Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_270

Ziarul "HUNEDOREANULUI Reportaj %

Marţi, 3 august 2010

SPECIAL

Aventura unui hunedorean la ■

E stabilit de 14 ani acolo unde soarele apune în septembrie şi mai răsare anul următor, în luna mai. A ajuns în nord-vestul Canadei
şi un contract pe şase luni. în jumătate de an s-a îndrăgostit de arctic şi e convins că aici îşi va încheia cariera
Monna Voinescu___________ fă-ţi un credit ca să-ţi constru­
• • • ână în '89, a urmat a- ieşti o casă şi, cu timpul, poate
P celaşi drum pe care bun. Un viitor cu prea puţine
reuşeşti să obţii un serviciu mai
perspective din punctul meu de
l-au ales cei mai mulţi
prieteni din generaţia
prea mult de alţii şi prea puţin de
lui - terminau un liceu, făceau vedere. Un viitor care depindea
o facultate şi primeau un post mine. Am preferat să-mi creez
undeva, la vreo întreprindere. singur oportunităţile şi am înce­
După '89, a făcut parte din cei put să acumulez experienţă ca­
care au sperat că pot schimba nadiană. Am lucrat întâi la o fa­
lucrurile în bine într-o ţară brică de mobilă, la departamen­
democratică. tul de custom design, pentru că
Pentru că se pricepea la pro­ aveam experienţă în domeniu şi
iectare şi avea o instruire teh - nu eram nevoit să urmez cursuri
nică, Rareş Ungureanu şi-a cons­ de calificare. Programul de lucru
truit un atelier de mobilă. A fost era dur, epuizant -12 ore pe zi.
greu. Banii erau puţini şi a urmat parte, era piaţa locală. Nimic nu cut mobila, i-am montat-o acasă Dar lucrai patru zile, iar alte pa­
o inflaţie galopantă, dar a reuşit sosea la timp, materiile prime şi am rămas cu el la poveşti ore tru erai liber. în timpul liber fă­
să-şi păstreze firma şi să facă erau pline de defecte, reperele în şir. Mi-a povestit viaţa lui în ceam cursuri universitare ca să
produse bune pentru acea peri­ erau diferite faţă de ce coman­ Canada. Fugise din România de învăţ engleza la nivel academic.
oadă. A încheiat apoi o serie de dam. Veşnicele controale ale au­ mult. Era tânăr pe-atunci şi tre­ Apoi, am lucrat pe schimbul de
contracte cu compania olandeză torităţilor locale erau o altă pro­ cuse printr-o sumedenie de a - noapte, ca să pot urma la zi fa­
Ikea. A fost primul contract al blemă. Incompetenţa, prostia, venturi. A fost primul meu con­ cultatea de Industrial Design.
hunedoreanului cu eficienţa şi lăcomia şi mai ales corupţia au­ tact cu zona arctică a Canadei. Voiam să învăţ cât mai mult şi cât
calitatea occidentală. Dar cel torităţilor. De la Garda Financi­ Simţeam că omul acela trăia tot mai repede. Noaptea munceam,
mai important a fost că a început ară, la Sanepid, Primărie, Minis­ ce povestea, era pasionat şi cre­ ziua eram la facultate. Dormeam
să înţeleagă cum gândesc occi­ terul Muncii şi - culmea! - cei de dea cu străşnicie într-un sistem în maşină prin parcări, doar
dentalii. Iar asta i-a fost de mare la Apărarea locală Anti-aeriană social despre care eu nu ştiam câteva ore, între cursuri şi ser­
ajutor mai târziu, după ce a ple­ care mi-au cerut să construiesc mai nimic. Stătuse mulţi ani în viciu. Abia în weekend ajungeam
cat din ţară fascinat de povestea un buncăr sub atelier, că cică aşa nordul Canadei. Lucrase în mi­ acasă şi dormeam dus până luni
unui bătrânel stabilit de ani buni spunea legea. Era vorba de o neritul aurifer, apoi la paza de dimineaţa. Au fost câţiva ani
în Canada. lege de prin 1965 altfel, nu-mi coastă, cu ierni petrecute cu foarte duri, în care mi-am epuizat
Astăzi, Rareş Ungureanu tră­ eliberau autorizaţia pentru vaporul încleştat în gheţurile organismul şi care, în cele din
ieşte dincolo de Cercul Polar - în construcţia clădirii. Pompierii au arctice. Am simţit că am în faţă urmă, m-au costat un infarct.
Yellowknife, în nord-vestul Ca­ venit cu alte idei geniale. Dacă ţi­ un om care şi-a trăit viaţa din La universitate am învăţat să
nadei. Are 49 de ani şi este infor­ neam seama de ele, m-ar fi cos­ plin şi cu folos. M-am urcat în operez un computer. în România
matician, consultant şi designer tat mai mult decât toate utilajele maşină, aşa, în salopetă şi plin nu atinsesem niciodată un astfel
