Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_310
P. 7
i m a _____
M arţi, 28 septem brie 2010
ISTORIA UNOR LOCURI
Cetatea dacică de la Piatra Roşie
pe,dealul nVmit "Piatrf R°5'e"'având 0 altitudine de 831 de metri, se eăsesre ur»
intrate pe lista patrimoniului mondial ........ ^
Dr. Iosif Vasile Ferencz metri, se găseşte una dintre fortificaţiile dacice
T ___l C \ T . M
r ,
• • •
FI 1 extra PIATRA ROŞIE
fortificaţia de pe Piatra
Roşie face parte din a-
celaşi sistem de cetăţi
dacice din zona capitalei
Regatului Dac. Ca şi în alte ca
zuri, poziţia ei strategică a fost ÎKalîa mcm «sr a> n
wciu «
apreciată şi în alte epoci, cer opteii\or tcwu & **a î»c*r % îwwt
ţmm* tMtrt m mu % ***** «aftuft*» &
cetările dovedind că ea a fost uHtxi x mtv tm#>
reutilizată în evul mediu. de metri este * <n*nu h « m < * \ j o m M viw *
tfU «
•nwy ariurt,
vm «cwi» 51 vuvrjk mu
altitudinea la care a fost •vmz t* «utttiţim % w» «
Dnimui până la cetate K MKIA UKĂ * « P * C*
construită cetatea rawtvf imueţ m mm x VJHu * h^sk* « .
în ghidurile turistice cât şi în a?n»cft u* vum muq x* h»m. MM|
CV 0
K MfTJVXA!* K K
literatura arheologică, cetatea Piatra Roşie rt feM* k uns m a.wţ im *jm
M'i •jmcmfi &
crwik H u «mp
apare cel mai des sub numele de >$uru.fi n MTWXjUi MMT.JWA t£ * Ml
"Cetatea dacică Luncani - Piatra ar face să se piardă şi acest turn V«un* ţ’tuu* fi*
mâi*») tac.
Roşie”, cu toate acestea, micul aşa cum s-a întâmplat cândva, cu
sat de munte Alunu este cel care cele două de pe latura de sud 1 •■£53? -o
se poate mândri cu prezenţa a- încerc să mă desprind de această laxxr
cestui monument. viziune sumbră şi urmez cărarea FiiK
Pentru ca vizitatorul să poată pană la stâncă. Sub mine se des \ I
iunge la cetate, cel mai scurt chide o prăpastie de sute de me-
arum urcă de la Călan pe Valea tn ja r în faţa mea, se află Vârful
Luncanilor. După ce trece de Pri I ana, cu locuirile preistorice, iar — - «
măria comunei Boşorod, pan dincolo de el, spre vest, măreţul coavă (absidă). Destinaţia aces
glica de asfalt mai înaintează Retezat cu creste înzăpezite. tui edificiu nu a fost încă pe de
P A N O R A M Ă . Cetate
câţiva kilometri în amonte. Apoi, a văzută dinspre satul Ursici Incinta a doua plin elucidată, dar indiciile de
drumul de ţară continuă străbă care dispun specialiştii recoman
tri, peste locul în care se ridica
tând satul Luncani. 0 bifurcaţie a turn avansat. un fost realizată din blocuri de pia Desprins cu greu de peisajul dă presupunerea că ar fi putut să
drumului ne oferă două posibi tră de calcar şi se remarcă prin de coloane, probabil din lemn ameţitor, pornesc spre cea de-a mbâ un roi m activitatea de cult.
