Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_295

/ T n ZiaruMHUNEDOREANULUI

Marţi, 7 septembrie 2010

A G R IC U LT U R A E C O L O G IC A M AI P U Ţ IN E C H E L T U IE L I

M icii agricultori protestează pentru că

se văd marginalizaţi de marile sindicate

Preşedintele Asociaţiei "Fermierul COZIA", Gabriel Gib, a explicat pentru ZIARUL
HUNEDOREANULUI de ce s-au distanţat agricultorii ecologişti de celelalte sindicate şi
care sunt nevoile celor peste trei milioane de mici agricultori din România

Obiectivul
constă în
recunoaş­
terea agriculturii ţă­
răneşti tradiţionale
româneşti, ceea ce
presupune din start o BCR dă banii pentru
agricultură ecologică”
GABRIEL GIB, preşedinte al reabilitare, statul achită
Asociaţiei “Fermierul Cozia”
dobânzile
banii. Toate legile sunt făcute
special pentru marile exploataţii Fie că este vorba Mai multe variante
care obţin sume foarte mari.'Ei despre izolarea pereţilor Cei care optează pentru i
nu reprezintă cu adevărat agri­ astfel de împrumut vor av<
exteriori, de montarea
cultura românească. Nu facem însă de plătit un comision i
politică şi nu ne interesează. unei centrale sau a unor gestiune, solicitat de Fof
IDEAL. Asociaţia BIO România are responsabilitatea de a proteja interesele unei agriculturi curate, Pentru doar câteva zeci de mari panouri solare, hunedorenii Naţional de Garantare a ^
ecologice, în care este interzisă utilizarea de organisme modificate genetic proprietari, nu trebuie să fie ig­ pot uita de costurile ditelor pentru întreprinderi
norat faptul că există aproape suplimentare Mici şi Mijlocii, urmând <
Andreea Samoilă din start prin subvenţii uriaşe, bului. Trebuie, însă, să cumpere patru milioane de mici agricul­ dobânda să fie subvenţiona
micul agricultor este condamnat o sămânţă compatibilă cu cea tori, pentru care nu există bene­ George Vasiliu după modelul programului "Pi
■ ubvenţii echitabile care să dispară", a declarat pentru folosită anterior, al cărei preţ ficii”, a spus Gabriel Gib, pre­ • • • unedorenii care vor ma Casă". Sumele creditate p<
fi folosite pentru reabilitări
să nu favorizeze doar ZIARUL HUNEDOREANULUI,
s | marile exploataţii agri­ Gabriel Gib, preşedinte al Aso­ devine, acum, de cinci sau de şedinte al Asociaţiei de mici : să-şi reabiliteze te r­ termică a exteriorului clădirii
şase ori mai mare", explică Gib.
fermieri "Fermierul Cozia". Po­
mic locuinţa pot ob-
cole şi interzicerea orga­ ciaţiei "Fermierul COZIA" Micii agricultori se împotrivesc trivit lui Gib, şi sistemul de H a instalaţiilor aferente, precu
nismelor modificate genetic folosirii acestor OMG din două certificare "bio” scârţâie. "Omul : . ţine un credit în acest şi pentru repararea sau acf
sunt principalele nevoi pentru OMG sunt scumpe şi motive: economia şi sănăta- ar putea da o declaraţie pe pro­ sens, cu dobândă subvenţio­ ziţionarea unei centrale te
agricultorii tradiţionali şi compromit culturile tea."Şi aşa agricultura e la pă­ prie răspundere că nu foloseşte nată de statul român. mice, fie ea de bloc sau pentru
ecologici. Micii agricultori nu vor să in­ mânt. Erau alte puncte mai im­ substanţe chimice. E simplu, Reprezentanţii Băncii Co­ singură locuinţă. Banii mai p>
în documentul oficial care troducă în loturile lor organisme portante. Nu hrănim nici anima­ merge la Direcţia Sanitar-Vete- merciale Române (BCR) au a- fi utilizaţi şi pentru plata t
stă la baza revendicărilor celor modificate genetic(OMG) deoa­ lele cu aceste produse, dar să le rinară şi pentru Siguranţa Ali­ nunţat că au semnat recent o crărilor de termo-hidro izola
două mari sindicate este enun­ rece şi-ar pierde astfel certifi­ consumăm noi ca oameni...", mentelor pentru a obţine certi­ convenţie cu Ministerul Dezvol­ a acoperişului sau a celor <
ţat, la punctul şapte: "Introdu­ carea "eco". "Noi practicăm agri­ adaugă agricultorul. ficarea bio. N-ar mai fi nevoie de tării Regionale şi Turismului re­ înlocuire a tâmplăriei ext
cerea în cultură a organismelor cultura ecologică. Am fost primii, alte firme să certifice. în prezent feritor la plata dobânzii afe­ rioare cu una mai performan
modificate genetic şi în special acum IO ani, în judeţul Vâlcea. Subvenţii diferenţiate nu este un sistem de control bun, rente creditelor bancare ce be­ din punct de vedere energetic
a soiei şi porumbului modificate Organismele modificate genetic şi discriminare ci doar un sistem de certificare neficiază de garanţie guverna­ Aceleaşi credite se pot o!
