Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_269
P. 6
Ziarul HUNEDOREANULUI
Luni, 2 august 2010
S P E C IA L
Orăştienii din „Corul lui Brang
cea mai mare distincţie obţinui
0 medalie de aur, pe care
celebra Reuniune de cântări
de la Orăştie a primit-o
în anul 1906, la un festival
al tuturor corurilor din
România, a ajuns la
Muzeul din Oraşul Paliei.
Distincţia a fost donată
de ultimul descendent al
celui care a înfiinţat corul
şi l-a condus vreme
de aproape trei decenii
Monna Voinescu
U jorul lui Branga".
c Aşa era cunoscută,
în tot Ardealul, Re-
I uniunea de cântări FO TO -D O CU M EN T. Muzeul din Orăştie păstrează în colecţiile
de la Orăştie. Şi tot aşa a fost sale o fotografie din 1906, când coriştii lui Branga au cântat la
amintită adesea în presa de Arenele Romane din Bucureşti
acum două veacuri.
Corul a fost înfiinţat în 1883, turi de cocarda tricoloră pe care acestuia, pentru corul lui. Preo
de un sibian. Ioan Branga. Un coriştii au purtat-o în piept la cupările sibianului pentru arta
dascăl tânăr şi priceput într-ale Bucureşti, de insigna Reuniunii muzicală au sporit uimitor, dar,
muzicii, fost elev al compozito de cântări şi de câteva fotografii în acelaşi timp, talentul său i-a
rului şi dirijorului Gheorghe Di- ale corului. atras şicane din partea directo
ma. învăţătorul a reorganizat, rului şcolii Ia care preda.
de fapt, vechiul cor bisericesc începuturile cântărilor
din Oraşul Paliei, format din Ioan Branga a venit la Orăş Branga părăseşte
meseriaşi şi elevi români de la tie ca să pună pe picioare un cor corul pentru trei ani
gimnaziul reformat. L-a com permanent. A reuşit, după ce a Nemulţumit că, deşi îşi do
pletat cu elevi saşi de la Colegiul transformat vechiul cor biseri vedise capacitatea creatoare,
Kun şi l-a numit Reuniunea de cesc într-unul din care făceau rămânea în continuare un învă
cântări. De-a lungul anilor, din parte şi români, şi saşi. în ace ţător „provizoriu", Branga s-a
rândul coriştilor aveau să facă iaşi timp, sibianul ocupa şi un hotărât să renunţe la cor şi a
parte chiar şi membri ai familiei post de învăţător la Şcoala Ro părăsit Orăştia întorcându-se
sale. mânească din localitate. dascăl în satul natal, la Poiana
în 1906, corul lui Branga a După ce a pus bazele corului, Sibiului. Reuniunea de cântări a
fost invitat să cânte la Arenele i-a adăugat în repertoriu o serie reuşit însă să se menţină sub U LTIM U L D ESC EN D EN T. Nepoata lui Branga, Luciana, este stabilită în Capitală. în fiecare an însă, tem
Romane din Bucureşti. Un festi de partituri populare şi l-a scos bagheta unui alt dirijor.
val organizat de compozitorul în faţa lumii după numai câteva Trei ani mai târziu, adversa
Dumitru-Georgescu Kiriac a luni de repetiţii. Munca nu i-a rul lui Ioan Branga părăseşte şi la cor, căci e o fală să fii corist". vremii a sesizat prezenţa în pu au avut un rol de seamă în viaţa
reunit atunci toate formaţiile fost în zadar. Cântările i-au sur el Oraşul Paliei. Sibianul decide Pe de altă parte, „Revista Orăş- blic nu doar a sătenilor şi a in corului. După Dima, a concertat
corale din România. Peste 25 la prins pe toţi, iar evenimentul a atunci să se întoarcă în fruntea tiei" constata că „prin cor, în telectualilor, ci şi a străinilor aici şi baritonul Nicolae Cor-
număr. Orăştienii s-au întors a- fost comentat favorabil. Suc corului pe care îl consolidează treg oraşul s-a pus în mişcare" şi veniţi la Băile Geoagiu. „Corul a fescu, din Bucureşti.
