Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_282

Turism Ziarul «HUNEDOREANULUI

Joi, 19 august 2010

• E X T R A
Istorie
Locuitorii satelor
componente ale comunei
Blăjeni s-au numărat printre
răsculaţii conduşi de Horia,
Cloşca şi Crişan şi au
participat, alături de Avram
lancu, la rezistenta din
munţi, în timpul Revoluţiei
de Ia’l848.

ţia parcă doreşte să ne spună că
locul este umed, că acolo este
bine să fie amenajat izvorul. E
cald şi căutăm umbra unui sălaş
tot atât de părăginit precum au
fost şi celelalte pe care le-am
întâlnit. Aici, o cruce de lemn
rămasă încă în picioare ne a-
minteşte că Dumnezeu este în
toate şi ne îndeamnă la sme -
renie. E miezul zilei şi e cald, dar
parcă aerul este încă respirabil,
aşa cum în oraş, la vremea prân­
zului nu este niciodată. Parcă
totul e încremenit şi doar din
când în când, ţipătul câte unei
păsări se mai aude. în rest e
ar şi prin aceste locuri linişte.
stânca având aspect şistos. Şi început să se năruie, neîngrijite Cândva, peste o vreme, meşteri întoarcerea
iată am ajuns pe culme, lângă o şi uitate de proprietarii care au şi oameni de ştiinţă vor încerca Hotărâm să mai facem câţiva
băncuţă de lemn. Buruienile ca­ murit, au îmbătrânit sau au experimental să redescopere paşi pe cărăruia care coboară
re au crescut în voie în jurul ei plecat spre alte zări. Acoperişu­ secretele meşteşugurilor care uşor, prin pădure, iar apoi ne
ne arată că puţini sunt cei care rile din paie aşezate meşteşugit dispar rând pe rând, odată cu vom întoarce pe acelaşi drum în
se mai avântă prin aceste locuri. sunt din ce în ce mai rare chiar meşterii cei bătrâni. în acelaşi centrul de comună.
şi prin aceste locuri. Şi nici cele fel se sting şi obiceiurile, după La întoarcere, parcă drumul
La răscruce din şiţă nu mai sunt atât de cum pare să mărturisească o este mai uşor. Ne fixăm în minte
Aici se despart mai multe că­ multe. Ţigla a urcat, odată cu cruce de piatră aplecată pe o cât mai bine principalele repe­
rări care duc, cel mai probabil, drumurile, până în vârful mun - rână pe marginea cărării. re, ca să ne fie de folos când
la fâneţe şi sălaşuri. Noi îl ale­ telui, iar astăzi numai cu foarte De aici începem să avem o vom reveni şi nu mai este ne­
gem pe cel din dreapta, care mare greutate mai poţi găsi privelişte tot mai cuprinzătoare rile de câmp sunt înlocuite, nor cicatrici adânci. Dar şi în a- voie să ne odihnim pe băncile
urcă uşor spre sud-vest. Căra­ vreun meşter care să se încume­ asupra locurilor. Spre vest se treptat, de tufe de porumbele, ceste locuri, vegetaţia se înstă­ atât de preţuite la urcare. Ulti­
rea ne conduce pe sub pâlcuri te să acopere o casă, un sălaş vede Sălătrucul cu geamurile de corn, de sânger şi de rugi de pâneşte, încetul cu încetul. mul popas îl facem la izvor, un -
de arbori umbroşi, dar şi prin sau o şură cu paie, aşa cum se o- caselor care strălucesc în soare­ mure. în urma lor, încetul cu de ne potolim setea şi ne spă­
locuri deschise. Vechile sălaşe bişnuia prin aceste locuri. Dar le amiezii. De fapt, cele pe care încetul, se pot zări şi lăstari de Un ultim avânt lăm feţele şi mâinile cu apa
pe care le întâlnim în cale au poate că aşa este legea firii. le vedem sunt casele situate fag şi de stejar care vor pune Ocolind un vârf de deal, că­ rece.
sus, pe culme, cu biserica ce îşi stăpânire peste locuri. Un măr rarea se ascunde printre tufe, Drumeţia a fost un prilej de
• E X T R A ridică semeţ turla, ca să poată sălbăticit îşi întinde şi el firav pentru ca apoi să reapară în fâ- deconectare, de relaxare în
Cum ajungem să fie văzută de departe. Pe pi­ crengile încărcate de fructe neaţă. Printre firele de iarbă se natură şi ne-a ajutat să ne des­
cioare de plai, asemenea celui către cărare. Dar drumeţii, tot văd sunătoare, cu flori galben- prindem de peisajul cotidian.
Comuna Blăieni se află în partea de nord-vest a judeţului descris de autorii Mioriţei, se mai puţini la număr, nu mai portocalii, coada şoricelului cu Este exact cea ce avem nevoie
Hunedoara, la aproxim ativ 60 km faţă de m unicipiul £)eva găsesc sălaşuri care au adăpos­ ajung să îşi astâmpere setea şi inflorescenţe mari şi albe, pre­ pentru a ne rupe de încordarea
‘ 25 km de Brad. Din Deva, se poate ajunge cu autobuzul tit cândva moţii care veneau la foamea din roadele lui. Din loc cum şi cicoarea cu florile ei al­ de zi cu zi. Şi chiar dacă ştim că
S eva - Câmpeni, până la podul peste Criş, sau de la Deva, la cosit, ca să asigure nutreţul în loc, şiroaiele de ploi torenţi­ bastre. Iar la umbră, la margi - ne va fi greu să ne ţinem promi­
Brad şi apoi cu microbuzul care merge la Crosuri. pentru vite, iarna. Acum ele ale care au căzut, au săpat şan­ nea pădurii ne întâmpină turiţa siunea, ne propunem că vom
sunt părăginte, iar iarba, şi flo­ ţuri până la stâncă, asemeni u - mare. Ceva mai încolo, vegeta - reveni cât vom putea de des.

.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai importante informaţii -------------gV.
Ziarul'* HUNEDOREANULUI
locale în ediţia on-line a cotidianului