Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_271
P. 7

Special Inedit                                                                                                  ZiaruPH U N ED O REAN U LU I


       1               Sg                                                                                                        M iercuri, 4 august 2010




  FILE DIN ISTORIA ŞTIINŢEI

  Gheorghe Cartianu, realizatorul primelor




  legături cu radioreleele din tară




  Mulţi dintre noi am aşteptat trenul într-o staţie de metrou din Bucureşti. Când călătoreşti, timpul are altă valoare, aşa că fiecare
  dintre noi s-a uitat la ceasul din staţie ca să ştie când a plecat ultimul tren.
  Gheorghe Manolea_____________  realizare a primelor studiouri de                                                                                   A  nu fi
  • • •  easurile  din  staţiile   radiodifuziune din  Bucureşti,  a                                                                      l^ d H ^ a te n t la
   C    metroului bucureştean   efectuat emisiuni experimentale                                                                           ţ J P ^ P a r t ă , la
                             staţiei de emisie de la Bod şi a
                             cu mai multe staţii de emisie. Din
        funcţionează încă de la
                                                                                                                                           literatură, pentru că
        darea în funcţiune a a-
                             Ernest Abason, ocupă şi postul
  cestui mijloc de transport, a-   1933, la solicitarea profesorului                                                                       eşti inginer, e o mare
  dică din 1979. Ele au fost con­  de asistent la Matematici specia­
  cepute de Gheorghe Cartianu,   le în Şcoala Politehnică. Profe­                                                                          eroare, le  transformi
  inginer, profesor, inventator,   sorul Tudor Tănăsescu îl solicită,                                                                     într-o maşină, elevii
  cercetător şi creator de şcoa­  apoi, ca asistent la cursul nou-în-                                                                      un robot lipsit de
  lă în domeniul radiocomuni-   fiinţat  de  radiocomunicaţii.  A-
  caţiilor.  în  plus,  un  om  sen­  ceastă combinare între rigurozi­                                                                    sensibilitate"
  sibil faţă de colaboratorii săi,   tatea cunoştinţelor teoretice de                                                                          GHEORGHE CARTIANU,
  an om cu o cultură vastă.  matematici şi aplicaţiile din teh­                                                                                             cercetător
                             nica radiocomunicaţiilor a mar­
  Date din biografie         cat ulterior întreaga sa activitate.                                                                         Un creator de şcoală
    Gheorghe Cartianu s-a născut   Frumuseţea domeniului de radi­                                                                            Este  creatorul  şcolii  româ­
   >e 8 august 1907, în comuna Bor-   ocomunicaţii îl face ca, începând                                                                   neşti de radiotehnică şi radioco­
   .a, situată pe malul  râului  Bis-   cu anul  1937, să renunţe la alte                                                                 municaţii. A stimulat abordarea
   riţa, judeţul  Neamţ. Tatăl său,   activităţi şi să se dedice în exclu­                                                                de noi domenii de cercetare, cum
   oan Cartianu, a fost inginer sil-   sivitate activităţii didactice şi de                                                               ar fi: stabilitatea sistemelor elec­
   'ic, iar mama sa, Eufrosina, cas-   cercetare  ştiinţifică  sub îndru­                                                                 trice,  modulaţia  de  frecvenţă,
   lică, era o femeie cultă. Urmează   marea profesorului Tudor Tănă­                                                                     sinteza circuitelor, transmisiuni
   coala  primară în  comuna  Du-   sescu. Valenţa de bază a acestei                                                                      de date, procese informaţionale
   irovăţ, judeţul Iaşi, iar liceul, în   activităţi  a  fost  aplicabilitatea                                                            în organismele vii.
   lacău. Ca elev, a fost colaborator   rezultatelor cercetărilor şi, de a-                                                                  A scris zece cărţi de referinţă
   3 Gazeta Matematică. Admirator   ceea, multe dintre aparatele con­                                                                     în domeniu, printre care "Modu­
   il lui Proust, a citit multă litera-   cepute de el, bazate pe tehnicile                                                               laţia de frecvenţă" (1958), "Bazele
   ură franceză. A luat lecţii de pian   radio, au fost utilizate în practica                                                             radiotehnicii" (1962), "Sinteza în
