Page 4 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_296
P. 4

/ 4 n ZianiffiUNEDOREANULUI

                M iercuri,  8 septem brie 2010




      C Â N D  „M O TO R U L” SE O P R E Ş T E


      CÂTEVA ÎNTREBĂRI Şl RĂSPUNSURI





      DESPRE INFARCTUL MIOCARDIC



      Medicul Lăcărmioara Petrescu a stat de vorbă cu cititorii MedLive şi i-a ajutat să                           •  EXTRA
      clarifice unele lucruri legate de afecţiunea ce ucide subit                                                  Statistici neclare

                                                                                                                   Infarctul miocardic ocupă un loc fruntaş în topul cauzelor
                                                                                                                   mortalităţii în lume. Statisticile din România în ceea ce priveşte
                                                                                                                   numărul suferinzilor de cardiopatia ischemică nu sunt foarte
                                                                                                                   clare sau nu sunt de dată recentă. In statisticile medicilor de
                                                                                                                   familie de acum doi ani, existau circa un milion de bolnavi. Cât
                                                                                                                   priveşte numărul infarctelor, oficial se vorbea de circa 13.000
                                                                                                                   de infarcte pe an, însă cifra reală se situa în jur de 20.000.


                                                                                                                     Cum se deosebesc durerile   Bătăile neregulate ale inimii se
                                                                                                                   normale de articulaţii sau jun­  încadrează în diferite categorii,
                                                                                                                  ghiuri în piept şi umăr de du -  având  un  pronostic  diferit  în
                                                                                                                   rerile  cardiace?  (Daniel,  cititor   funcţie de boala cardiacă de ca­
                                                                                                                   MedLive.ro)                re suferă pacientul  şi de even­
                                                                                                                     Dr.  Lăcrămioara  Petrescu:   tualii factori externi, care le pot
                                                                                                                   Durerile toracice pot fi manifes­  precipita şi care pot fi corectaţi.
                                                                                                                   tarea  unei  suferinţe  cardiace   Este important să efectuaţi  un
                                                                                                                   (cardiopatie ischemică), dar pot   consult cardiologie, un set de a -
                                                                                                                  avea şi cauze reumatologice, u-   nalize uzuale. Dacă aţi avut o o -
                                                                                                                   neori chiar şi digestive sau dez­  peraţie pe cord, ar trebui reeva­
      SEM N E. Durerile puternice în  piept, ce durează mai m ult de 10-15 m inute şi radiază spre baza gâtului şi  umăr sunt semne îngrijorătoare ce  echilibre minerale. Durerile car­  luate structura şi funcţia inimii.
      pot indica un infarct miocardic                                                         FOTO: PHOTOXPRESS.COM  diace pot îmbrăca foarte multe   Datorită antecedentelor familia­
                                                                                                                   forme, inclusiv la nivelul abdo­  le,  prezentaţi,  în  plus,  un  risc
     Medlife.Kotnews.ro          infarct miocardic, în special dacă   lipsi, infarctul fiind depistat doar   raţii şi fenomene digestive: gre­  menului superior. De aceea este   crescut de cardiopatie ischemică.
                                 apare la un bolnav cu probleme  în urma unei electrocardiograme.  ţuri, vărsături, dureri epigastri-   recomandat ca, in cazul apartiei
               |atăl  meu a suferit  cardiace, în principal cardiopatie                ce.  în  cazul  apariţiei  simpto-   unor  dureri  toracice,  să  vă   Cu  câţiva  ani  în  urmă  am
      " T        un infarct. S-a sim­  ischemică. Am abordat patru as­  Cum se manifestă un infarct  melor menţionate, trebuie să vă   adresaţi  unui  medic  pentru  a   primit  un  diagnostic  de  pro­
               ţit  rău,  spunea  că   pecte ale infarctului cu dr. Lăcră­  miocardic,  care  sunt simpto-   adresaţi  cât  mai  repede  unui   stabili cauza acestora.  laps de valvă mitrală. Aş dori
           1   ] îl doare în piept, s-   mioara Petrescu, medic specia­  mele? (Mitică, cititor MedLive.ro)  medic specialist. Din păcate, u-   să  ştiu  dacă  această  "boală"
