Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_281
P. 7
Inedit Ziarul IHUNEDOREANULUI
Miercuri, 18 august 2010
OAMENII ALTOR VREMURI
D em ult, a fo st M aria Ta naşe
A fost fetiţa lui Tănase, grădinarul din Livada cu Duzi, plecat tn Capitală din nordul Doljului de atunci, Maria. Prin anii '50,
caricaturistul Gabriel Bratu a cunoscut-o...
Clara Stănescu pincile. Lucram pe atunci la
? Casa Creaţiei şi primisem ordin
Uf 'mi place cum spunea de la Bucureşti să se înlocuiască
Arghezi despre dân
să nu mai zică lumea că suntem
sa: «Cine calcă silaba încălţările populare cu pantofi,
1;românească, stihul şi ţară de opincari. Ba, mai mult,
cântarea, ca subtila Maria Tă cuiva li venise ideea să insereze
nase? Diavolul. Nici el». elemente moderne în costu
Eu am cunoscut-o după 1950. mele tradiţionale, adică să a-
r»e vremea aceea se organizau pară secera şi ciocanul pe ie...",
brigăzi, în preajma alegerilor, zâmbeşte, ca de un banc nă
într-un an, a venit de la Bucu tâng, Gabriel Bratu.
reşti o bucată din Ansamblul
«Ciocârlia», cu dirijorul Budiş- Fântâna de la de folos cercetărilor ştiinţei...
teanu, cu Maria Tănase, Ioana drumul secetos Pe un drum secetos - dornic de
Radu, Rodica Bujor, Emil Gavriş, Avusese ultimul concert la apă - să se scobească adând o
Fărâmiţă Lambru, Marcel Bu- Hunedoara. La Craiova, Maria a fântână pentru drumeţii înse
dală. Atunci am stat la aceeaşi primit vestea bolii... "A murit lu taţi... Doresc viaţă lungă şi să
masă. Pe urmă, ne-am revăzut cidă, după ce şi-a dictat testa - nătate tuturor celor pe care i-
la Bucureşti, pe stradă, şi m-am mentul şi a lăsat cuvânt despre am cunoscut, chiar dacă unora
urat mult că m-a recunos cum să fie îmbrăcată. A fost în li s-a părut că le-am stat greu în
cut: «Băi, Găbele!». Aşa îmi spu mormântată la Bucureşti. A- cale... Ritualul înmormântării să
nea". tunci nu se aplauda ca acum, fie cât mai sobru. Aş vrea ca
La masa din camera sa, peste bine şi mă bucur că de multe ori «tanti Maria». A luat-o de mână masă liberă până după miezul dar, în drum spre cimitir, gea mama să nu afle de moartea
care stau Înşirate cărţi, hârtii i-am fost în preajmă. într-o şi a dus-o în culise, spunându-i nopţii. Se strângeau Maria, Am- murile locuinţelor se des - mea, să i se spună că sunt ple
decupate, schiţe, toate luminate seară de vară, la Debarcader, în să stea pe scaun, să nu plece. S- za, Silvia Popovici, Gheorghe chideau şi de dincolo de ele răz- cată undeva, în străinătate,
de o lampă roşie, caricaturistul parcul nostru, Doamna Maria a dus şi s-a schimbat, apoi a a- Cozorici, Constantin Rauţki, Mia bătea glasul dânsei, melodiile pentru tratament...""Gândul a-
Gabriel Bratu răsfoieşte trecu ne povestea - eram şi cu Fărâ părut pe scenă, în costum popu Braia, Ioana Radu. Pe atunci nu pe care le iubise şi le purtase cela, lăsat cu glas de moarte, s-
tul. Trece de la o povestire la miţă Lambru - din multele în lar, frumoasă şi cochetă. Fetiţa erau cârciumi cu tonomat, ca prin lume, făcându-le nemuri a adeverit. în comuna Călăraşi,
