Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_294
P. 7
Inedit Ziarul IHUNEDOREANULUI
Lu n i, 6 septem brie 2010
FILE DIN IS T O R IA ŞTIIN Ţ EI
loan Ştefan Gheorghiu
şi proiectele strategice
Inginerul român loan Ştefan Gheorghiu a elaborat şi condus tn prima jumătate a
secolului XX unele dintre cele mai importante proiecte energetice din România
Gheorghe Manolea
•••
ultimii ani vorbim mult EXPERIENŢA. Berlin, oraşul unde omul de ştiinţă român şi-a făcut
¥ despre proiecte. în ultimii practica de inginer
I ani sintagma "proiect stra-
JL tegic" este frecvent utiliza • E X T R A
tă tn discuţiile noastre profe
sionale.
Aparent, sintagma "proiect 6
strategic" este un concept nou, al
zilelor noastre. Şi totuşi, dezvol-.
tarea societăţii, dezvoltarea unor noiembrie 1968
sectoare economice, dezvoltarea
instituţiilor pe baza unor proiec este data la care s-a
te strategice s-a aplicat din toate stins din viaţă inginerul
timpurile. S-a aplicat şi la noi în loan Ştefan Gheorghiu
tară. Diferenţa constă în moda-
tea de elaborare a proiectelor
strategice. Acum, la elaborarea Repere din activitatea
proiectelor strategice lucrează didactică
echipe, echipe interdisciplinare. loan Ştefan Gheorghiu şi-a în
Acum, la elaborarea proiectelor ceput activitatea didactică în
strategice se aplică metode com 1920, la Facultatea de Ştiinţe a
plexe. Valoarea proiectelor stra - Universităţii din Bucureşti, apoi
tegice este verificată în timp. din 1921, la Şcoala Politehnică STUDII. I.Ş. Gheorghiu a
Multe proiecte elaborate acum o Bucureşti, Catedra de maşini şi învăţat la Şcoala Superioară de
sută de ani şi-au dovedit, în timp, aparate electrice, devenind pro Electricitate din Paris
valoarea strategică. fesor titular în 1926. Despre curs
Atunci, aceste proiecte stra urile sale se spunea: "Prelegerile I972 a elaborat "Culegere de
tegice au fost elaborate de o PIONIER. I.Ş. Gheorghiu este artizanul primelor mari proiecte de electrificare a căilor ferate româneşti sale de maşini electrice erau pă probleme de maşini electrice",
singură persoană, iar metodele trunse de rigoare ştiinţifică îm trei volume.
erau mai simple. L-am ales, pen zăveşti, prin creşterea puterii pletite armonios cu partea apli Pentru a asigura pregătirea
tru exemplificare pe renumitul Activitatea de inginer instalate de la 30.000 kW la cată, menţinând la un nivel su practică a studenţilor a orga
profesor loan Ştefan Gheorghiu. Şi-a început activitatea în 1911 80.000 kW. A colaborat la reali perior îmbinarea între teorie şi nizat, la Politehnica Bucureşti,
ca inginer în portul Constanţa, a zarea hidrocentralei de la Do practică. Cursurile sale ţineau Laboratorul de maşini electrice.
Incursiune biografică continuat la Societatea de Tram- m breşti şi a primei linii de 110 kV pasul cu progresele realizate,
loan Gheorghiu s-a născut la vaie Bucureşti (1912-1914), iar din ţară: Dobreşti - Târgovişte - fiind împrospătate mereu cu no • E X T R A
Bacău pe 24 august 1885. A făcut apoi (1914-1924) la CFR, ca şef al Bucureşti. utăţi ştiinţifice şi practice". Ră Recunoaşterea
diile primare la Bacău, iar pe Serviciului de electrificare şi la Hidrocentrala Dobreşti este mâne pentru toţi cei care l-au cu
„. .e gimnaziale şi liceale la Bucu Societatea de gaz şi electricitate situată pe cursul superior al râu noscut ca o figură de distins das unui mare om
reşti. în 1904 s-a înscris la Şcoala din Bucureşti, unde s-a ocupat de lui Ialomiţa la cota 893,50 m şi căl, care uneşte o cunoaştere Ca urmare a rezultatelor obţi
Naţională de Poduri şi Şosele din dezvoltarea reţelei electrice din cuprindea, la darea în funcţiune, profundă a teoriei clasice a ma nute în activitatea de cerce
Bucureşti, pe care a absolvit-o ca Bucureşti. patru turbine Pelton de 5.650 CP şinilor electrice cu o deosebită tare, în anul 1951 a fost numit
şef de promoţie în 1909. Printre în anul 1913, loan Ştefan plus una de 210 CP pentru servicii claritate a expunerii, cu privirea director al Institutului de E-
profesorii care au contribuit la Gheorghiu, la cererea Direcţiei CURSURI. Politehnica din auxiliare. Puterea instalată era mereu aţintită spre sublinierea nergetică al Academiei Româ
formarea sa se numără Spiru Ha- Generale CFR, elaborează primul Bucureşti, universitatea la care de 22.810 CP, corespunzând Ia un esenţialului, spre aplicaţiile ne. In această calitate a con
ret şi Anghel Saligny. După absol proiect de electrificare a căii fe Gheorghiu a predat până la debit de 7 m3/sec. la înălţimea de posibile ale teoriei prezentate". tribuit la abordarea unor noi
vire, a primit din partea Acade rate Sinaia - Pietroşiţa şi de pre sfârşitul carierei cădere de 304 m. Turbinele erau loan Ştefan Gheorghiu a dez direcţii de cercetare privind
miei Române o bursă "Adama- lungire a electrificării pe tronso - cuplate cu generatoare de 5.000 voltat o teorie generală unitară a utilizarea maşinilor electrice.
