Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_266
P. 7
Special Inedit Ziarul «HUNEDOREANULUI 7
Miercuri, 28 iulie 2010
F IL E D IN IST O R IA Ş T IIN Ţ EI
Ludovic Mrazek, un pionier
în geologia românească
Geologul român de etnie cehă a fost primul specialist care a susţinut originea organică a petrolului. Sub îndrumarea sa,
în anul 1929 a fost elaboraă prima hartă geologică a României
Gheorghe Manolea ________ El a definit termenul de "diapir"
• • • şi fenomenul de "diapirism" (de
iscutam într-o zi cu formări plastice şi ridicarea
un coleg care a petre - sării prin străpungerea forma
cut mai mulţi ani la ţiunilor de deasupra zăcămân
D Timişoara, despre oa tului) pentru sarea gemă, de
menii importanţi din Româ monstrând că ele pot oferi o
nia. Am ajuns şi la academi capcană eficace pentru zăcă
cieni. mintele de hidrocarburi. în a-
Colegul meu a făcut o remar cest context, Ludovic Mrazek a
că: Oltenia nu a dat prea mulţi explicat distribuţia acumulă
academicieni. Mi-au venit a- rilor de hidrocarburi în zona ne-
tunci în minte mai multe nume ogenă, subcarpatică.în 1900, la
academicieni născuţi în Ol Expoziţia Internaţională de la
tenia sau în Craiova. Unul dintre Paris, a prezentat prima hartă a
aceştia, Ludovic Mrazek, a fost formaţiunilor de sare din Ro
una dintre personalităţile ştiin mânia, iar la Congresul Mondial
ţifice marcante ale începutului al Petrolului (1907) a lansat te
de secol XX, care a reprezentat oria cutelor diapire. în 19 iunie
şcoala şi cercetarea geologică 1906 a fost înfiinţat, prin Decret
românească la evenimentele Regal, Institutul Geologic al Ro
ştiinţifice internaţionale ale mâniei, primul Director fiind
vremii. Ludovic Mrazek, unul dintre ini
ţiatori. A condus acest institut
Etapa de formare din 1906 până în 1930, reuşind
Ludovic Mrazek s-a născut să impună un climat de cola
pe 17 iulie 1867, în Craiova. Tatăl borare şi înţelegere. Rezultatele
său, Ludovic Valeriu Severin, a erau prezentate în şedinţe săp - datele obţinute cu ocazia efec 63 de ani, este pensionat în ciu
fost farmacist, iar numele l-a tămânale, ţinute, de regulă, vi tuării forajelor. Tot din iniţiativa da contribuţiilor sale şi a ca
luat de la mama sa, Alexandrina nerea. O sinteză a acestora a lui, unul dintre subiectele a- pacităţii sale de a conduce noi
Mrazek. Şcoala primară şi liceul făcut obiectul memoriului pre bordate la Congresele interna cercetări. Caracter de luptător,
le-a urmat la actualul Colegiu zentat Guvernului României şi ţionale de foraje, desfăşurate în îşi dedică energia organizării de
Naţional "Carol I". La insisten intitulat "Problema petrolului perioada 1925-1939, se referea reuniuni ştiinţifice - printre a-
ţele tatălui său, se înscrie la în România, faţă în faţă cu pro la metodologia folosirii datelor cestea, cea din 28-30 septem
''acuitatea de Farmacie din Bu- blema mondială din 1919", în din foraje pentru studiul litos- brie 1930, la Petroşani - editării
ureşti, unde l-a avut ca pro care se propunea instituirea u- ferei, adică a părţii solide de la unui buletin ştiinţific, acţiuni
fesor pe Victor Babeş. Aspira nui monopol de stat asupra exteriorul unei planete şi care, în care au dus la creşterea presti
ţiile lui se îndreptau către cer zăcămintelor de petrol şi gaze cazul Pământului, variază de la giului ştiinţific al României. A
cetări în spaţiul liber şi de aceea PIONIERAT. Academicianul Ludovic Mrazek este personalitatea naturale, Analizat prin apariţia câţiva kilometri până la câteva susţinut conferinţe cu teme
a renunţat la farmacie şi s-a care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate legii minelor în anul 1924. sute de kilometri.In 1926, sub co legate de minele de aur din Ro
