Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_303
P. 11
t .'.’ i T E K
Obiceiuri radiţii Ziarul’HUNEDOREANULUI
Vineri, 17 septembrie 2010
C U LTU R A P O PU LA R Ă C U PR IN D E ESEN ŢA Şl V IA TA U N EI C O M U N ITĂ ŢI Calendarul
9 3 9 9
tradiţional ţărănesc
20 -26 sept.
I Luni, 20 septembrie
„In unele sate culesul
cucuruzului e pe gătate şi
sărbătoare a pragului autumnal încep ploile".
pus în ham bare că bătrânii
zic de toamnă că de azi
Intr-un vechi calendar tradiţional pe anul 1854, tipărit la laşi în tipografia "Buciumul Român" care a ■ Marţi, 21 septembrie
circulat şi în Transilvania, înfecest timp, se consemna toamna din punct de vedere meteorologic „Se curăţă pivniţele pentru a
drept "rece şi cu multe tunete, afară de prefacirele atmosferice, podurilem-au sa fie mănoase, pune gospodăreşte crum pi
(cartofi - n .n .), napii de
grânele şi fructele oleioase au-sUiepuţine, iar popi|S^porumbul - n.n.) şi poamă prea puţină" nutreţ şi toate rădăcinoasele
din câmp”.
■ M iercuri, 22 septembrie
„li tim p de plantat pom ii în
livadă, dar şi zm eură,
coacăze, să nu uitaţi să
puneţi c|unoi de grajd cât
treb u ie.
■ Joi, 23 septembrie
„Calendarele noastre ne scriu
că îi echinocţiul de toam nă,
bătrânii zic despre astă zi „ţăr
înainte - ţăr înapoi”, că
toamna îi păcălită de
încălzirea tim pului”.
■ Vineri, 24 septembrie
„Acum a-i Zâua Berbecilor
când fiecare cioban îşi
păstrează cu străşnicie oile,
să nu le rupă lupii”.
■■■>■ '■> «.'• - •• '»f V *.V*?
■ Sâmbătă, 25 septembrie
„începând cu ziua de azi, trei
X * * ,* ■ ! * / * M zile din Răpciune
• • • la un străvechi calendar păs oi câţi dinţi are pieptenul", iar în (septem brie - n .n .) îs ale
lalendarul modern cu toresc, respectate şi astăzi de satele din Tara Zarandului la r i ./ •- h z
Filipilor de Toam nă, adică ale
* ~î;. lupilor”.
m w
devenite oficial un timp con tul de sumar, în unele locuri de lupoaica, zgârmăne (scormo
cret, al treilea ciclu de ano- munte unde păstorii îşi au neşte - n.n.) în gunoi şi găseşte ■ Duminică, 26 septembrie
ipuri - toamna. stânele, când se dau ofrande tăciunele şi li dă foc la casă” ne „In astă zi se taie o oaie
Dar intrarea în anotimpul pentru lupii şi urşii care dau târ spunea baba Lina din cătunul bătrână (bolnavă - n .n .) în
roadelor, dincolo de un mo coale oilor. în satele comunei Cânele. patru bucăţi bune şi se duce
ment important în comunitate, Pui şi Sălaşul de Sus, în aceste Şi astăzi se mai păstrează în în pădure să stâm păre lupii”.
configura finalităţi succesive zile, ciobanii tăiau o oaie bătrâ unele sate din comuna Balşa
ale unor cicluri energice, înţele nă şi o împărţeau în bucăţi pe (Roşia, Techereu şi Almaşul Mic
se de ţăranul tradiţional ca ur care le duceau în pădure, în lo de Munte) că "îi mare primejdie (Din Calendarul
mare a sute de observaţii cu curi ştiute de ei, în credinţa că de vei coase, toarce, împunge de T îu a Lupului că-i bai, iese nilesc Eva din Bobaia, comuna „Comoara satelor”, nr. 9,
prinse. La fel, sfârşitul toamnei lupii şi urşii sătui şi îmbuibaţi cu acul" ori "de împleteşti lâna laptele rău, iară brânza să um Boşorod. 1923 şi „Calendarul
nu se petrece Intr-o singură zi şi vor lăsa până la sfârşitul anului şi piaptăni cânepa că te năpă ple de viermi" ne zicea mătuşa Zarandului”, 1944)
se derulează, calm şi molcom animalele în pace. desc lupi-n ocol de nu-ţi mai ră Aurica din Jieţ. Lungul drum
spre timpul hibernal. mâne nici-o oaie" după cum ne Toate acestea erau tabu-uri al toamnei...