      a albit la faţă, simţea transpi­  list  cardiolog,  deschise într-un   Dr.  Lăcrămioara  Petrescu:   neori, un infarct duce la decesul   Am  bătăi  neregulate  ale   intră  în  categoria  factorilor
      raţii reci, febră.         dialog cu cititorii MedLive.ro.  Cea mai obişnuită formă de ma­  imediat (moartea subită):   inimii, conform EKG; tatăl meu   de risc pentru infarct (Manuela.
        Durerea din piept 1-â lăsat a-   într-un  infarct  miocardic a-   nifestare este reprezentată de   Atenţie: Tratamentul  medi­  a murit la vârsta de 46 de ani   cititor MedLive.ro)
      bia după vreo 20 de minute. La   cut, durerea poate fi atroce, com­  durerea  toracică,  care  poate   cal este obligatoriu după un in­  în  urma  unui  infarct.  Ce  tre­  Dr.  Lăcrămioara  Petrescu:
      spital,  diagnosticul  a  fost  dur:   parabilă cu o lovitură de pumnal   iradia spre umăr,  baza gâtului   farct,  însă  nu  oferă  protecţie   buie  să  fac pentru  a  mă pro­  Nu, prolapsul de valvă mitrala
      infarct miocardic acut.  După o  în  piept.  Durerea  e  însoţită  în   sau spate, dar uneori se poate   100%  pentru  evenimente  car­  teja? (Mihai-Alin, cititor MedLive.ro)  nu constituie un factor de risc
      lună, a murit". Orice durere pu­  unele cazuri de greaţă, vărsături   manifesta  prin  lipsă  de  aer  la   diovasculare ulterioare.  Dr.  Lăcrămioara  Petrescu:  pentru infarct.
      ternică în piept apărută spontan   şi  dureri  abdominale.  Mai  rar,   efort sau  tulburări  de ritm.  în
     ce durează mai mult de 10-15 mi­  durerea poate fi percepută doar   infarctul  miocardic,  durerea
     nute şi care  poate  fi simţită în   ca o jenă, o durere surdă, iar în   este  foarte  intensă,  de durată   A T E N T IE  PĂRINŢI!
     spate, braţ, mână sau abdomen,   cazul bătrânilorsau a suferinzilor   prelungită, peste 10-15 minute,
                                                                                       VIITORUL COPIILOR ABIA SE
     poate  semnala  instalarea  unui  de diabet zaharat, aceasta poate  şi  poate fi însoţită de transpi-
      PUBLICITATE
                                                                 I MIXtfTSItUl
                                      jr e                       ttIHrCAlIfl           ÎNTREZĂREŞTE DE OBEZITATE
                                                                 I TtVtKrtVtVt
      UMUNCACUROPEANA                                            jtsrocruu.1
                   MMtrcNu. MUNCa. mmm 9                                               Snaks-uri, pizza,
                     MKfftCnClMCttUE                                                                              acel strat adipos specific oricărui   văzut cât de bine vor funcţiona
                       anAmomu
                                                                                       hamburgeri şi chiţis-uri. Pe   copil ci despre colacei de grăsime   astfel  de  programe  în  patria
                                                                                       scurt - „junk food  ,      ce  îi  acoperă  din  cap  până  în   "junk food"-ului. Jamie Oliver a
                     Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
                                              pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -  2013   mâncarea de zi cu zi a   picioare şi a căror sursă ar trebui   încercat să  refacă sistemul  ali­
                                                    Axa prioritară: 2 “Corelarea învăţării pe tot   copiilor şi adolescenţilor  găsită în combinaţia dintre ali­  mentar din şcolile britanice pen­
                                                            parcursul vieţii cu piaţa muncii”                     mentaţia neadecvată şi lipsa de   tru a rezolva această problemă.
                                                 Domeniul major de intervenţie: 2.2 “ Prevenirea                  activitate sportivă. Pe mulţi din -
       FONDUL SOCIAL EUROPEAN                                                                                                                   Din câte îmi dau seama, pro­
                                                       şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”  Smartwoman.hotnews.ro
       Investeşte în                                Titlul proiectului: “ Şi noi vrem să învăţăm   • • • ...   ..  tre aceştia, părinţii sau bunicii îi   blema principală e că mâncarea
                                                                                                                  aşteptau  la  ieşirea  din  apă  cu
                                                                                                                                              catalogată  drept  "junk food"  e
       OAMENI                                          Cod Contract: POSDRU/91/2.2/S/57902   ândva, părinţii trebuiau   "ceva de ronţăit", în general fie   ceva  la  ordinea  zilei  în  multe
                                                                                       C     să tragă de copii pentru   dulciuri, fie snackuri de tot felul.  case. Cei mici primesc câte ceva
                                                                 Beneficiar: Fundaţia Mara
                                                                                                                     Aceştia  sunt  aceeaşi  copii
                                                                                                                                              din  acesta  categorie,  fie  între