apucat de mineralogie. A plecat de geologia românească la începutul secolului al XX-lea Sub conducerea sa, în anul ordonarea lui Mrazek a fost rea mânia, clasificarea flisului ro
la Geneva pentru specializare. 1920 a fost elaborată prima har lizată şi expusă la Congresul Ge mânesc, depozitele de sulf din
Aici l-a întâlnit pe profesorul L. Petrografie" la Facultăţile de puţin cunoscut. Prin Decretul tă geologică a României, au fost ologic internaţional de la Madrid România, originea lacurilor
Duparc, care l-a iniţiat în cu Ştiinţe şi Ştiinţe Naturale (Uni Lege nr. 2521 din 10 iunie 1920, evaluate câmpurile petroliere şi macheta Hărţii Geologice a Ro sărate, originea loessului, ex
noaşterea metodelor teoretice versitatea din Bucureşti), la Fa relativ la înfiinţarea şi organiza - » gazeţfere din Transilvania. mâniei, la scara 1:1.500.000, im ploatările miniere din România
>i practice de studiere a tainelor cultatea de Farmacie şi la Fa rea şcolilor politehnice, este în 1924, Ludovic Mrazek pro primată apoi în 1927. etc. Ludovic Mrazek, născut şi
pământului. Folosind cunoştin cultatea de Chimie Industrială numit în Consiliul de perfecţi pune ca pe hărţile geologice educat la Craiova, a reuşit, prin
ţ e deja dobândite, a îmbinat (Institutul Politehnic). Expune onare al Şcolii Politehnice din executate la scara 1:1.000.000 şi La final, o lecţie muncă şi dăruire, să scrie o
creator ştiinţele fizico-chimice rile sale erau clare şi sistema Timişoara, pentru trei ani. 1:500.000 să se reprezinte struc de m odestie pagină de aur în istoria geolo -
:u mineralogia, petrografia, tice, legate de practica econo turile de adâncime folosind în 1930, Ludovic Mrazek, la giei româneşti.
:ectonica. La Geneva obţine mică şi de viaţă, profesorul fiind Cercetări valoroase PUBLICITATE
loctoratul în ştiinţe fizico-chi- preocupat de punerea în valoa Direcţiile de cercetare pe
n\ce şi docenţa în mineralogie. re a esenţialului. A organizat şi care le-a abordat profesorul Lu
dotat un laborator de mineralo dovic Mrazek s-au înscris într-
Profesorul gie şi o bibliotecă în care * adus un spectru foarte larg: Minera
Ludovic Mrazek şi cărţile personale. Ludovic logie, Petrologie metamorfică,
La 1 decembrie 1894 este Mrazek a elaborat primul curs Petrologie magmatică, Geologia
îumit profesor de Cristalogra- de mineralogie şi petrografie petrolului, Cartografie şi Geo
ie, Mineralogie şi Petrografie la din România. în 1901 a fost ales logie structurală, Petrografie
Jniversitatea din Bucureşti, de- membru corespondent al Aca sedimentară, Zăcăminte de mi
inând, în perioada 1894-1937, demiei Române, iar în 1905 de - nereuri. Primele cercetări în
uncţia de şef al Catedrei de vine membru titular, fiind apoi, ţară le face între 1893 şi 1900, în Acordă l.M.M. şi persoanelor fizice autorizate:
4ineralogie. A predat cursul de între 1932 şi 1935, Preşedinte al zona şisturilor cristaline din
Cristalografie, Mineralogie şi Academiei Române. Un fapt mai Munţii Mehedinţiului, Gorjului, dREDITE PENTRU SUSŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR, ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE:
Muncelului şi nordul Dobrogei.
Cu această ocazie, lămureşte
originea granitului de Cozia -
rocă granitică - şi explică evo sf finanţarea şi a entităţilor nou infiinţate;
luţia zăcămintelor din Valea Jiu sf sprijin pentru întocmirea documentaţiilor de credit;
lui. A doua etapă a cercetărilor
sale, efectuate între 1900 şi dobânzi fixe, la nivelul ofertei de pe piaţa bancară;
1930, a avut ca obiect colinele
subcarpatice bogate în sare şi asigurarea operativităţii şi transparenţei condiţiilor tranzacţiei;
ţiţei. A explicat apariţia petro v
lului din materia organică, de
monstrând că materia primă or
ganică din care s-a format pe wcb: http: 'www.aurora.com.ro: contact: offîccu/aurora.com.ro
trolul este planctonul mărilor.
