Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_298
P. 11
Ziarul rHUNEDOREANULUI
V in e ri, 10 sep tem b rie 2010
lULTURA POPULARA CUPRIN DE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COM UNITĂŢI Calendarul
tradiţional ţărănesc
Crucea Mare - o sărbătoare fundamentală 13 -19 sept.
■ Luni, 13 septembrie
in Calendarul autumnal ţărănesc „Astăzi să ţâne ziua Ursului,
că-i zâua când ursu’ nu mai
întră în apă”.
ea mai importantă sărbătoare a toamnei - Crucea Mare - se înscrie în şirul obiceiurilor şi datinilor
radiţionale ca moment simbolic, când pământul se închide în aşteptarea iernii, luând până la primăvară ■ Marţi, 14 septembrie
isectele, şerpii, cârtiţele şi alte animale în măruntaiele sale iar plantele sunt lăsate într-o "lumină slabă" „In tăte satele să tâne Ziua
Crucii când îi prag de
toamnă”.
oarece boii, la dezlegat de rău...
îs destule, mentă creaţă, cim
bru, busuioc de deal, merişor, ■ Miercuri, 15 septembrie
măieran, ferigă, cipăruş, săs-
„De tună după Cruce (Ziua
cute, iarba vântului, câte şi mai Crucii - n.n.) toamna va fi
câte, iară apoi le usucau la lungă şi caldă iară cocorii
icoana Sfintei Fecioare”, după încep a se călători”.
spusele lui Eleonora Păran din
acelaşi sat, Voia. ■ Joi, 14 septembrie
în satele din Ţinutul Pădu
renilor alături de posturile a- „In mai toate holdele se gată
decvate diferitelor sărbători cu scosul crumptlor
(cartofilor - n.n.) şi se fac
creştine, plantele culese de Ziua
Crucii numite "bolbote" erau gropi pântru a-i ţâne”.
folosite, peste tot, în tratamen
tele empirice pentru o gamă
largă de boli. ■ Vineri, 17 septembrie
Aurel Alic, talentat rapsod „Se încep a se culege viile şi
popular, din Dăbâca, ne spunea a se stoarce strugurii pentru
. »
că "odată am fost beteag (bol vin .
nav - n.n.) de spete dară mi-o
făcut muierea scaldă de bolbote
din Zâua Crucii şi mi-o luat ■ Sâmbătă, 18 septembrie
durerea pe loc, ca şi cu mâna".
„Câte gângănii or mai rămas
Ţăranii satelor noastre con să ascund în pământ că se
siderau "Crucea Mare" ca reper
zice că-i sâmbăta când se
meteorologic în prevestirea închide pământul”.
vremii: "dacă tună după Ziua
Crucii, toamna va fi lungă"; se
credea că "dacă se duc cocoa-
■ Duminică, 19 septembrie
rele în vreo zi înainte de Ziua
r»1RITUALITATE. Crucea, un simbol fundamental în credinţa populară Crucii, în noaptea acelei zile va „li bine să meri la biserică ca
fi brumă"; ”nu-i bine să rupi flori popa să-ţi sfinţească o cântă
rof. Marcel Lapte; - etnolog arhaice magico-religioase, a bine sa începem culesul". blică legată de creaţia Lumii. în înainte de Ziua Crucii, că dai cu must din care să dai
»e unor timpuri agrare precreştine calendarul oral al ţăranului, slobod la frig să vină mai cu pomană la ăi sărmani”.