de Tehnologia Informaţiei pen­ din sala de maşini. Parcă aş fi fa­ de rumeguş, şi am plecat direct de obiect. A început să-mi placă,
tru autorităţile provinciale şi fe­ bricat muniţie de război, nu mo­ la Bucureşti, la Consulatul Cana­ am învăţat şi programare, şi sis­
derale canadiene. Chiar dacă a bilier. Ani de zile am suportat dei. Am ridicat aplicaţiile, le-am teme informatice. După absol­
părăsit România de 14 ani, hune- stupiditatea şi obtuzitatea celor completat şi m-am întors acasă vire, plin de entuziasm şi cu bu­
doreanul e la curent cu tot ce se care erau plătiţi să ne îndrume şi să-mi văd de treabă. Ştiam că du­ zunarele goale, am început să
întâmplă în ţară. El a povestit să ne ajute. Era o perioadă de în - rează cel puţin doi ani până când aplic pentru joburi ca programa­ C E L M A I M A R E P R O IE C T . Sătul de incompetenţă, prostie, lăcon
pentru ZIARUL HUNEDOREA - ceput în sfera serviciilor specia­ eşti selecţionat, dacă se întâm­ tor de sisteme grafice. Toţi mă Ungureanu şi-a luat lumea-n cap. D e 14 ani trăieşte la peste 7.000 de kilc
NULUI ce l-a determinat să plece lizate în Hunedoara. Parcă mă pla asta. Foarte mulţi picau pre- întrebau ce experienţă am în do­ informatician, consultant şi designer de Tehnologia Informaţiei pentru ai
în lumea largă, cum a ajuns la simţeam din nou student, lu­ selecţia, aşa că am considerat că meniu şi îmi zâmbeau politicos şi plus, îi învaţă pe inuiţi să folosească echipamentele informaţionale din zc
Toronto cu o oră înainte să-i ex­ cram împreună zi şi noapte, am timp suficient să mă pregă­ înţelegător când aflau că abia an. „Acesta e cel mai mare dintre proiectele mele”, spune românul
pire viza, care a fost preţul plătit combinam elemente de cons­ tesc. Nu era nicio grabă. ieşisem din facultate. Nu mă mai
pentru un serviciu de 12 ore pe zi trucţii, design interior, design de După nici două luni m-au a- chemau pentru partea finală a Cu ce vă ocupaţi acum? la an la an. Aveam nevoie de tot
şi cum poţi trăi la temperaturi de mobilier şi livram lucrări exact nunţat că am fost ales şi m-au interviului. A durat mult până E o poveste lungă. Sunt spe­ mai mulţi specialişti pe care nu-i
minus 45 de grade Celsius, în ţi­ pentru nevoile clienţilor. în cele chemat la interviu. A fost o sur­ când o companie mi-a oferit un cializat în communication 8 găseşti pe piaţa locală. Aduceam
nutul unde soarele apune în sep­ din urmă, s-a umplut paharul şi priză totală. în câteva luni am job de şase luni ca information technology (maşter) şi human oameni din sudul Canadei sau
tembrie şi mai răsare abia după am început să mă gândesc serios fost nevoit să vând partea mea System designer în Yellowknife. interface design (sociologie şi din SUA şi totul era bine până
şapte luni. la plecarea definitivă din ţară. din firmă. Am dat-o în pripă, Când ştiam că am trăit dintr-o psihologie). Proiectez, testez, când intram în iarnă. Termome­
mult sub valoarea reală. A fost o bursă de 800 de dolari pe lună şi lansez aplicaţii de business soft­ trele coborau la minus 45 de gra­
Ce v-a determinat să plecaţi De ce tocmai Canada? Nu perioadă foarte dificilă şi extrem am aflat că voi avea un salariu ware şi calific angajaţii firmelor de Celsius şi se instala noaptea
din ţară? era mai uşor să vă stabiliţi un­ de stresantă. Socrul meu, un om lunar de 6.500 de dolari, am să opereze sistemele respective. polară. Soarele apunea în sep­
Am plecat la începutul anilor deva în Europa Occidentală? pe care-1 iubeam şi-l respectam semnat imediat contractul. Abia Este o împletire de inginerie teh­ tembrie şi mai răsărea în mai,
'96. Practic, trăiam în două lumi Evident că era mai uşor să mă enorm, s-a îmbolnăvit grav. când am ieşit de la interviu, bui­ nologică, industrial design, grap- anul următor. Cei mai bravi re­
paralele. Pe de o parte, era o plă­ stabilesc în Europa. Chiar aveam Nopţi în şir am şovăit neştiind ce mac de fericire, mi-a picat fisa: hic design, psihologie, cultură zistau vreo trei luni de iarnă,
