Chimica SA pentru activitatea IC realiza sub coordonarea unei
Medical, lucrările de moder echipe de maiştri şi specialişti ai
nizare sunt aproximativ finali societăţii. Puternic legat ae
zate. Mai mult, în cursul lunii ţinutul natal, loan Cosmescu a
august vor fi aduse utilajele adus în Orăştie o fabrică de
necesare şi va începe activitatea instrumente chirurgicale care va
CALCUL. Hunedorenii cumpără legume mai puţine pentru a le ajunge salariile dim inuate pentru de producţie", a declarat pri deveni în câţiva ani cea mai
întreţinerea apartamentelor, im pozite şi rate marul Orăştiei, Alexandru Mun- mare investiţie de acest fel din
teanu. EUropa, potrivit investitorilor.
Andreea Samoilă____________ să se întoarcă la fel de încărcaţi "Am fost nevoită să scumpesc
• • • de la piaţă ca acum unul sau doi preţurile. Din cauza ploii, mai
pa trece dar oamenii ani. în prezent, hunedorenii pot sunt puţine produse", adaugă
Lucrările de modernizare la rămân. Inundaţiile lasă cumpăra un kilogram de roşii cu Floarea, o comerciantă de 35 de
Biblioteca „Sebastian Bornemisa” în urmă copii fără case, 4 sau 5 lei, faţă de_2-3 lei cât ani.
din Orăştie au fost finalizate, Aţărani fără recoltă pe costa anul trecut. în ceea ce
urmând ca recepţia să aibă loc câmp. priveşte preţul unui kilogram de Negustori nemulţumiţi,
mâine, la ora 11. d)otarea Prăpădul făcut de trecerea ardei gras, acesta este 4 lei. Un produse care iau ochii
instituţiei s-a făcut în perioada necontrolată a apelor se oglin kilogram de vinete costă între •Alţi comercianţi spun, însă, că
martie-iulie şi a constat în deşte şi în miile de hectare 2,5 şi 5 lei. în cazul pepenelui trebuie să scadă preţurile pentru
schimbarea mobilierului şi a distruse şi în recoltele viitoare galben sau a cepei, 2,5 lei. că rămân cu marfa pe tarabe.
dotărilor tehnico-materiale, compromise. Anul 2010 este un Cumpărătorii sunt nevoiţi. în "Au scăzut vânzările. Nu avem ce
crearea unui Biblionet, an agricol sărăcăcios. Criza, această perioadă să scoată din face. Lăsăm preţurile mai jos,
achiziţionarea de calculatoare creşterea TVA-ului, salariile tă buzunar nu mai puţin de 1, 5 lei altfel rişti să arunci marfa. Mai şi
performante , xerox, iate, inundaţiile, toate au creat pentru un kilogram de pepene negociem cu omul, se zice că de
videoproiector şi scanner, toate un mediu «prielnic pentru ca roşu. Preţul la varză se menţine aia e piaţă, să negociezi. Mai
puse la dispoziţia publicului. . piaţa fructelor şi a legumelor să relativ constant, în jurul valorii cumpără lumea, dar nu în PUBLICITATE
ooo fie afectată. de 2 Iei. Şi mai piperate sunt cantităţi mari", spune Daniel
Comercianţii aduc marfă de
Goga, comerciant, de 38 de ani.
preţurile la fructe. Hunedorenii
A crescut valoarea import sau cresc preţul produ dau vara aceasta 6 lei pe caise şi Iar alţii sunt de-a dreptul
tichetului de creşă selor româneşti rămase. 5 lei pe kilogramul de piersici. indignaţi şi nemulţumiţi de
Hunedorenii cumpără mai rapontui muncă/câştig şi dau
puţine legume şi fructe-decât Culori, miresme şi vine pe cumpărătorii care ar
acum un an, fiind mai chibzuiţi portofele goale vrea marfă ieftină şi bună. “Nu
cu veniturile şi aşa strâmtorate. Fie că sunt din Oltenia sau din au crescut preţurile. Sunt mai
Banat, pe tarabele lor stă scris scăzute ca anul trecut. Roşii nu
Roşii cu bucata frumos “roşii româneşti”,"ardei prea mai sunt. 0 parte din marfă
Ploile căzute în ultima de grădină" sau “caise foarte e importată din Italia, restu' o
perioadă au afectat multe culturi dulci". Mesaje cât mai convin aduc din Arad. Inundaţiile au
agricole. Şi totuşi, pe tarabele din gătoare. Aspectuoase, autoh distrus produsele româneşti şi
pieţe se află, în această perioadă, tone, preţuri bune, şi hunedo- aşa puţine. Lumea comentează
o mare varietate de fructe şi le reanul e pe jumătate convins să oricum. Se vaită de frica zilei de
gume. Multe, însă, sunt produse cumpere. Mirosul de pepene mâine. Oamenii vor produse
Hunedorenii care nu beneficiază de import. Şi pentru că preţurile galben şi piersici îi ispiteşte pe ieftine şi de calitate bună, dacă
de concediu şi indemnizaţia sunt mari şi salariile tăiate, cumpărători. Când vine vorba, se poate”, spune Maria Moţ,
pentru creşterea copilului vor oamenii cumpără tot mai puţin. însă, de scos banii din portofel, comerciant de443 de ani.
primi de luna viitoare tichete de "Nu este marfă din pricina situaţia se schimbă la 180 de Procentul mărfii de peste
creşă în valoare de 360 de lei, inundaţiilor. Şi ne afectează pe grade, iar oamenii devin pru mări şi ţări diferă de la un sezon AVAN
faţă de 350,de lei cât este în toţi criza. Oamenii cumpără mai denţi, mai ales că buzunarele s- la altul. E greu să îţi dai seama ce
prezent. Majorarea a fost făcută puţin din cauza pensiilor şi a au strâmtat cu 25 la sută. cumperi din piaţă. Fructe care
în urma actualizării indicelui de salariilor mici. Nu-şi mai iau un 'Nea Mircea a lăsat roşiile de iau ochii, dar fără gust, sau TAJOS
inflaţie. Tichetul de creşă se kilogram, cumpără trei. roşii. la cinci la patru lei, ardeii îi dă tot legume lucioase dar fără miros.
acordă în baza unei cereri Trebuie să facă economii, re cu patru lei şi vinetele cu trei lei. Potrivit unui ^tudiu realizat la
formulate de către unul dintre nunţă la mâncare ca să nu ră "Preţurile la criza care este s-au nivel naţional, iarna, 90 la sută
părinţi sau tutori angajatorului, mână fără acoperiş", explică scumpit faţă de anul Trecut. din legumele consumate de
acest venit fiind cumulat cu Ileana Macavei, comerciant din Acum, după cum e buzunarul români sunt din import. Vara,
alocaţia de stat. Angajatorul va Piaţa Deva, de 42 de ani fiecăruia. Cine stă mai bine cu procentul scade, dar nu cu tnult.
acoperi integral această sumă, bugetu ia mai mult, alţii se 70 la sută dintre fructele şi C REDITELE B R D
acordată până când copilul Preţuri de inundaţii. mulţumesc doar cu jumate de legumele comercializate în BRD
împlineşte doi ani, respectiv trei Pe tarabe, abundenţă. Sunt kilogram", spune Mircea Păpă pieţele româneşti provin din Tot mai sim plu
dacă suferă de vreun handicap. de toate. însă puţini se încumetă die, un comerciant de 64 de ani. afara ţării.