Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_273

Obiceiuri IZiarufflUNEDOREANULII
V in e ri, 6 au gu st 2010

C U LTU R A P O PU LA R A C U PR IN D E ESEN ŢA Şl V IA TA U N EI C O M U N ITĂ ŢI Calendarul

Timpul estival tradiţional ţărănesc
w .
ţărănesc este 9 -15 August
consemnat în
calendarul popular
cu o sărbătoare de
hotar la limita
venirii toamnei -
Sântămăria Mare Denumirea populară:
augustru, august, aust,
măsălari, gustar, secerar.
Ritualuri din străbuni
Hagiografia creştină consem­ Luni, 9 august
nează o multitudine de minuni
făcute de Sfânta Maria. Din cele - „La începutul lui
413 minuni, afirmate până acum, august se îm part
cele mai multe se referă la viaţa
social-economică şi cultural- strugurii şi prunele
tradiţională dar mai ales la pentru sufletul
protecţia fertilităţii, naşterii ca
m orţilor”,
ciclu vital al existenţei umane, *
începând cu naşterea, fetele şi
băieţii intrau sub aripa bine­ Marti, 10 august
făcătoare a Sfintei, încât spaţiul - „în unele locuri se
temporal între cele "două Mării"
era considerat benefic, nu numai începe sem ănatu’
ca hotar astronomic între vară şi grâului de toam nă şi se
iarnă, ci pentru stimularea zace m arţea grâului”.
forţelor regenerative ale naturii.
în Ţara Zarandului, bătrânele
considerau ziua Adormirii Maicii Miercuri, 11 august
Domnului, ca cea mai impor­ - „La a doua
tantă pentru alungarea spiri­
telor rele ce puteau împieta săptăm ână de post a
naşterea "unor muieri mai slabe S fin tei M ării, fem eile
şi neştiutoare” după cum ne
Prof. Marcel Laptcş - Etnolog păstrat inversarea evenimen­ Post de Paşte. Sărbătoarea are o ştiute doar de ele. zicea baba Aslău Ileana, din de nu ţân postu or face
• • • telor care deschid şi închid viaţa importanţă covârşitoare pentru în satele din zona etnofol- Bulzeşti, pentru că, arăta în prunci slabi şi fără
ărbătoarea Fecioarei sfintei creştine; mai întâi moare femei, mai ales pentru cele clorică a Orăştiei, ziua era continuare, "o dată cu Ador­ vlagă”.
Maria este identificată (15 august) şi apoi se naşte (8 însărcinate care trebuie să nască importantă ca celebrare a mirea Maicii să făceau leacuri
în Panteonul mitico- septembrie). Biserica creştină a în această perioadă, precum şi sufletelor morţilor despre care bune, că diavolii erau fără
S religios românesc sub preluat de fapt modelul preis­ cele în prag de căsătorie. Se se credeau că s-ar întoarce putere". Joi, 12 august
mai multe denumiri semnifica­ toric; moare mai întâi, deschide astfel, un important noaptea acasă pentru a fi - „Şi în astă săptăm ână
tive: Sântămăria Mare, (15 reprezentarea mitică ajunsă la sezon de nunţi (16 august - 14
august), Sântămăria Mică (8 vârsta senectuţii, în cazul de faţă nu se culege cânepa că-
septembrie) şi cu sinonimele Sântămăria Mare şi apoi se naşte i rău de pagubă”.
Maica Precista, Precesta Mare, Sântămăria Mică (apud prof. Ion
Precesta Mică şi în alte Ghinoiu). în spaţiul hunedorean
comunităţi Sfânta Fecioară. deşi perceptele religioase Vineri, 12 august
Interesante sunt totuşi sem­ îndeamnă credincioşii să se - „Fem eile se duc în
nificaţiile arhaice din calendarul bucure de naşterea Fecioarei, pădure unde culeg
popular. Astfel se mai păstrează mulţi săteni întâmpină sărbă­
în unele comunităţi izolate, în toarea mai mult ca celebrare a alune pentru frig u ri şi
multe din obiceiurile şi datinile morţii. alte plante de leac:
lor elemente ale vechii zeiţe Importanţa acestei sărbători, avrăm easă, m uşeţel,
Muma de origine neolitică peste marcată "cu roşu" în calendarul
care părinţii Bisericii au su­ ortodox este vădită, şi în leuştean că-i zi
prapus moartea (Adormirea). prezent, în mai toate satele blagoslovită de Sânta
noastre în primul rând prin
Sărbătoare importantă postul de două săptămâni ce M ărie”.
pentru hunedoreni precede aceasta, ţinut cu
Mentalitatea populară a stricteţe la fel de mare ca Marele Sâmbătă, 14 august
- „Să zice că babele
leagă ciocul păsărilor
pentru a nu m ânca