casă cu medalia de aur şi cu cesul orăştienilor era un motiv şi îl urcă pe scenă la tot mai socotea că „Orăştia este de pe fost răsplătit cu nesfârşite a- Spectacolele Reuniunii deve
„Diploma de onoare". Era cel în plus pentru ca muzica de cor multe concerte. Revista „Fami acum primul centru românesc plauze, încât a trebuit să mai neau tot mai elevate. Dirijorul
dintâi spectacol pe care Reu să fie cultivată în continuare. lia" nota, în 1888: „Corul a deve în comitatul nostru". cânte, în afară de program, încă atrăgea în cor oameni noi -
niunea de cântări îl susţinea în în 1884, la Orăştie a avut loc nit o îndeletnicire plăcută, o ne în 1898, Reuniunea de cân trei piese", consemna revista „cântăreţi şi cântăreţe din inte
afara graniţelor judeţului Hune un concert susţinut de Gheor cesitate culturală, iar coriştii sa tări concerta cu un program al „Bumd Econom", care apărea la ligenţa locală, dar şi voci alese
doara. ghe Dima. Branga, elevul său crifică cu drag din timpul lor cătuit din compoziţiile lui Deva. într-o scrisoare adresată din popor", după cum scria pre
După mai bine de un secol de preferat, i-a cerut ajutor com pentru a participa la repetiţii. Gheorghe Dima, Ion Vidu şi Ni- lui Ioan Branga, Comitetul paro sa ardeleană. în acelaşi timp,
la vestitul eveniment, ultimul pozitorului în munca de orga Ţăranii îl îndrăgesc atât de mult colae Popovici, iar Oraşul Paliei hial al comunei Feredeu îl nu experienţele acumulate de la
descendent al lui Ioan Branga a nizare a corului. 0 vreme chiar, încât, chiar şi în zilele de lucru, nu era singurul loc unde coriştii mea pe dirijor, alături de corul artiştii profesionişti alături de
donat medalia de aur Muzeului avea să primească partituri ori mulţi îşi lasă carul şi vitele în susţineau spectacole. La Fere- său, binefăcătorul săracei loca care concerta au contribuit la
din Orăştie. Distincţia stă ală ginale de la Dima şi de la soţia grija altora, pe câmp, şi aleargă deu, de pildă, un cronicar al lităţi, pentru că, în urma spec participarea corului lui Branga
tacolelor date aici în anul 1900, la un mare eveniment artistic,
s-au strâns 500 de coroane. Co în 1906 - un festival organizat
riştii erau rugaţi să revină cu de compozitorul Dumitru-Geor
cântările lor şi în anul următor. gescu Kiriac, la care au fost in
vitate toate formaţiile corale
Aur pentru orăştieni din România. S-a voit atunci ca,
Deplasările corului în alte lo prin muzică, să se facă o reu
calităţi, dar şi prezenţa pe scena niune a tuturor românilor de pe
concertelor a unor personali pământurile stăpânite de ei. Din
tăţi care acceptau să vină la Banat au venit în Capitală 12
Orăştie şi să cânte alături de formaţii de 800 de corişti, iar
corul lui Branga, spuneau totul din Ardeal au venit alte 13, cu
despre prestigiul Reuniunii. „Li 900 de cântăreţi. Corul de la 0-
bertatea" amintea de un con răştie a plecat fără paşaport,
cert la care şi-a dat concursul şi dar a trimis dinainte un delegat
un grup de teologi de la Sibiu, la Sibiu să rezolve importanta
care erau prin profesie exce problemă.
STĂPÂN UL BA G H ETEI. în 1883, orăştienii au dorit să aibă un cor permanent, cu un dirijor în toată regula. L-au găsit la Sibiu, unde erau lenţi cântăreţi. Turneele lui La Bucureşti, Reuniunea de
pe atunci mai multe şcoli superioare. Ioan Branga (în centru, în foto) a condus Reuniunea de cântări mai bine de un sfert de secol Gheorghe Dima în Oraşul Paliei cântări a concertat la una cu
INSTALAT!)
M ITO
C €CO KRflFT B6ST www.ecokraftbest.ro Telefon: 0722.548.021