genetic". Asociaţia BIO-Româ- în agricultură nu sunt compa­ Micii agricultori consideră că plătit cu bani mulţi şi ineficient. mentală. Creditele respective ţine şi de către cei ce doresc:
nia, care iniţial semnase docu­ tibile cu agricultura ecologică. sistemul de acordare a subven­ Am putea ca noi, agricultorii, să pot fi obţinute atât de persoa­ folosească sisteme altern;
mentul în forma propusă de Dacă eu vreau să cer o certificare ţiilor este creat doar ca marile ne garantăm reciproc certifi­ nele fizice cât şi de asociaţiile pentru obţinerea de enei^
FNPAR şi AGROSTAR, s-a diso­ şi există un lot cu OMG, nu obţin exploataţii să aibă beneficii de pe carea", explică Gabriel Ghib. de proprietari. electrică ori încălzire.
ciat în mod public de poziţia acea certificare de producător urma lui. “Este discriminare de­
pro-organisme modificate ge­ ecologic. în cazul în care porum­ oarece subvenţiile nu se dau
netic a celor două sindicate. bul meu va fi contaminat cu po - echitabil. S-au dat la grămadă. D O I D E LA STAT, D O I PRIVAŢI
"Viitorul agriculturii româ­ rumb modificat genetic, îmi voi Nu se verifică dacă banii sunt 7 9
Omul s-a obişnuit, ştie că pri­ CNH, cei mai mulţi angajaţi din judeţ
neşti nu se poate construi decât pierde certificarea bio", a expli - folosiţi strict pentru agricultură.
cu mici ferme familiale care au cat agricultorul Gabriel Gib. Po­
nevoie de subvenţii echitabile şi trivit agricultorului, beneficiile meşte bani, îşi face socoteli. Nu Cel mai mare datornic al statului a renunţat la sute de oameni
astfel de o şansă egală cu cei celor care utilizează OMG sunt este benefic pentru agricultură.
câţiva mari fermieri care tind să foarte mici. “Le merge un an sau Suma se acordă în funcţie de în perioada 2008-2009. A avut de unde şi a rămas pe primul lot
acapareze piaţa. într-o lume în doi ani. După trei ani sunt obli­ suprafaţa terenului agricol. Nu-l într-un an aproape să îşi duble
care marile ferme sunt favorizate gaţi să schimbe sămânţa porum­ întreabă nimeni ce-a făcut cu numărul de angajaţi, care
2008 a depăşit cu puţin I.000 <
persoane. Până în 2009, comp
înscrie-te în familia C A R P Deva şi beneficiezi de: nia a reuşit să aducă numărul <
posturi Ia aproape 2.000, prin c
facilităţi pentru împrumuturi financiare optarea a peste 830 de hu£„ j
asistenţă medicală gratuită la cabinetele de fizioterapie reni. O creştere, însă mult mai
şoară, se observă şi în ceea >
reducere la tarifele pentru testarea glicemiei
priveşte producătorul de cabla
reduceri pentru frizerie şi coafor
Sews. Firma a făcut în perioa;
ajutoare nerambursabile pentru cei cu pensii mici 2008-2009 aproape 270 de ang
ajutor pentru deces jări, reuşind să ajungă la un n
măr total de personal de aproai
4.600. Directorii Edy Speditic
în plus, dacă vrei să te alături membrilor Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor au decis să renunţe la o par
Deva până în 31 decembrie 2010, beneficizi de o reducere de 50% la taxa de înscriere, dintre oamenii din subordine
consultaţie stomatologică gratuită şi reduceri pentru lucrările dentare. vederea reducerii costurilor. D
cei peste 1.400 de angajaţi,
Cum te înscrii? Simplu. Completează talonul de mai jos şi vino cu el la adresa: 2008, compania a lăsat vacan
CARP Deva, str. împăratul Traian, nr. 33, Deva (în spatele Spitalului Judeţean de Cristian Popescu Numărul de persoane anga­ aproape 300 de locuri de munc
Urgenţă). Informaţii suplimentare la telefon: 0254.232.136 • • • jate a variat în 2008 şi 2009. în De reduceri de personal s-;
ompania Naţională a timp ce unii au decis să strângă ocupat şi şefii celui mai mare d
Huilei (CNH) Petroşani şi cureaua pe timp de criză şi să tornic al statului, CNH Petroşar
NUME........................................................PRENUME Electrocentrale Deva renunţe la angajaţi, alţii nu s-au Deşi au lăsat pe drumuri aproaj
C sunt printre cei mai lăsat intimidaţi şi au creat noi 800 de persoane, directorii ;
ADRESA.........................................................................
mari angajatori ai judeţului Hu­ locuri de muncă. avut de unde. în 2008, compan
TELEFO N ....................................................................... nedoara., alături de două com­ avea II.533 de posturi, ca un ;
panii private - Sews România şi Campion la angajări mai târziu să rămână cu aproaţ
Edy International Spedition. Electrocentrale Deva a reuşit ll.OOOde angajaţi.