Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_290

Inedit Ziarul 1HUNED0REANULUI

M a rţi, 31 august 2010

C U LT U R A

Âlexe Marin sau „învăţătorul de sat”

9
In ierarhiile istoriei româneşti din secolul al XlX-lea, chimistul Alexe Marin ocupă locul pe care îl deţine Gheorghe Lazăr în Ţara
Românească şi Gheorghe Asachi în Moldova, în prima jumătate de secol
Gheorghe Manolea__________
• • • eformarea şcolilor, 1.1
R manuale alternative,

metode moderne de
predare, metode inte­
ractive, metode moderne de A LEX E M A RIN
evaluare, problematizarea în
predarea unei lecţii, legătura
învăţământului cu practica
sunt sintagme pe care le au­
zim frecvent, sintagme pe ca­
re le folosesc de multe ori în 1108 PÂTHl’
activitatea mea.
Peste puţin timp, începe un
nou an şcolar, un nou an uni­
versitar şi, aproape în fiecare
an, îmi pun întrebarea ce trebu­
ie să schimb pentru ca prele­
gerile mele să fie accesibile,
instructive, legate de viaţa rea­
lă. Aşa mi-am adus aminte de
craioveanul... Alexe Marin.
Incursiune biograficăAlexe
Marin s-a născut pe 17 august de sat
1814 ,1a Craiova. Primele clase
primare le-a urmat la Slatina,
sub îndrumarea lui Gheorghe
Ardeleanu. Lipsa cadrelor di­
dactice, dar şi isteţimea lui Ale­
xe Marin fac ca acesta, deşi a-
vea numai 11 ani, să primească
sarcina de a-1 ajuta pe învă­
ţătorul Gheorghe Ardeleanu la
desfăşurarea activităţilor di­
dactice, iar după un an, în 1826,
când avea 12 ani, să primească Introducere, comentarii şi transcriere
dreptul de a preda la clasa I. Se
face repede remarcat în lumea de ŞTEFAN BĂLAN şi (GOR tVANOV
dascălilor de şcoală şi este
transferat în 1832 la Craiova,
apoi, în 1834, la Şcoala primară
de pe lângă Colegiul "Sfântul
Sava" din Bucureşti, ca profesor la o "problemă" formulată de Şcoala românească, şcoala pri­
suplinitor. în paralel, urmează copii sau de Moş Pătru. Spre mară, şcoala medie şi şcoala
şi el cursurile din clasele supe­ exemplu, convorbirea despre superioară, aşa cum fuseseră
rioare ale Colegiului, organizat t f t ! î t R A U ’ ^ n r \ | i n "Scripete" începe cu o pre­ organizate de Gheorghe Lazăr,
de Gheorghe Lazăr pe trei gra­ R E P i a U t î l M ) t u ! l î l t R O M Â N I A zentare a unei situaţii ipotetic aveau nevoie de manuale, aşa
de, începând cu şcoala primară, reală: în sat se construieşte o că Alexe Marin a mai scris în
apoi învăţământul mediu şi REMEMBER. Cartea lui Alexe Marin îi îndemna pe „meşterii şi lucrătorii noştri români" să biserică, iar cei trei copii au ob­ 1858 "Cunoştinţe pentru şcoa-
continuând cu învăţământul folosească învăţătura teoretică pentru a realiza produse mai ieftine, mai bune, aşa cum erau cele servat cum un singur om poate lele primare", în 1863 - "Fizica
superior, universitar. în 1838, aduse din afara tării ridica greutăţi foarte mari. Apoi, pentru şcoli primare", în 1870 -
Alexe Marin este numit pro­ problema practică: "Unchiule, "Noţiuni de fizică", în 1871 -
fesor titular la clasa a IV-a. noi venim să te rugăm ca să ne "Manual de aritmetică", iar în
litate de "conservator" al labo­ Alexe Marin a fost profesor de de a preda fizica, parcă inspirat faci a cunoaşte mai multe ma - 1876 - "Desen al şcoalelor".S-a
în lumea marilor dascăli ratorului de fizică şi de chimie, chimie la Facultatea de Ştiinţe a din metoda lui Moş Pătru, adică şine ce se întrebuinţează la stins din viaţă pe 25 aprilie 1895,
Timp de cinci ani, între 1845 având ca sarcină organizarea şi acestei universităţi. din metoda lui Alexe Marin, mi- clădirea bisericii celei noui". în Bucureşti.Colegiul naţional
şi 1850, se perfecţionează la dotarea acestora cu echipa­ a stimulat interesul pentru apli­ Explicaţiile sunt date sub forma "Alexe Marin" din Slatina, o
Paris, în domeniul ştiinţelor na­ mentele şi substanţele necesare Autor de manuale caţia practică, pentru concre­ unui dialog folosind şi desene stradă din Bucureşti poartă nu­
turale. Pasionat şi tenace, îşi în procesul didactic. Pentru buna învăţătură erau tizarea inginerească a soluţiilor sugestive referitoare la scripeţi. mele "învăţătorului" Alexe Ma­