chi", care i-a permis o specializa nul Sinaia - Predeal. în studiul care, la vremea aceea, era staţie kVA. Uzina electrică de la Do maşinilor electrice de curent Ca recunoaştere a meritelor
re în domeniul electric, domeniu care însoţea proiectul, exemplu de frontieră. Din motive econo breşti a fost prima uzină din Eu alternativ, cu sau fără colector, ştiinţifice şi profesionale a
pe care Şcoala Naţională de Po de clarviziune tehnică, exemplu mice, proiectul nu s-a aplicat. A- ropa echipată cu aparatură de în domeniul funcţionării în pa - fost ales membru
duri nu 11 acoperea în întregime. de proiect strategic, 1. S. Gheor bia în 1959 începe electrificarea automatizări realizată după o ralel a centralelor electrice, a corespondent al Academiei
Şi-a continuat studiile la Şcoala ghiu recomanda construirea a liniei de cale ferată Braşov - Pre soluţie brevetată de Brown-Bo- aplicat o metodă devenită ulteri Române în 1948, apoi
Superioară de Electricitate din două centrale hidroelectrice pe deal - Câmpina. La 27 decembrie veri. Pentru transportul energiei or clasică, sub numele de metoda membru titular în 1952. A
Paris, pe care a absolvit-o în 1910, Ialomiţa superioară la Dobreşti şi 1960 a fost plantat în staţia Pre electrice produse, tensiunea era generatorului unic. A elaborat o fost vicepreşedinte şi
pe cele practice la uzinele Al- la Gâlma-Moroieni, realizate de deal stâlpul metalic nr. 69, pe ridicată la 110 kV prin patru trans metodă comparativă pentru sta preşedinte al Secţiei de
lgemeine Electrizităts Gesel- altfel ulterior. Prima în anii 1928- fundaţie de beton monolit, mo formatoare de 5000 kVA. Linia de bilirea tarifelor la energia elec ştiinţe tehnice (1959 -1963).
Ischaft (AEG) din Berlin (1910- 1930, iar a doua în anii 1952-1953. ment considerat începutul lu transport cu piloni metalici era trică. Ca întemeietor al şcolii ro
1911). A făcut apoi o călătorie de Tot în 1913 s-a pus problema exe crărilor de electrificare la Căile echipată cu patru conductori de mâneşti de maşini electrice a
studii pe tema electrificării căilor cuţiei căii ferate Pietroşiţa - Mo- Ferate Române. La I august 1963 la Dobreşti până la Târgovişte şi elaborat primele cărţi din acest
ferate, în Germania, Franţa şi Ita roeni - Sinaia, precum şi prelun - a fost terminat şi trecut în probe cu şase conductori oţel-aluminiu domeniu. Astfel, între 1960-1966,
lia. girea acesteia până la Predeal, tehnologice tronsonul Braşov - (două circuite de la Târgovişte la a elaborat "Tratatul de maşini e-
Predeal, prima cale ferată nor Bucureşti). lectrice" în patru volume şi, 1968-
mală electrificată din România.
La 9 decembrie 1965 a fost dat în
exploatare în zona Braşov -
Predeal, în 20 aprilie 1966 s-a
deschis circulaţiei şi linia elec
trificată Predeal - Câmpina, ex -
tinsă apoi până la Bucureşti şi i-
naugurată pe 16 februarie 1969.
A contribuit la modernizarea
Uzinei Filaret - Bucureşti şi extin
derea reţelei de 5kV în afara Bu-
cureştiului, introducerea cablu
lui subteran de 30 kV pentru dis
tribuţia energiei electrice şi elec DASCĂL. Anghel Saligny,
trificarea zonei rurale din jurul arhitectul podului de la
PROIECTE. Două dintre hidrocentralele româneşti au fost Capitalei. A contribuit la moder - ONOARE. Ca o recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice, Cernavodă, unul dintre
construite în urma recomandărilor lui I.Ş. Gheorghiu nizarea şi extinderea Uzinei Gro Gheorghiu a fost ales membru al Academiei Române profesorii inginerului român
