Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_308
P. 11
1 - • “
biceiuri radiţii ZiarufflUNEDOREANULUI 1 1
Vineri, 24 septem brie 2010
U L T U R A P O P U L A R Ă C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA T A U N E I C O M U N IT Ă Ţ I Calendarul
9 * y >
tradiţional ţărănesc
Berbeci i - o sarbatoare
pastorală a fertilităţii Denumire populară:
Brum ărel
„Când toam na, de Brum ărel,
xistă un calendar păstoresc inut doar de p parte din ţăranii noştri - cei care H ocupau cu oricine ştie că Sf. Ilie se
reşterea animglelQr^ mai cu seamă a oilor ţiobajţui care şi astăzi sunt priviţi ca nişte persoane întoarce cu carele pline de
cucuruz acasă, să le
tocm ească în ham bare”
. ; M . ^ •' ■ • ■ ■
■ Luni, 27 septembrie
w w , J
„Termină de cules poam ele
că-i tim pul lor, iară sâm burii
să-î strângeţi şi să-i păstraţi
în nisip”.
HW
■ M arţi, 23 septembrie
„Puneţi cânepa la albit da’
găsiţi loc curat fără de
I r * nămol".
■ Miercuri, 29 septembrie
„începe vara lui M ioi, când
vrem ea-i o ţâră mai caldă şi
numa bună pântru treburi în
gospodărie”.
t, *• ♦
■ Joi, 30 septembrie
'* . «> •
„Ciobanii o num esc Nunta
oilor că se obişnuieşte să se
dea berbecii la turm ele de oi
să facă m iei la prim ăvară”.
■ Vineri, 1 octombrie
„li zâua de Acoperăm ântul
M aicii Dom nului când
•of. Marcel Lapteţ - etnolog^ taină a divinităţii, având ca nea un "calendar al oilor" în ca în afară de activităţile absolut hodişte de pe Platoul Luncanilor. m uierile duc la biserică
t i ~ ractere magico-religioase. re sărbătoarea berbecilor ocu necesare la stână: mulsul şi în alte sate se credea că "nu e tindee şi alte ţăsături faine
ceştia trăiesc o mare în Ţinutul Momârlanilor, cio pa "ăl mai de samă loc, ca numa' făcutul brânzei, ciobanii aveau bine să ţeşi cu roşu şi să îm - pântru fala bisericii”.
parte din anul pasto banii aveau un calendar oral aşe om ave’ miei în primăvară". interdicţie de a face alte munci pleteşti la lână, că ţi se îmbol
ral în spaţii largi dar propriu de efectuare a tuturor pentru că "era rău de lupi şi alte năvesc berbecii, iar de-ţi intră în ■ Sâmbătă, 2 octombrie
\ izolate în ţinuturile muncilor la stână. Punctele de Sfântul loan protectorul primejdii de boli" cum spunea astă zi (Sărbătoarea Berbecilor -
„Unele m uieri tân post negru
,:nare şi montane, ducân- referinţă erau Măsuratul oilor, Dar sărbătoarea avea şi des - moşul loan Băluşe din Federi, n.n.) un bărbat în casă atunci
,i viaţa şi activităţile con- la început de primăvară şi Co tule interdicţii care se cereau corn. Pui din Ţara Haţegului. mieii născuţi or fi numai ber- şi se roagă la Dum nezeu să
irm unor obiceiuri şi datini borâtul oilor toamna, până la "ţinute de toţi” ca să se aducă în Deosebit de important şi ne becuţi” (Ţinutul Orâştiei). nu prăpădească lumea”.
? le aparţin numai lor. sfârşitul ei, interval în care se e- gospodărie "numai bine şi bel maiîntâlnit în cercetările noas -
în acest calendar, toamna fectua mulsul şi preparatul şug", cum ne spunea baba Floa tre l-am întâlnit la o stână de "Buna împărţală îi de la ■ Duminică, 3 octombrie
rănească îşi are un loc dintre brânzei, tunsul oilor şi "slo rea din Rişculiţa. Cel mai impor lângă satul Topliţa, comuna Domnu' Dumnezău" „Popa face sfeştanii la
:l mai important în munca atât bozirea orieţilor" (berbecii - tant patron al acestei sărbători Certej, când în Ziua Berbecilor, în trecut în mai toate satele grajdurile de anim ale şi la
3 grea a păstoritului. Pentru a- n.n.) pentru reproducere. Bacii autumnale este Sf. Apostol şi ciobanii stropeau simbolic şi de munte nu se lucra marţi stâne ca să ne acopere
?asta ciobanii trebuie să cu- Gălăţean Ionică şi Magher loan Evanghelist loan care, deşi pes oile şi berbecii cu un mănunchi seara să nu căpieze oile; după M aica Dom nului şi să ne
sască cât mai bine "semnele din Jieţ spuneau că această pe car conform hagiografiei creş de busuioc udat cu apă sfinţită asfinţitul soarelui, nu se dădea aibă în pază de tăte
•emii” şi "mersul oilor”, adică rioadă este cea mai bună pentru tine, poporul l-a asimilat de la Paşti, zi sare sau oţet la vecini că-i pri prim ejdiile”.