Sărbătoarea avea un mare strugurii şi alte
ospătate de cei vii. Astfel, prestigiu şi în comunităţile poam e”.
femeile din Mărtineşti mergeau momârlane din Valea Jiului. De
noiembrie) un adevărat ciclu la biserică cu "coliva de pomană" Sântămărie Mare, ţăranii, după
uman de regenerare a vieţii. (în special colăcei şi vinars), ce dis de dimineaţă, înainte de Duminică, 15
"pântru ăi morţi din familie, da' răsăritul soarelui se spălau cu august
Pelerinaj şi celebrarea şi din tăt satu’, iară la icoana apă neîncepută, se închinau la - „In dim ineaţa de
sufletelor celor morţi Sfintei Mării puneau multe flori... icoana Maicii Domnului şi-i
în Ţinutul Pădurenilor, Sântă­ câteva din ele le aduceau acasă cereau să le dea belşug şi mană Sân tă M ărie fem eile
măria Mare este o importantă de le puneam la grindă să se uşte la animale; iar pe lupi şi urşi să-i m erg la biserică şi dau
sărbătoare etno-religioasă. în că erau ăle mai bune de leac", ne ţină departe de stâne. la popă „Coliva de
special femeile, făceau cel mai spunea o bătrână din sat. Dacă Ciobanii urmau acelaşi ritual
mare pelerinaj din an la o sărbătoarea avea semnificaţia ce se încheia cu lovirea bâtei în M ărie” să o sfin ţească:
> 9
mănăstire din afara ţinutului - pomenirii morţilor şi a pământ de şapte ori. Sătenii din tăte m ancă din ele
Mănăstirea Prislop din Silvaşul pomenilor date pentru cei în Valea Mureşului, de la bazinul
de Jos, Ţara Haţegului, unde a viaţă, aceeaşi mare importanţă o Streiului şi până Ia Zam, cred că pântru naştere
vieţuit un mare cleric român (la are Sântămăria Mare în viaţa dacă înfloresc trandafirii pe la slobodă”.
mijlocul sec. al XX-lea) Iero­ cotidiană a familiei ţărăneşti. Se Sântămărie "toamna va fi lungă
monahul Arsenie Boca, recu­ mai păstrează şi astăzi percepte, şi cu multă roadă în livezi".
noscut prin puterile sale mira­ dar şi interdicţii, legate de Bătrânii din Ţara Haţegului (Din „Calendarul
culoase, considerat al treilea această zi, pentru bunul mers al păstrează şi astăzi obiceiul să pentru români pe anul
ctitor al mănăstirii (apud. Dr. vieţii şi treburilor, ca apărătoare poarte căciulă între Sântămărie 1852”, laşi, Tipografia
Işfănoni Rusalin). Femeile de rele şi durere, oraculare, şi Sângiorz şi să-şi schimbe
însoţite de babele vindecătoare prevederi meteorologice şi pălăria cu căciula "că doară o „Albina ” şi „Calendarul
aduceau la sfinţit o sumedenie multe altele din universul rural venit Adormirea..." Zarandului”, 1948)
de plante (fertilizatoare) unele al comunităţilor.