utem spune astfel, că când trecerea de la un anotimp Pomeni şi daruri "şarpele nu se mai arată de la rând", cum ne zicea baciul
asistăm climatologic Ia la altul se făcea prin ceremonii La Toteşti şi Sarmizegetusa, Ziua Crucii până la Sf. Gheorghe Gheorghe din satul Dumbrăviţa, (Din „Calendariu pe 1853,
biruinţa treptată, a speciale în care adunarea recol şi astăzi bătrânele din sat ştiu că ... când prinde a ieşi" ne spunea de pe Valea Mureşului. cuprinzătoriu de 365 de
P frigului şi întunericului tei avea loc după reguli accep este "mare păcat" să mănânci Ioan Burcuşi, zis Povestaşul, din Credinţele, semnele şi da zile”, laşi, Tipografia
mpra naturii. tate de comunităţi din moşi- nuci "că au sfântu' sămn a cru Târsa, de pe Platoul Luncanilor. tinile de toamnă din Calendarul „Buciumul Român” şi
i satele hunedorene sărbă - strămoşi, pline de interdicţii. cii". în Ţinutul Pădurenilor şi as tradiţional al ţăranului au o „Calendarul popular al
>area este cunoscută, mai ales, în această zi, ţăranii din sa tăzi la Crucea Mare se fac po Practici magice anume omogenitate morfolo - Mehedinţiului”,
ib denumirea de Ziua Crucii tele noastre se abţineau de la meni pentru "moşi", colaci şi o într-o cercetare etnofolclo- gică şi funcţională reflectată în septembrie, octombrie,
ir în alte zone etnofolclorice consumul unor alimente care "lumină de ceară", un pahar de rică recentă la Balşa am con viaţa cotidiană a comunităţilor. 1998, de Isidor Chicet)
e ţării mai poartă denumirea aveau simbolul crucii pe ele ţuică, iar la prunci se dau bom statat că şi sătenii de aici cred în Dacă întregul etos al anotimpu
? Crâstovul Viilor, Ziua Şar- precum ar fi: ceapa, usturoiul, boane şi mere" - după relatarea importanţa şarpelui: "cum înce lui în discuţie continuă să se e-
dui, iar de toţi creştinii drept nuca şi peştele: "nu se mânca Anişcăi Catrina din Ruda, păs pe Ziua Crucii tăţi şărpii se duc rodeze, astăzi în memoria co- plenar în viaţa satului hunedo-
ălţarea Cinstitei şi de Viaţă peşte că are crucea în el, că-i trătoare a obiceiului. Ţăranii în pământ, aflăm de la nana lectivă şi individuală, Sărbătoa- rean ca o rădăcină adânc înfiptă
icătoarei Cruci - pe scurt păcat, că de astă zi te poţi îneca mai credeau că în această zi pă Ileana din satul Voia, îi sămn că rea Crucii continuă să dăinuie în glia strămoşească.
ălţarea Sfintei Cruci, cu osele şi nu te scapă nime” ne mântul închide în adâncul său se duce vara şi trebuie să ne
în credinţele populare "Cru- spunea moşul Lazăr din satul gângăniile şi jivinele care locu pregătim de frig". Pentru că a-
a e arma cea mai puternică a Rapolt, de pe Valea Mureşului. iesc în el şi nu le dă drumul de cum tot pământul se închide şi
imnului Hristos şi a omului... Oamenii din satele hunedo cât primăvara. Apare, prepon pentru vegetaţie, ne spunea
,re ajută în orice împrejurare rene posteau săptămâna întrea derent, simbolul şarpelui în în interlocutoarea, că "tăte plâng
nd Necuratul şi duhurile stau gă iar cei din zonele viticole fă tregul folclor românesc înţeles după soare şi căldură dar îi bine
-I primejduiască pe creştin" ceau rugăciuni în vii şi la pivniţe, de comunitatea tradiţională ca să culegi acu’ oarece leacuri
ond Tudor Pamfilie) ceea ce în calendarul muncilor agricole şi gardian prin excelenţă al ape pântru boli".
.„-deşte că prestigiul crucii se declanşa culesul porumbului lor, a spaţiului celest şi terestru, Această ultimă ocazie de a
te fundamenta! la români, re- şi viilor iar Ziua Crucii era cea al energiei vitale şi forţelor fer- culege remedii de leac necesare
ezentând un segment impor - care dă garanţia coacerii aces tilizante al cunoaşterii magice, practicilor magice într-o paletă
nt al vieţii lor. tora. Un bătrân din satul Aurel al comorilor şi al tuturor pra largă de combatere a spiritelor
Vlaicu, numit Văleanu, ne spu gurilor sau trecerea dintr-o malefice se află în situaţia când
mboluri străvechi nea: "a doua zi de Ziua Crucii, dis lume în alta. nivelul energetic al acestora
Pe lângă implicaţiile religi - de dimineaţă mergeam cu tata şi Atestat de arheologi ca divi este scăzut. De aceea femeile
ise, această sărbătoare au- bunicul în vie să culegem nitate din paleolitic, şarpele are ştiau că de Ziua Crucii se strâng
mnală are profunde conotaţii strugurii... spuneau că acum este şi o semnificaţie consistent bi "tăt feliu de buruieni pântru