cere să execuţi lucrări pentru deja contacte de business solide să fac. în cele din urmă, am decis unde plecam eu, măi, frate? Ce-i corporatistă şi comportament apoi fugeau la aeroport şi du^
parteneri occidentali chiar dacă în Austria. Dar am decis să nu o să plec. Am aterizat în Toronto aia Yellowknife, unde-i asta? Am uman. Practic, nici nu există o erau. Alţii o luau razna, intrau în
erau lucrări mai mici. Materia­ fac. Ştiam ce înseamnă să fii aus- exact cu o oră înainte să-mi ex­ cumpărat o hartă ca să mă dumi­ denumire exactă pentru ceea ce depresii grave şi turnau atât de
lele ajungeau la timp, produsele lander în Austria sau Germania. pire viza de intrare în Canada. resc unde îmi voi petrece urmă­ fac zi de zi şi asta din cauza teh­ mult alcool şi droguri în ei încât
erau ridicate la timp, plăţile se Nu doream să încep o viaţă nouă toarele şase luni. Am aflat. în nologiei informaţionale care se trebuia să-i ţin în spital cu săptă­
făceau exact când erau promise. într-o ţară care din start te cata­ Cât a durat acomodarea? zona arctică. Am condus trei zile schimbă peste noapte. Clienţii mânile până să fie capabili să se
Te puteai organiza şi te puteai loghează drept un cetăţean de A fost dificilă? până acolo. Dacă trecea o ma­ mei, de la CEO (chief executive întoarcă acasă. Nu mai puteam
baza pe contractele externe. Du - mâna a doua. Am avut un client, Depinde ce se înţelege prin şină pe şosea la câteva ore, era officer) până la cel care bagă continua aşa. Dar nici nu puteam
pă ce vizitasem liniile de produc - un bătrânel simpatic care trăia acomodare. Adică, depinde ce mare lucru. îmi făcusem planul date în computer, nu pricep o da înapoi. Aveam contracte pe
ţie Ikea din Austria şi Ungaria, de multă vreme în Canada. Ve - model de viaţă îţi alegi? Bătrâ­ că mă voi întoarce în Calgary cu iotă şi sunt tensionaţi de câte ori termen lung, mai ales cu Depar­
mi-am dat seama că nivelul teh­ nise în ţară să-şi viziteze rudele nelul din Orăştie m-a sfătuit să ceva bani şi o să-mi caut un job testez un sistem şi le întind fac­ tamentul Apărării, iar cu ăştia nu
nologic pe care-1 foloseau era care mai erau în viaţă şi voia să aleg un oraş din Vest pentru că permanent. Nu m-am mai întors turi de sute de mii de dolari pen­ te joci. Nu credeam că anii de co­
mult peste ceea ce mi-aş fi per­ mobileze o casă în Orăştie. Pen­ erau mai multe oportunităţi de­ niciodată. Virusul pe care mi-1 tru plată. E foarte greu să înţe­ munism, când lipsurile ne obli­
mis vreodată să am. Pe de altă tru nepoţi sau aşa ceva. I-am fă­ cât în Est. inoculase bătrânelul în Orăştie a legi mecanismele dacă nu eşti gau să improvizăm şi să inven­
Am ales Calgary, deşi nu cu­ fost activat. M-am îndrăgostit de specializat. însă toţi, fără excep­ tăm ca să ne descurcăm în situa­
noşteam pe nimeni acolo. A- arctic şi aici îmi voi încheia ca­ ţie, înţeleg un lucru: dacă siste­ ţii imposibile, îmi vor fi de folos
veam doar câteva contacte foar­ riera profesională. Firma pentru mul nu funcţionează, o corpora­ aici. Am început să inventez pro­
te vagi. Dar toţi românii pe care care lucram mi-a oferit curând o ţie care valorează miliarde de pria soluţie de ieşire din impas.
i-am cunoscut ulterior acolo poziţie de manager şi o ofertă de dolari se poate duce de râpă. Am construit un sistem virtual în
ştiau exact modelul pe care îl contract nelimitat. Am demisio­ De fapt, se lucrează pe încre­ cyberspace, de proiectare şi exe­
aveau de urmat. Toate sfaturile nat după expirarea contractului dere. 0 încredere pe care am cuţie a lucrărilor. Folosim echi­
şi recomandările pe care le pri­ şi mi-am înfiinţat propria firmă construit-o în 10 ani de muncă şi pamente video, audio şi sisteme
meam erau şablon: găseşte-ţi un de software. După un an, i-am pe care o pot pierde în câteva de lucru în echipă care permit ca
serviciu decent, economiseşte eliminat de pe segmentul de pia­ ore dacă nu sunt atent. Lucrările 50 sau 100 de programatori, ar­
bani, caută-ţi rapid de lucru şi ţă în care lucram. deveneau tot mai complexe, de hitecţi de sisteme şi ingineri de