lităţi de acces: prima pe Valea geometria desăvârşită. Fiecare sprijinite pe plinte din piatră de doua incintă, care se pare că a 0 plimbare în lungul zidurilor
Alunului, până în sat, iar mai apoi Intrarea în cetate dintre colţuri era întărit cu un calcar. Spre deosebire de alte fostadosată spre est. Zidurile, de
pe joc, 0&..CV— , . Porţile nu mai există demult, locuri, aici numai o singură astfel data aceasta, au fost construite ne poate ajuta să înţelegem mai
până în apropierea cetăţii. Celă taţiTse cf/stihgXTj greu. n isa ceea & es& ă pentru ae plintă poate să fie admirară din piatră locală şi aveau, cel mai tune poziţia ceţătii. ţj jâîcit*' * w1-
lalt drum urcă uşor pe Valea Lun ce impresionează sunt fagii. dispus la mijlocul laturii. Intrarea minţii , în runcpe uc Probabil, un aspect mai ’ vi-jnAt,'2rf«’ieifpVi?)Ş/liîyilîîH\'AVi^i
canilor printr-o luncă ce se lăr Trunchiuri drepte şi înalte care se făcea prin turnul din colţul similare a căror ritmicitate mate fost totuşi eficiente şi puteau ţine ansamblul, aşa cum era el în
geşte pentru ca mai apoi, la con depăşesc o jumătate de metru în nord-estic, accesul în interiorul matică o putem admira la Cetă la distanţă atacatorii. Acest tip de timpurile de demult, poate că ni
fluenţa cu Valea Roşie, în apro diametru. Trebuie să aibă sute de incintei fiind condiţionat de ur ţuie sau la Grădişte. fortificaţie, cu o bază de piatră şi se va dezvălui o parte din măre
pierea cantonului silvic să se ani şi au crescut aici, poate ca să carea unei scări monumentale, Tot aici, pe această parte a elevaţie din lemn, este foarte des ţia pierdută a locului. Am putea
îngusteze din nou. Drept înainte o apere de priviri, la început, şi aşa cum este cea de la Costeşti - platoului, au mai fost identificate întâlnit la cetăţile din Dacia. Pla vedea zidurile, turnurile, temple
se află cătunul Cioclovina, cu apoi ca să o sufoce cu greutatea, Cetăţuie şi cum era, probabil, cea urmele unor clădiri înguste, însu nul celei de-a doua incinte este le şi de ce nu?, chiar şi casele am
vestita peşteră, care fără nicio în cu măreţia lor. Printre arbori de la Băniţa. mând mai multe încăperi. Deşi se aproximativ dreptunghiular şi plasate pe terasele largi, de o
doială va constitui subiectul unui încă se mai observă pavajul din în interiorul incintei, care a- consideră că ar fi părţi ale unor închide un spaţiu în care se gă - parte şi de alta a drumului pavat.
t material. De această dată, noi piatră de calcar al drumului an cum arată ca o fâneaţă, cu prile construcţii dacice, unii cercetă sesc mai multe terase de mari di Ajunşi cu închipuirea până în
vom schimba direcţia şi vom tic, care ne conduce spre lumi jul cercetărilor din 1949 a fost i - tori sunt de părere că ar fi putut fi mensiuni, dar care nu au fost acest punct, în care cei cu auzul
porni spre stânga, pe drumeagul nişul unde se găseşte incinta dentificată o construcţie de mari ridicate în Evul Mediu, de un no decât parţial cercetate. Tot în a- fin pot auzi zgomotul activităţilor
umbrit de copaci, până sub dea întâi. Aici trebuie să mă opresc, dimensiuni, realizată din lemn, bil local, care şi-a stabilit re celaşi loc, se găsesc şi două ca - cotidiene, iar cei care şi-au exer
lul care domină, maiestuos îm pentru că, furat de peisaj, am ale cărei baze de piatră s-au păs şedinţa în acest loc. Presupune vităţi, având aspectul unor gropi sat mirosul pot simţi aroma bu
prejurimile. Aici, unde drumul uitat de prezentare. trat în întregime. Acest edificiu, rea, care are ca fundament natu imense, în fapt, sunt două doline catelor ce se pregătesc, vor tre
face o buclă largă, ne oprim pen cu adevărat monumental, ser ra inventarului arheologic, pre care dau mărturie despre siste bui să găsească resurse pentru a
tru a admira înălţimea pe care a Incinta întâi vea, probabil, drept locuinţă cum şi urmele de mortar identi mul carstic ascuns adânc, în mă se întoarce în realitatea cotidia
fost construit "cuibul de vulturi". Dintre toate cetăţile dacice, pentru nobilul care stăpânea ce ficate pe alocuri, în incinta a do runtaiele dealului Piatra Roşie. nă, cu griji şi nevoi neînchipuite.
