Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_293

Obiceiuri tradiţii Ziarul'HUNEDOREANULUI 11

V in eri, 3 septem brie 2010

:U L T U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I Calendarul
tradiţional ţărănesc

30 aug. - 5 sept.

■ Lu n i, 30 august
„li zâua de Sfânt harnic
pântru credinţă: o stat pe
stâlp un an de zile, într-un
picior, rugându-l pe
Dum nezeu să nu plouă în
acest timp”.

■ M a rţi, 31 august
„Începeţi de astăzi să araţi
câm purile de grâu şi
sem ănaţi-le până pe la
m ijlocul lui 15”.

■ M iercu ri, 1 septem brie
„ Culegeţi castraveţii şi
strângeţi „din ei” sămânţa
pântru ia anu’”.

■ Jo i, 2 septem brie
„Fă gropile pentru ultoii din
livadă ce voieşti a-i sădi mai
târziu în toam nă”.

■ V in e ri, 3 septem brie
„Astă zi o mai num esc prin
sate „Nunta şoarecilor”
pântru că prăşesc ăl mai mult
de la recoltele de porumb
din holde”.

■ Sâm bătă, 4 septem brie
„M uierile ăle bătrâne, ţin ca
sărbătoare ziua de azi, de-i
zâc „Ciuda”, când se feresc
CALEN D ARU L ŢĂRANULUI.Toam na începe pentru tot ţăranul în ziua de 14 septembrie de sfadă şi ceartă cu
suratele”.
’endarul popular tradiţional identifică anotimpurile ca etape diverse ale vieţii omului: copilărie,
tnereţe, maturitate şi bătrâneţe
■ Duminică, 5 septembrie
rof. Marcel Lapteş, etnolog ginea Sfântului Simion Stâlpni- de Sf. Simion ca să ţină să nu se agrare" de toamnă se mai păs­ şoarecii or fi puţini şi nu s-or
•• cului care a pătimit stând într- uruce (dărâme - n.n.) din te­ trează şi astăzi în satele noastre nunţi, iară de-o fi tăt soare n- „Să zâce că azi nu să lucră
oamna are caracteris­ un picior pe un stâlp, autoexi- melie. reminscenţe ale unei străvechi om încăpea de cât s-or prăşi". că-s Cercurile Sfintei M ării;
ticile de mijloc de an, lat, ”timp de un an" (prima zi din O moaşă, Zorica Avram, din practici de combatere a unor Moşul Artenie Homorodean m uierea ce fierbe la foc
asimilate cu maturita­ Anul Nou Bisericesc) "ca să nu Ţara Zarandului din satul Cri- dăunători ai recoltelor, în prin­ din Boiu îşi aduce aminte şi as­ m âncarea o ave’ oala vărsată
T tea, un ciclu vegetal poată cel ce venea a se atinge şan, ne spunea ”că zâua să ţâne cipal rozătoare, şoarecii. tăzi, că a ei în sat de Sf. Proroc Za- şi le arde copiii”.
tre porneşte de la sămânţa de dânsul" precum zugrăveşte de femeile ce dau să nască, că în perioada când se coc ce­ haria "de pica duminica" la gos­
usă în pământ şi finalizează hagiografia creştină viaţa Sfân - altufeli e rău de boalele feme­ realele şi apoi toamna când se podarii ce aveau "holde de cucu­ (D in „Com oara satelo r”,
rin rodul ei, recolta. tului. Poporul numeşte această ieşti". în satele din comunele culeg, ţâraniiau observat că ruz" se ţinea "Nunta de şoareci”
Am putea spune că toamna sărbătoare Stâlpii, văzând în Sarmizegetusa şi Densuş bă­ şoarecii se înmulţesc şi con­ ca să nu năpădească în ocol". an IV , 1926 şi „C alendarul
iranului este rezultatul unor Sfânt protectorul toamnei, al trânii culeg şi astăzi merele de stituie o primejdie, un semn rău în satele din Ţara Zarandului Zarandului”, 1944)
rivaţiuni şi interdicţii magico- bunelor recolte, stâlp al casei sf. Simion că altfel vor ţine până pentru întreaga recoltă. De a- mai există şi astăzi credinţa,
îligioase respectate mai mult ţărăneşti, mitologic al pămân­ în primăvară; tot aşa se credea ceea în 5 septembrie se ţinea în printre femei, că de Nunta pectiv, va fi belşug peste tot. în
i vederea apărării ecstei recol- tului şi cerului. Dat fiind sufe­ că e bine ca Sfântul "să fie ţinut” satele noastre Nunta Şorecilor, Şoarecilor "trebuie să dai ce-ţi contemporaneitate au rămas