                                 C O M U N IC A T   D E   P R E S A                          a-i băga în casă. Astăzi   care fac regula în supermarket  mese pe post de gustare, fie c y
                                                                                             situaţia  s-a  inversat.
        in  perioada  august 2010 -  iulie  2012,  Fundaţia  Mara din  Deva în  parteneriat cu  Inspectoratul  Şcolar al   Sunt din ce în ce mai puţini co­  astfel încât părinţii ajung să  le   recompensă că au golit farfuria^
      Judeţului Hunedoara  şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj,  derulează proiectul „Şi noi vrem să învăţăm”, al   pii care petrec mai  mult timp   cumpere  tot  ce  îşi  doresc.  De   iar astfel de părinţi nu văd nimic
      cărui  obiectiv  general  este  „Prevenirea  şi  corectarea  fenomenului  de  părăsire  timpurie  a  şcolii  de  către   alergând  prin  parcuri  şi  ju-   fapt, nu cred că pot să dau vina   greşit  în  a-şi  îndopa  copiii.  în
      persoanele expuse acestui risc, înscrise în învăţământul primar şi gimnazial din judeţele Hunedoara şi Sălaj.”
                                                                                       cându-se decât stând în acasă   pe copii; la urma urmei cei mici   plus, faptul că cel mic cere întot -
                                                                                       cu ochii lipiţi de televizoare şi   sunt pofticioşi şi fiecare ambalaj   deauna o a doua porţie de mân­
      Prin acest proiect se urmăreşte:
        - Dezvoltarea unui parteneriat între  10 şcoli generale ce vor fi selectate în cadrul proiectului şi ceilalţi actori   calculatoare.  colorat le atrage privirea. Ade­  care,  e  motiv  de  mândrie.  Am
         locali implicaţi în prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.       Iar când  ies  totuşi,  ai  şanse   văraţii vinovaţi sunt părinţii care   ajuns să trăim ca să mâncăm în
        - Dezvoltarea unui program de perfecţionare a unui număr de 90 persoane cu atribuţii în prevenirea   mari  să  îi  găseşti  în  vizită  la   nu ştiu să gestioneze adecvat ali­  loc să mâncăm ca să trăim. Sis­
         abandonului şcolar de 1a nivelul celor 10 şcoli generale şi de la nivelul partenerilor acestora.  McDonalda  s sau de mânuţă cu   mentaţia familiei, dar şi o indus­  temul aplicat copiilor nu e decât
        - Furnizarea de servicii educaţionale de tipul "şcoală după şcoală” şi „a doua şansă” pentru un număr de
         700 elevi cu risc de abandon şcolar şi 120 copii care au părăsit timpuriu şcoala.  părinţii  la  o  felie  de  pizza  în   trie alimentară care targeteaza   o replică a celui folosit de adulţi
        - Furnizarea de servicii de suport social şi educaţional pentru familiile celor 700 elevi cu  risc de părăsire   vreun  mall.  Şi  uite  aşa  se  for­  copiii pentru a-şi vinde produ­  în care mesele au un rol central
         timpurie a şcolii şi a celor 120 copii care au părăsit timpuriu şcoala.       mează o generaţie supraponde­  sele nesănătoase.       iar rafturile din  bucătărie sunt
                                                                                       rală de copii ce vor deveni adulţi                     pline cu nimicuri pline de E-uri
        Se speră că rezultatele ce vor fi obţinute în urma atingerii obiectivelor specifice ale proiectului vor determina   supraponderali, cu toate proble­  "Junk food"  de  prin  supermarket.  Deşi  nu
      o creştere a accesului la educaţie a copiilor din familii aflate în dificultate,  asigurând oportunităţi sporite pentru   mele  de  sănătate  ce  însoţesc  pe post de recompensă  sunt adepta curelor de slăbire şi
      participarea viitoare  pe  o  piaţă  a  muncii flexibilă  a  unui  număr de  820  persoane,  contribuind în  acest fel  la   această stare.
      dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii şi astfel, la atingerea Obiectivului general al POS-DRU.  Obezitatea infantilă nu e doar  nu consider că viitorul umanităţii
        Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial   o problemă românească. De data   e menit să aibă forma filiformă a
      -  Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa   Vinovaţi - părinţii  aceasta nu mai putem da vina pe   manechinelor, părinţii ar trebui
      muncii", Domeniul Major de Intervenţie  2.2 „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” şi beneficiază de   Am revenit, de curând, de la   vreo deficienţă naţională. SUA a   să  impună  nişte  limite,  uneori
      o alocaţie nerambursabilă de 5.105.700,86 lei.                                   mare unde mi-a fost dat să văd,   raportat de multă vreme o pro -  drastice, când vine vorba de co­
        Pentru orice informaţie suplimentară va rugăm să sunaţi la:                    printre  altele,  un  număr  alar­  blemă la acest capitol şi încearcă   pii. Altfel riscăm să creştem o ge­
        Fundaţia Mara, persoană de contact Mihaela Sofroni - tel. 0254 221200
        Inspectoratul  Şcolar  Judeţean  Hunedoara,  persoană  de  contact  Daniela  Bufnea  -  tel.  0254  229  031   mant de copii cu greutatea mai   să facă ceva învăţându-i pe pă­  neraţie  incapabilă să  se  mişte,
      Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj,  persoană de contact Rozs Rita - tel.  0260 661391  mare decât cea obişnuită pentru   rinţi şi pe copii să mănâce corect   care va muri de vreo boală car­
                                                                                       vârsta  lor.  Nu  vorbesc  despre  şi  să  facă  mişcare.  Rămâne  de  diacă cu mult înainte de vreme.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9