Puţin mai sus, vom fi nevoiţi aceasta este singura construită tatea. Forma sa, deosebită de a ua, poate fi luată în calcul. A- în colţurile de nord-vest şi Dar oricum am privi lucrurile, lo
să trecem valea, la stânga, luând pe baza unui plan ce pare regu celorlalte „palate aristocratice” ceasta cu atât mai mult cu cât şi sud-est au fost identificate tur cul este plin de mister şi fără
dealul pieptiş, până la poalele lat. Acest fapt a fost posibil, poa - cunoscute în zonă (acele "tur- alte fortificaţii dacice au fost nuri, de felul celor de la Costeşti nicio îndoială încărcat de istorie,
cetăţii, în şaua unde se află două te datorită particularităţilor lo nuri-locuinţă”) îi conferă indi refolosite în Evul Mediu. în acest Cetăţuie - cu parter din blocuri adică suficient cât să ne pro
panouri de semnalizare, ampla cului şi ingeniozităţii meşterilor. vidualitate şi un farmec aparte. sens, doresc să amintesc cazul de calcar şi elevaţie din cărămidă punem să revenim.
sate de Muzeul din Deva şi de Este formată din două incinte Era compusă din două încăperi cetăţilor de la Băniţa, Căpâlna arsă slab -, care au fost acope Pe viitor, poate că arheologii
Direcţia Silvică. Până aici urmăm care se disting cu claritate, având mari, rectangulare şi era încon sau Ardeu. în orice caz, păstrând rite cu ţiglă. Atât arhitectura cât vor reuşi să mai ridice puţin din
un drum dificil de întreţinut, care dimensiuni, forme, aspect şi bi jurată de un pridvor, în formă de semnul de întrebare în privinţa şi inventarul deosebit de bogat vălul de mister care acoperă ce
străbate câteva proprietăţi apar neînţeles destinaţii diferite. Pri potcoavă, pe trei dintre cele pa datării construcţiilor, aşteptăm ne îndreptăţesc să credem că ele tatea şi poate că autorităţile vor
ţinând localnicilor, iar din acest ma dintre ele, construită pe pla tru laturi, numit de specialişti cu interes rezultatele cercetă au fost locuite, poate chiar de doi găsi calea de a salva ce se mai
loc, ne strecurăm pe un drumeag toul superior, ocupă o poziţie do „deambulator absidat”. Până în rilor viitoare. războinici având poziţii impor poate din măreţia de odinioară a
care urcă aproximativ 100 de me- minantă faţă de cea de-a doua, a prezent, alte construcţii nu au tante în suita nobilului de aici. monumentului.
fost identifcate în interiorul zidu Pe marginea prăpastiei Aşa cum remarcasem şi ceva
rilor din piatră de talie care alcă De aici, ne putem strecura cu mai devreme, prin mijlocul celei
tuiesc incinta 1, iar două dintre atenţie, pe latura de vest a for de-a doua incinte a fost identi
turnurile care întăreau colţurile, tificaţiei, pe o cărăruie, până la ficat un drum pavat, realizat din
cele din partea sudică, nu mai marginea prăpastiei, pe un lespezi de piatră, care se mai
pot să fie văzute. cleanţ de stâncă, care înaintează păstrează doar parţial. Drumul
parcă deasupra hăului. Cărarea pornea chiar din dreptul porţii
Spaţiul sacru trece pe lângă colţul nord-vestic de acces, îndreptându-se spre
Trecând spre nord, peste zid, al cetăţii, acolo unde putem ve est, până ia turnul prin care se in
pătrundem fără să ne dăm seama dea cum natura zdrobeşte, în tra în prima incintă. însă o rami
într-o altă arie, aceea a spaţiului cetul cu încetul, urmele civiliza ficaţie desprinsă din ramura
sacru, care a fost amenajat în a- ţiei. în acest loc, rădăcinile vi principală coteşte aproape în
fara incintei pe care tocmai am guroase ale fagilor seculari s-au unghi drept spre nord, ocolind
părăsit-o, în partea nordică a împletit parcă printre blocurile cea mai vastă dintre doline şi
platoului superior. în acest loc au de calcar. îmi e şi teamă să îmi în conduce spre o clădire având
fost identificate urmele unui chipui consecinţele prăbuşirii două încăperi: una cu plan pa
sanctuar, format din aliniamente acestui arbore. Cel mai probabil trulater, iar alta în formă de pot-
www.ecokraftbest.ro INSTALAŢII <CU§> AUTO
€ C O KRflFT BEST Telefon: 0722.548.021