formează o cultură enciclope- Trebuie spus că, în 1833, necesare şi cărţi. Alexe Marin a teoretice. în al doilea rând, am Trebuie spus că metoda de rin, component de valoare al
J’;ă prin studiu individual sau Petrache Poenaru dăduse un tradus şi a scris.în 1837, pe când în biblioteca mea transcrierea abordare, convorbirea, a fost Galeriei fizicienilor din Ro­
prin audierea prelegerilor somi­ Regulament şcolar prin care era profesor la Colegiul "Sfântul acestei cărţi, publicată de Edi­ folosită şi de alţi autori înaintea mânia.
tăţilor vremii, printre care Gay impunea ca şcolile să primească Sava" din Bucureşti, a scris tura Academiei României în lui Alexe Marin: Galilelo Galilei,
Lussac, cunoscut pentru studiile bani pentru "aparate de fizică, "Astronomie populară", în 1839 1981. Am citit, uneori am studiat, în "Dialog despre cele două Toţi trebuie să cunoască,
privind proprietăţile gazelor, chimie, instrumente de geome - - "Convorbiri de geometrie lecţiile scrise la nivelul acelor sisteme principale ale lumii", să înveţe
Claude Pouillet, care a făcut trie şi mecanică". Aşadar, con­ practică", iar în 1840 - "Principii ani, dar care, din punct de ve­ Petre Maior, în "Dialog pentru Prin ceea ce a făcut, Alexe
primele măsurători privind can­ diţiile financiare erau asigurate de mecanică". Desigur, aceste dere metodic, pedagogic, sunt, începutul limbii română întră Marin a "împrăştiat" cunoştin­
titatea de căldură emisă de şi, în 1850, Alexe Marin orga­ cărţi erau necesare şi au fost, la în opinia mea, importante şi azi. nepot şi unchi" (1819). Şi mai ţele sale. A colaborat, în p e ­
Soare, Edmond Fremy, cunos­ nizează primul laborator de vremea lor, foarte importante. Cartea lui Alexe Marin are o târziu s-a utilizat această me­ rioada 1845-1850, la Gazeta în­
cut pentru cercetările din chi­ fizică şi de chimie din ţara Mă voi opri, din mai multe introducere care este, de fapt, todă: Aron Pumnul, "Convor­ văţătorului satului. A fondat
mia organică şi tehnologiile chi - noastră folosit atât în acti­ motive, asupra celei scrise în un îndemn pentru "meşterii şi bire între un tată şi între fiul lui revista Muzeul Naţional - foaie
mice, Pierre Flourens, medic, vitatea didactică, cât şi pentru 1842, tipărită la Tipografia Cole­ lucrătorii noştri români" să asupra limbei şi literelor ilustrată pentru răspândirea
fiziolog şi naturalist, fondatorul alte cercetări. Pe baza rezulta­ giului "Sfântul Sava" şi intitulată folosească învăţătura teoretică româneşti", publicată la Cer­ ştiinţelor, care a apărut în pe -
fiziologiei experimentale. telor obţinute, Alexe Marin este "Moş Pătru sau învăţătorul de pentru a realiza produse mai nuţi, în 1850, Dumitru Armaş, rioada 1857-1860. în 1890, fiind
numit, în 1851, profesor supli­ sat. Convorbiri asupra meca­ ieftine, mai bune, aşa cum erau "Povestiri istorice", publicată de profesor la Facultatea de Ştiinţe
Organizatorul nitor, iar în 1855 devine pro­ nicii". în primul rând, am aflat cele aduse şi atunci din afara Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, a întemeiat, îm­
primului laborator fesor titular. despre această carte în 1963, ca ţării. Cartea este elaborată sub în 1982.Alexe Marin a tradus, în preună cu Emanoil Bacaloglu,
de fizică din ţară în 1864, A.I. Cuza înfiinţează elev în clasa a X-a, de la pro­ forma a şaisprezece convorbiri 1852, Fizica lui Pouillet, apoi Grigore Ştefănescu, Petre Poni,
Se reîntoarce în ţară în 1850 Universitatea din Bucureşti, fesoara noastră de fizică, Maria între Moş Pătru, învăţătorul, şi Chimia de Pelouze şi Fremy, "Societatea de ştiinţe fizice" din
şi este angajat la Colegiul "Sfân - începând cu anul 1868 şi până Vlăduţ, proaspătă absolventă trei copii: Gheorghe, Ilie şi Ana. cursuri pe care le audiase şi el în Bucureşti, al cărui preşedinte a
tul Sava" din Bucureşti în ca- în 1893, adică un sfert de secol, de facultate şi care, prin modul Convorbirile, lecţiile pornesc de perioada stagiului din Franţa. fost în 1891.

www.zhd.ro Citeşte zilnic cele mai importante informaţii Ziarul » HlNEDOREAiN
locale în ediţia on-line a cotidianului