> >ntr-o păstrare riguroasă a rinţele Sfântului Simion, ziua pentru a păzi pomii de omizi în având corespondenţa în calen - cere o femeie însărcinată, că de puţine fapte vii. Observăm că
.. ^atorilor ce preced această trebuia respectată pentru a nu tot anul. darul ortodox pe Sf. Proroc Za- nu şoarecii or să-ţi roadă lu - din multitudunea manifestă­
szvoltare vegetală. le înţepeni oamenilor picioa­ Ziua de Stâlpi era şi un im­ haria tatăl Sf. loan Botezătorul. cruri prin casă” cum ne spunea rilor timpului tradiţional multe
rele, mâinile sau a nu şchiopăta. portant reper meteorologic des­ Sărbătoarea are puternice co- baba Lina din satul Câinele al nu se mai practică, dar au rămas
oam na Puţin răspândită în arealul et- pre starea vremii în decursul notaţii de fertilitate şi era ţinută comunei Buceş. bine fixate în mentalul grupu­
icepe de Ziua Crucii nofolcloric hunedorean acest anului. în satele de câmpie a în speranţa evitării câmpurilor însă şoarecii sunt şi "semn rilor şi indivizilor, încât astăzi
Calendarul autumnal ţără - aspect al credinţei am întâlnit- arealului etnofolcloric hune­ de cereale în perioada "Nunţi bun”, de belşug într-un an agrar ne putem face o imagine destul
esc cuprinde o mulţime de o doar în satele de pe Platoul dorean Sf. Simion, spuneau bă­ Şoarecilor" a înm ulţirii nemă­ pentru că, se mai crede astăzi în de consistentă a dimensiunilor
inţi, minori ca importanţă Luncanilor păstrată doar de trânii, ţine anul (anul nou bise­ surate a acestora. în satele din satele noastre de câmpie că de spirituale ale satului de odi­
tnonică a obştei rurale. Toam - persoanele în vârstă: "noi ţâ- ricesc - n.r.) "cum e ziua lui, tăt Lunca Mureşului, înainte de sunt şoareci mulţi în anul res- nioară.
a pentru ţăran începe la 14 nem zâua de Sf. Simion că altu aşa, e tăt anu, dacă dimineaţa îi strânsul porumbului femeile nu
îptembrie de Ziua Crucii, după feliu îi bai, ne îngheaţă (înţe­ ploioasă, şi primăvara îi ploioasă, făceau mâncare, ca să nu fie
ii vechi, însă ziua de 1 septem - penesc - n.n.) mânurile şi pi­ dacă la amiază-i fain, o fi an bun". şoareci mulţi la câmp. La Sân-
■ie, când începe Anul Nou Bi - cioarele" ne spunea un bătrân în satele Romosului, oamenii tuhalm, ziua era ţinută numai
;ricesc, este socotită ca fiind din Ursici. se tem că Sf. Simion poate fi po­ de femei, care nu făceau nicio
trag de toamnă” iar ziua Sfân - somorât, toamna va fi rea şi nu treabă în gospodărie, mai ales
tlui Simion Stâlpnicul este ser­ Legende vor putea strânge recoltele. ţesut şi cusut, pentru ca şoarecii
ată cu veneraţie de marea ma - Pe Valea Mureşului mai cir - "Atunci", ne spunea Groza Save- să nu le roadă hainele peste an.
iritate a populaţiei de la sate. culă şi astăzi legenda că "de ta din Vaidei, "de mult, de mult La Râul de Mori, Clopotiva şi
aamna ca bucurie a recoltei Stâlpi cine nu ţine zâua poate uamenii băteau un par lângă Valea Dârjii se atârna deasupra
avine un adevărat stâlp al pă - avea cutremure şi ape mari pe hambori şi-l ţâneau cât îi toam­ uşilor la hambare pelin şi coada
ântului contribuind prin asi- ogor" iar în Ţinitul Orăştiei în na". şoricelului, crezându-se că ast­
irarea hranei umanităţii spre satele de munte un bătrân con - fel şoarecii vor ocoli grânele
nele universal. structor de case din Ocolişul Cum să îndepărtezi depozitate. Baba Puca din Râul
De aceea, nu întâmplător Mic ne zicea "că-i bine să baţi şoarecii de recoltă de Mori, ne zicea "că dacă în
aschiderea toamnei cu ima­ stâlp de casă ori acaret în zâua Din şirul "micilor sărbători această zi plouă cât trebă atunci