Credinţe străvechi spunea baba Maria din Poie riguroase şi la o anumită dis Vor urma şi alte sărbători ale când se finaliza culesul recoltei,
Conotaţii agrare Fiind şi o sărbătoare a in niţa. tanţă temporală observării că şi toamnei, cele mai multe păstra şi se făceau importante pre
în acest context, echinocţiul terdicţiilor, Filipii de toamnă s- Nici bărbaţii nu puteau efec astăzi au o anumită "tărie ma te în imaginarul tradiţional ro gătiri pentru noul an agrar. în
de toamnă (23 septembrie), ca au extins asupra întregii gospo tua orice munci în gospodărie în gică", comparabilă, mai târziu mânesc, dar mai puţin extinse şi această perioadă, ciobanii din
prag de toamnă, încheie zilele dării când aceste trei zile sunt perioada Filipilor. Astfel era in - cu Sânandreiul, Ziua Strigoilor. dense, patronate de mici divini satele hunedorene obişnuiesc
Ore anticipau acest anotimp şi importante ca apărătoare de terdicţia de a nu se săpa, a nu se Ni se pare interesantă şi re tăţi înţelese de comunităţile să să slobode berbecii în turmele
anunţă o serie de sărbători au rele şi durere în cazul când nu sfredeli cu burghiul, a nu lucra latarea unei foste moaşe, po - teşti drept "semne despre vre de oi "să se lege" pentru a naşte
tumnale, care se mai păstrează sunt respectate. în Platoul Lun- cu fierul şi a nh măcina, că după trivit căreia "femeia ce naşte de me". în multe localităţi transil mai târziu mieii. în stânele din
şi astăzi în unele din satele hu- canilor, bătrânele cred şi acum credinţa baciului Gheorghe din LupifFilipii de toamnă - n.n.) să vănene, între 29 septembrie şi Munţii Apuseni perioada era
nedorene, în memoriile unor "că-i primejdie dacă te piepteni Dumbrăviţa, Valea Mureşului, bea apă de pe icoana Maicii 14 octombrie se ţinea aşa nu - numită Nunta Oilor sau Nă
păstrători tradiţionali de datini vor năpădi lupii în grajduri şi Domnului, iar bărbatul ei să mita "vara lui Mioi" dedicată în pustitul Berbecilor.
şi obiceiuri, actanţi folclorici, vor sfâşia animalele. puşte în târnaţ de câteva ori să calendarul oral ţărănesc Sfân De acum va începe lungul
cei mai mulţi persoane în vâr în Ţinutul Momârlanilor la sperie lupu’, de nu femeia o face tului Mihail, când se aştepta o drum al toamnei către vremea
stă. Dar există şi o serie, destul Cimpa şi Jieţ, femeile nu lucrau prunc fricos" ne spunea Dă- încălzire trecătoare a timpului. rece, când odată cu căderea
de largă, de sărbători autum - Este perioada autumnală cea ghindei iarna îşi intră în drep -
nale care se manifestă ca fapte mai densă în calendarul agricol turi.
vii, ca urmare a păstrării calen -
darului oral agrar, dominat de
momentele culegerii recoltelor.
în calendarul fix, al sărbăto -
rilor de peste an, este consem
nată o sărbătoare importantă a
toamnei, cea a Filipilor, com
pletând un ciclu al acestora, cel
al verii (Sărbătoarea lupilor, la
Sf. Petru de vară şi apoi Ziua
Lupului, un ultim palier la 30
noiembrie).
în arealele etnofolclorice
hunedorene, sărbătoarea Filipi -
lor are mai multe conotaţii