   i vioară, dezvoltându-şi aptitu-   vremii.                                                                                             domeniul frecvenţă" (1974). "Mo -
   inile native pentru muzică. A do-                                                                                                      dulaţia de frecvenţă" a fost tra­
   edit, încă din acea vreme, spirit  Cadru didactic                                                                                      dusă şi publicată în Franţa, Rusia,
   iventiv şi aplicativ, construind,  universitar                                                                                         Ungaria. A fost redactor al revis­
   u fratele său, Paul, un planor şi   în 1948 devine conferenţiar la   IN V E N T A T O R  F A IM O S . Toate realizările care poartă numele savantului Gheorghe Cartianu -    tei Telecomunicaţii în perioada
   n  aparat  de  radiorecepţie  cu   cursul de radiocomunicaţii,  iar   invenţii brevetate, instalaţii proiectate şi realizate -  sunt mărturie a personalităţii sale şi îi aigură un loc   1956-1974.
   impi. Desigur, o realizare remar-   din  1952  ocupă  postul  de  pro­  im portant în istoria electrotehnicii şi învăţăm ântului superior românesc
   abilă pentru vremea aceea.  fesor şi este numit şef al catedrei                                                                        Din viaţa de zi cu zi
    în 1926, a terminat liceul, ca   de radiocomunicaţii, la Faculta­  re,  cunoscute,  în  literatura  de  concepţie proprie, cu modulaţie   sie-recepţie pentru legături bila­  în  1930 s-a căsătorit cu Ana
   bsolvent de onoare, şi s-a îns-   tea de Electronică şi Telecomu­  specialitate, sub numele "Crite­  de frecvenţă (1947 -1950).  terale radiotelex şi primul sistem  Tomescu, asistentă de limba en­
   •is la Şcoala Politehnică din Bu-   nicaţii nou-înfiinţată, unde a ac­  riul Cartianu-Loewe".  în anul 1949, a realizat prima   din lume, de comunicaţie bilate­  gleză la Universitatea Bucureşti,
   jreşti. Facultatea de Electrome-   tivat până la sfârşitul vieţii sale,          legătură cu radiorelee din ţară,   rală,  pentru  galerii  de  mină   lată ce a scris doamna Cartianu
   înică. Paralel cu studiile poli-   contribuind la orientarea şi dez -  Constructor şi inventator   între studiourile din Bucureşti şi   (1970). A primit Medalia de aur, la   despre căsnicia lor: "...Am trăit o
   ihnice, le-a urmat şi pe cele de   voltarea electronicii şi telecomu­  de radioinstalaţii  staţia de emisie Tâncăbeşti, ju­  Nurnberg, în 1969, pentru inven -  viaţă  întreagă  ca  doi  studenţi,
    Facultatea de Matematică, la   nicaţiilor ca profesor-manager,   Gheorghe Cartianu a asistat la   deţul Ilfov, după o concepţie ori­  ţia "Procedeu de transmitere a   fiecare cu locul şi preocupările
   niversitatea din Bucureşti.  aşa cum îl numea, mai târziu, u -  apariţia  şi  aplicarea  celor  mai   ginală.  Din Tâncăbeşti,  efectua   semnalelor în bandă largă".  sale, cu lucruri simple, mărginin-
                             nul  dintre discipolii săi, profe­  importante invenţii în domeniul   emisiuni şi recepţii de radiodifu­  Una dintre ultimele preocu­  du-se la membrii familiei, prie­
   igirter practician        soara Adelaida Mateescu.   electronicii şi a adus contribuţii   ziune,  pe  unde  ultrascurte,  cu   pări ale sale a fost transmiterea   tenii  din  tinereţe  şi  colegii  de
    In 1932, a obţinut licenţa de la   Devine  doctor  inginer,  în   originale la utilizarea acestora în   modulaţie de frecvenţă, demons­  orei exacte, prin radio şi prin fir,   profesie. în dialogul nostru inter-
    nbele facultăţi şi a fost numit   1968, cu lucrarea "Modulaţia de   practica curentă, prin perfecţio­  trând  superioritatea  acestora   cu afişare digitală. O concretizare  disciplinar,  îmi  vorbea  adesea
    giner la Societatea de Radiodi-   frecvenţă",  iar  din  1970  deţine   nări, invenţii şi teorii originale.  faţă  de  modulaţia  de  amplitu­  practică o constituie ceasurile de   despre proiecte şi căutări ştiinţi­
    ziune,  pentru  a  lucra  la  Stu-   titlul de doctor docent.  A construit mai multe staţii de   dine. Au fost primele experimen­  la  Metroul din  Bucureşti  - atât   fice, ceea ce îi deschidea pers­
    oul Bucureşti şi la staţia de e-   în anul 1940, a formulat noul   emisie, cu care a efectuat emisiu­  tări de radiodifuziune HF (High   cele care arată ora exactă, cât şi   pectiva voiajului imaginar al u-
    isie  Otopeni.  Intre  anii  1933-   criteriu  de  stabilitate  a  siste­  ni experimentale (1933-1939) şi a   Fidelity) din România.  cele care măsoară intervalele de   nui veşnic tânăr căutător în lu­
    34, a luat parte la lucrările de  melor electrice liniare şi nelinia -  realizat instalaţii  de emisie,  de  A inventat o instalaţie de emi­  timp la care se succed trenurile.  mea cunoaşterii".































                  . _ _ L  J   „  -             Citeşte zilnic  cele  mai  importante  informaţii
                 r T « î 2 i l l U « i   w           locale în  ediţia  on-line  a  cotidianului
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12