Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_287
P. 7
Sblnedit Ziarul î HUNEDOREANULUI
Joi, 26 august 2010
ILE DIN ISTORIA ŞTIINŢEI
Cristea Mateescu, constructor
de baraje şi hidrocentrale
elebrul inginer a organizat şi a condus, pentru prima dată în România, un serviciu pentru studiul hidroenergetic al râurilor
rahova, Ialomiţa, Buzău-Bâsca şi Şiret
hieofgfae Manolea__________
»• • EXTRA
ălătoresc des în Ardeal, Personalitate
n complexă
la Cluj-Napoca. De cele
mai multe ori am mers
pe Valea Oltului. Am
uite amintiri legate de râul A fost redactor-şef la revista
“Hidrotehnica’’. Â colaborat
t. la planul de electrificare a
îmi place şi legenda legată de României. A fost preşedinte
neza râurilor Mureş şi Olt. al Comitetului National
tr-un an am fost în satul Co Român al Marilor baraje în
ana de Jos, situat pe malul perioada 1957-1963. A
âng al Oltului. în anul acela evocat, în lucrările sale,
ouase mult şi Oltul ieşise din personalităţile a doi ingineri
atcă. Apa ajunsese în livada români: Alexandru Davi-
'i bunicului Alexandru Fur descu şi Ion lonescu. A fost
ci. Apa era de o palmă, iar me ales ca membru corespon
le căzute din pomi pluteau a- dent al Academiei Române
oape nemişcate. Pe stâlpul în 1955 şi a devenit apoi
>rţii de la casa bătrânească membru titular, în anul 1974.
au mai multe semne ce mar-
u nivelul la care, de-a lungul pând cu 1926, a devenit asistent
npului, a ajuns Oltul revărsat, la cursul de mecanică raţională
îcă merg pe Valea Oltului, mă şi rezistenţa materialelor. în
>resc sistematic la intrarea în 1938, şi-a susţinut teza de doc
:fileul Oltului. îmi place ba- torat cu tema "La resolution des
jul construit aici, care trans - systemes hyperstatiques par
rmă năvalnicul Olt din legen- deux methodes recentes - cri-
i într-un lac cu luciu liniştit ca tique et extension des metho
livada bunicului. Mulţi ingi- des Filipescu et Cross" (Rezol
:ri s-au ocupat de proiectarea varea problemelor sistemelor
construcţia barajelor, iar unul hiperstatice prin două metode
ntre ei a fost şi academicianul recente - critică şi extindere
istea Mateescu (foto). pentru metodele Filipescu şi
Cross).
A devenit conferenţiar în
1939, apoi profesor în I946. A
predat mai multe discipline,
REMEMBER. Inginerul Cristea Mateescu a fost şef de proiect al Complexului Hidroenergetic Vidraru-Corbeni, construit între 1958 şi 1966 printre care regimul şi amena
jarea apelor, la Institutul de
lare destinate centralelor hi re şi un volum de 25 de milioane nergetic al râurilor Prahova, Ia Inginer la Electrica Construcţii din Bucureşti, aşa
droelectrice. în Franţa l-a cu de metri cubi. Mă gândesc la hi lomiţa, Târlung, Buzău-Bâsca, După finalizarea studiilor, în cum se numea atunci actuala
noscut pe profesorul Denis drocentrala de la Turnu, cons Şiret. Se ştie sigur că a întocmit 1922, a fost angajat la Societa Universitate Tehnică de Cons
Fydoux, care i-a facilitat vizita truită în 1981, care are o înăl proiectul Uzinei Hidroelectrice tea Anonimă Română "Elec trucţii din Bucureşti. Trebuie
rea mai multor centrale hidroe ţime de 44 de metri, iar lacul a- de la Sadu V - Sibiu, cu baraj de trica"^ unde a lucrat până în menţionat că, timp de 14 ani,
lectrice, deschizând astfel dru cumulează 13 milioane de metri anrocamente şi mască din be - 1926. în acest context vreau să între 1950 şi 1964, a fost şeful
mul profesional al lui Cristea cubi de apă într-un lac cu supra ton armat, primul construit în menţionez că în august 1884 a Catedrei de hidraulică şi cons
Mateescu. faţa de 154 ha. Ce să mai spunem România. Râul Sadu are istorie fost pusă în funcţiune Uzina trucţii hidraulice. De asemenea,
de hidrocentrala de la Drăgă- energetică. Iată câteva date. în Electrică a Castelului Peleş, iar Cristea Mateescu s-a format ca
întrebări retorice neşti, construită în 1988, al că 1896, a fost construită prima hi în 1899 a fost dată în funcţiune inginer la Şcoala Naţională de
Imaginaţia mea poate merge rei lac de acumulare are o su drocentrală de pe teritoriul ţării Hidrocentrala de la Sinaia, cea Poduri şi Şosele, aşa că în pal
departe şi mă pot întreba dacă prafaţă de 1.000 ha şi se întinde noastre, Sadu I. în 1907, se cons mai mare la vremea aceea de la maresul său sunt incluse şi pro
curtă biografie inginerul Cristea Mateescu, năs până dincolo de podul de cale truieşte în amonte a doua hi noi din ţară. în 1898, s-a înfiin iecte pentru construcţii civile
Cristea Mateescu s-a născut cut la 15 kilometri de Olt, îndră - ferată şi podul rutier care tra drocentrală, Sadu II, iar în 1955 - ţat Societatea Română pentru celebre, cum este blocul "Asigu
'.august 1894, la Caracal. Ta- gostit de amenajări hidroteh versează Oltul, acoperind plaja hidrocentrala Sadu V, alimen întreprinderi Electrice şi Indus rarea Română" ARO-Patria din
ii său a fost funcţionar, iar ma- nice, s-a gândit că râul Olt va fi pe care odinioară copilul Cris - tată cu apa din Lacul Negovea- triale, care gestiona activitatea Bucureşti.