apele semnificative ale dez- reproducere pentru că, "de astă, ca unul din când ”că-i bine mejdie pentru oi din cauza lu
Mtării acestora în decursul cu adevărat sărbătoare, se face importanţii pentru oi... după pilor; unii ciobani nu vindeau (Din „Calendarul satului”,
tului. rodul mieilor din primăvară şi protectori ai cum făceau din produsele oilor, de Nunta Oilor, an I, nr. 7,8,1923
dacă nu şti să slobozi berbecii a n i m a l e l o r vechime bătrâ ca să nu le moară berbeci sau oi; şi „Calendarul Zarandului”,
ărbătoare a fertilităţii nu-i face nimic”. d o m e s t ic e , nii noştri". dacă azi oaia sare şi zburdă, 1943)
Sfârşitul de "Răpciune" (sep- mai numit de Această săr până la sfârşitul toamnei o fi
■mbrie - n.n.) este, în acest Calendarul oilor ciobani şi bătoare era ţi urât şi rece.
o etapă importantă a tim- "Nunta Oilor” începe de fapt "loan al Oilor". nută şi de femei Trebuie să precizăm că cele culegi” ne spunea baba Solomie
jlui pastoral denumită în tre- în jurul datei de 15 iulie când se în acest ci - care "nu lucrau mai multe din aceste "credinţe din Dumbrăviţa de pe Valea
tt Berbecarii (Berbecii), într-o aleg berbecii de oi, separându- clu pastoral, cu acul, fusul şi şi semne" şi-au pierdut con Mureşului, "altfel lumea-i cu
irbătoare de 3 zile a Filipilor se de mioarele cu care au fost de sărbători şi meliţa de câ sistenţa de-alungul timpului. fundu’-n sus dară buna împăr-
e Toamnă (26 - 28 septem- împreună până la această dată. r e p r o d u c e r i nepă, că or ieşi Dar se găsesc încă destul de ţală îi de la Domnu' Dumnezău”.
ie) precum, mai larg în area- Până la "slobozire", care deşi grija cea mare a oile sterpe şi , multe în mentalul etnologice Şi iată cum zilele calendarului
îe folclorice transilvănene, începe de Filipi (26 - 28 sep ciobanilor era n-or face miei” comunităţilor îmbătrânite, mai autumnal al ţăranului nostru se
unta Oilor, Năpustitul Berbe - tembrie) se prelungeşte de la păzitul stânelor cum ne spu conservatoare în ceea ce re scurge molcom şi calm sub aus
lor. Fiind o sărbătoare pasto - stână la stână, cam până la de incursiunile nea mătuşa prezintă tradiţiile. piciile faste ale unui timp nos
tlă având caracter ma - Vinerea Mare, (14 lupilor şi urşilor. Leana din Pri- "Deoarece calendarul nost’ îi. talgic atât de greu înţeles de
co - reli - - octombrie), ber timpul nost’, cu bune şi cu răle... contemporani, privat condes
os, Berbe - becii vor fi îngri - să şti când să ari, să sămeni şi să cendent de unii tineri de astăzi.
i, cum o jiţi în mod spe -
urnesc cio- cial de gospo
anii hune - dari, în locurile
oreni, este proprii, pentru a
celebrare a fi puternici şi să -
îproducerii nătoşi. în satele
fertilităţii de munte din
n i m a l i e r e Ţara Zarandu-
vând râdă - lui, am cunos
ini în credin - cut în cercetă -
de păstoreşti rile noastre, pe
rhaice, daco- baciul Niculae
3mane, când din Ticera, co
aşterea era muna Bulzeştii
onsiderată o de Sus, care ţi -
