Page 13 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_278
P. 13
Obiceiuri radiţn Ziarul*HUNEDOREANULUI
Vineri, 13 august 2010
C U LT U R A P O P U LA R A C U PR IN D E ESEN ŢA Şl V IA TA UNEI CO M U N ITĂŢI Calendarul
9 5 y y
tradiţional ţărănesc
Vârtolomeii - o sărbătoare 16 - 22 august
„a întoarcerii” timpului
■ Luni, 16 august
„Se încep a strânge prunele
de vară, ăle vinete, care-s
în sistemul de gândire a ţăranului tradiţional, timpul se dovedeşte a fi mai profund decât la prima vedere depăşind o simplă ordonare L,£ 1
temporală cu interferenţa Intre sacru şi profan, deci o scurgere banală a timpului M bune pântru ţuică”.
M
J & ■ Marţi, 17 august
„Ceapa care-ai scos-o din
grădină să uscă la umbră ca
să ţină tot anu’”.
■ Miercuri, 18 august
„Mulţi din sate, mai cu
osebire muierile, ţân post
pântru Vârtolomei, că-i zi de
învârteală: zâua dă-napoi şi
creşte noaptea”.
■ Joi, 19 august
„Joia-i bună ca să se spele
fetele cu zamă de pelin,
nainte de răsăritu’ soarelui”.
■ Vineri, 20 august
„Cine coase azi, îşi coase
gura, cine toarce îşi toarce
maţele, cine sparge ou, face
culcuş la moroi în casă că
aşe-i să întoarnă tăt binele
spre rău”.
■ Sâmbătă, 21 august
„Pregătiţi-vă la culesul viilor;
să afumaţi butoaiele
împotriva dăunătorilor”.
Prof. Marcel Lapteş — etnolog noastre hunedorene spuneau Prevestirea vremii
• • • ...... că această zi era de "întoarcere Femeile din Ţara Haţegului,
alendarul popular re a cucului în alte ţinuturi". în co cele din satele de munte, nu ■ Duminică, 22 august
ţine mai multe sărbă munităţile de pe Valea Mure lucrau nimic din ce presupunea
tori mici, unite Insă şului (de la Geoagiu la Zam) se acţiuni de sucire sau învârtire „Să meri la biserică cu roadă
C prin aceeaşi unitate de ştia că "vara nu mai are putere mai ales la tors, ţesut şi cusut din livadă, mere, pere, prune
poziţionate concret In şi intră toamna cu toate lucră pentru că, spuneau ele, ar putea şi câte altele iară popa să le
viaţa agricultorului, viticulto rile sale" cum ne spunea baba să li se "întoarne gura rău de sfinţească pentru pomană la
rului etc., care erau urmărite Maria din Gurasada. tăt". Şi în satele Comunei Baia morţi”.
sistematic în vederea obţi Fiindcă-i "timpul de întoar de Criş, din Ţara Zarandului,
nerii unor recolte mai bune. cere, că ziua dă înapoi, iară ziua avea interdicţie de a "lucra (D in „Calendarul
0 astfel de sărbătoare "mică" noaptea-i mai lungă”, în Ţinutul învârtit şi sucit, că multe muieri căul. Sărbătoarea era şi un re noastre socoteau "ziua întoar pentru români pe anul
se petrece la sfârşitul lui gustar Momârlanilor, mai ales în satele ce-or lucrat s-or scrântit la per meteorologic oracular ce cerii" benefică pentru strânsul 1825”, laşi, Tipografia
(august) se ţine, prin observaţie Câmpa şi Jieţ, această sărbătoa minte", cum ne zicea baba Mă- prevedea vremea până la sfâr buruienilor de leac şi descân
„Albina” şi „Calendarul
astronomică, empirică, de pe re era socotită a oilor şi se ţinea, rioara din Rişculiţa. şitul anului. Astfel dacă tuna de tec: mentă creaţă, iarba vântu
rioada când ziua scade iar până aproape de zilele noastre, în trecut, sătenii din satul Vârtolomei, toamna va fi lungă lui, busuioc sălbatic, cipăruş, Zarandului”, 1948)
noaptea creşte numită în popor de fiecare cioban pentru sănă Dumbrăviţa socoteau Vârtolo şi cu ploi puţine, dacă nu mai cimbru, măieran, coada şorice
Vârtolomeii. tatea animalelor. meii că nu-i zi bună de semănat auzeai cucul atuncea va fi iarnă lului. Acestea, după informaţiile mitor acţiuni pentru bunul mers
Dar Vârtolomeii era sărbă grâu de toamnă, deoarece, "pa caldă înaintea Crăciunului; alu - babei Solomia din Dumbrăviţa, al treburilor vieţii comunitare,
Vara îşi pierde puterea torită în special de femei care iul răsărea învârtit şi cu roadă nele şi nucile culese de Vârtolo se culegeau dimineaţa pe ne însumate toate "sărbătoile
Asimilată în calendarul orto spuneau "că se duce zâua ca puii slabă", după spusele moşului mei de-s seci prevestesc brume mâncate şi "se usucau pe la mici", cum este şi cea în dis
dox cu Sf. Apostol Bartolomeu, In găoace", după cum credea Gheorghe, iar în satele de câm şi îngheţuri apropiate; de-i zi cu icoane" după care erau bune cuţie, ne dă imaginea unui
ale cărui moaşte făceau minuni baba Iuca din Lelese care-şi sfă pie din zona etnofolclorică a arşiţă mare, "cucuruzul s-o usu "pântru tăte boalele”. calendar ţărănesc foarte bogat
tămăduindu-i pe bolnavi, Vâr tuia suratele să o ţină neapărat Orăştiei, din "Câmpul Pâinii", că aproape tăt”. Prin semnificaţia sa, săr ce uimeşte şi astăzi, în epoca
tolomeii se ţineau între 22 şi 25 că altfel îşi "puteau suci mânu- femeile mai conservatoare nu bătoarea de Vârtolomei com supermodernismului, prin pro
august după cum înceta cucul să rile da’ şi picioarele... nu mai zâc făceau mămăligă pentru că tre - Profunzime populară pletează tabloul estival al reco funda Înţelegere a timpului şi
mai cânte. Bătrânii satelor minţile”. buiau s-o întoarcă cu meste- Descântătoarele satelor mandărilor de înfăptuire a anu- spaţiului existenţei umane.