alta. Uneori, ochii i se umezesc. tâmplări prin care trecuse. A- a ieşit din culise, s-a dus şi i-a acum", rosteşte caricaturistul. toare". în inima Saharei Olteniei - cum
E în stradă cu Maria Tănase, a- tunci s-a apropiat de masa sărutat mâna acolo, în faţa Poveştile curg una după alta. Notarul scrisese cu puţină i-a spus Uie Purcaru -, primarul
poi la o masă, la Capşa, apoi în noastră cel care cânta la chitară spectatorilor. De atunci, Mino- "într-o zi, a fost invitată la masă vreme înainte:"... Pe cap să mi Vergică Şovăilă a dat dispoziţie
sala de la Minerva, înconjuraţi printre meseni şi aduna banii. dora Nemeş - căci despre ea e de mama preşedintelui ameri se pună colţarul de pichet alb, să se sape fântâna... Astăzi",
de artişti, prieteni şi spectatori, Maria Tănase l-a îndemnat să vorba - a rămas la dânsa, ca fiică can Roosevelt. Umblau nişte iar în picioare, ciorapi albi spune Gabriel Bratu, "ea are
apoi la spital, la înmormântare, ne cânte ceva. Omul s-a oprit, a adoptivă", povesteşte Gabriel glume pe-atunci, dar nu ştiu cât scurţi, fără pantofii care m-au menirea de a îndestula drumeţii
:u cioporul de oameni adunaţi făcut o plecăciune şi a şoptit: Bratu. de adevărate sunt. Se spune că chinuit toată viaţa... După însetoşaţi. Şi tot la ea vin mi-
a ferestre, pe când "măiastră" «Doamnă, astă-seară n-am cu a început să cânte «Joacă, Lea- moarte, trupul nescăldat, ci nu resele satului să soarbă apă,
trece pe străzile Bucureştiului, rajul să cânt, n-am dreptul să Cu guler fnalt, de regină no, cu rus zvelt» şi că ameri mai şters cu alcool, să fie pus la cum e datina pentru începutul
tmbrăcată-n rochia-i albă, tă- cânt. în faţa Domniei voastre, N-a cântat niciodată la nunţi, canii, înţelegând că este vorba dispoziţia medicilor, dacă - de viaţă nouă - să le fie belşug şi
:ută... glasu-mi ar suna a doagă». Ma iar în restaurante, indiferent despre Roosevelt, s-au ridicat şi după autopsie - vor socoti că-i fericire"...
ria s-a ridicat atunci şi i-a săru - câţi bani primea, îşi alegea sin au aplaudat". Zâmbim, închipu-
’rtn faţa Domniei tat obrajii. Aşa era dânsa. Un gură melodiile. "Nu admitea să- indu-ne scena. "Era elegantă şi.
istre, glasu-mi om deosebit. Odată, avea un i spună altcineva ce să facă. tot timpul ţinea la costumul cu
ar suna a doagă" concert la Lugoj şi a găsit la uşă Vorbea franţuzeşte ca fran care era îmbrăcată. Niciodată
"Oameni ca dânsa nu prea o fetiţă de vreo 12 ani, plângând ţuzii", adaugă prietenul de odi n-a ieşit cu orice. La festivaluri
nai sunt azi... Am cunoscut-o că n-avea bani s-o vadă pe nioară al doamnei Maria Tă cu amatori, nu-i lăsa nici pe ei
nase. Şi lumea o iubea de două să apară în lume cu ceasuri la
ori, pentru ceea ce era ca om şi mână sau cu articole care nu se
pentru glasul său unic. "Când potriveau portului. Ţinea mult
erau spectacole la Craiova, Mi la gulerele înalte, mari, de la
nerva era plină. Dacă nu te costume. Mi-amintesc că era fă -
duceai la 7 seara, nu mai găseai cută praf când s-au interzis o -
________ . _____________ ■ •-.•ăSW*:,....:-.-. ____________
Citeşte zilnic cele mai importante informaţii
www.zhd.ro locale în ediţia on-line a cotidianului Ziarul^ HUNEDOREANULUI
• n ţ ;