a - casnică. A urmat şcoala transformat radical pe o lun tea Mateescu se scălda şi se juca nu, având un baraj de 62 de me energetică din zona Prahova. Pe S-a stins din viaţă pe I4 iunie
■imară în oraşul natal, apoi gime de 350 de kilometri pentru împreună cu ceilalţi copii de tri înălţime. 11 mai 1901, aceasta îşi va schim 1979, în Bucureşti, la vârsta de
ceul "Carol I" [a Craiova şi a se construi 31 de centrale hi vârsta lui. Dar să nu uităm hi Se ştie sigur că inginerul Cris ba numele, devenind "Electrica" 85 de ani.
ceul din Buzău. în 1913 a can- droelectrice, cu o putere insta drocentrala de la Izlazul istoric, tea Mateescu a participat la Societate Română pe Acţiuni,
dat la concursul de admitere lată totală de 1.112,8 MW şi o a cărei construcţie va începe proiectarea barajului de la Va- iar în 1921 - "Electrica" Societa
Şcoala Naţională de Poduri şi producţie de 3.040,6 Gwh/an. foarte curând. liug, construit între 1946 şi 1949, tea Anonimă Română. Aşadar,
)sele din Bucureşti, reuşind să Oare şi-a imaginat că la Râm - că a luat parte la proiectarea hi Cristea Mateescu şi-a început
itre pe primul loc. A obţinut nicu Vâlcea se va construi în Răspunsuri certe drocentralei de la Bicaz, cons activitatea la una dintre cele
iploma de inginer în 1919 şi şi- 1974 o hidrocentrală al cărei ba - Nu ştiu dacă inginerul Cris truită între 1951 şi 1960. Se ştie mai importante societăţi hidro
continuat pregătirea ingine- raj măsoară 34 de metri înăl tea Mateescu şi-a imaginat toa sigur că a fost şef de proiect al electrice din România, devenită
:ască în Elveţia, printr-un sta - ţime, alimentată dintr-un lac cu te astea, dar se ştie sigur că Complexului Hidroenergetic Vi acum România Mare.
u efectuat în 1920 şi 1921, şi suprafaţa de 319 hectare şi care prima lucrare în domeniu a fost draru-Corbeni, construit între
ooi în Franţa, printr-un stagiu acumulează 319 milioane de me Uzina Electrică Sadu-Gorj şi că 1958 şi 1966. Spre bucuria pro Cadru didactic
ectuatîn 1921 şi 1922. în aceste tri cubi de apă? Mă duce gândul s-a făcut remarcat, în 1927, cu fesionistului îndrăgostit de me Rezultatele obţinute ca stu
ouă stagii, susţinute financiar la hidrocentrala de la Ioneşti, lucrarea "Amenajarea raţională seria lui, Cristea Mateescu a dent, specializările făcute în El
rintr-o bursă de Academia Ro - pusă în funcţiune în 1978, al a Ialomiţei superioare". De alt trăit să vadă sau să citească veţia şi Franţa, dar şi realizările
lână, a studiat, în mod special, cărei baraj are o înălţime de 14 fel, a organizat şi condus pentru despre amenajarea hidroener pe care le-a avut ca inginer l-au
menajarea căderilor de apă şi metri, alimentată dintr-un lac prima dată în România un ser - getică a Oltului superior înce recomandat pentru activitatea
menajarea lacurilor de acumu - cu o suprafaţă de 466 de hecta - viciu pentru studiul hidroe pută în 1974 didactică. Aşa se face că, înce-
lffww.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai im portante inform aţii
locale în ediţia on-line a cotidianului
