Page 6 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_312
P. 6

Ziaruf*HUNEDOREANULUI                                                                                     Reportaj]

                   Joi, 30 septem brie 2010




        SPECIAL


         Poveste despre America sau ci





        America l-a ajutat să-şi înfrângă frustrările din facultate şi, mai cu seamă, i-a arătat adevărul din spatele luminilor. A trecut Oceani
        colaborează cu singurul laborator digital din ţară şi s-a aflat în echipa care a realizat primul videoclip 3D din România

        Monna Voinescu                "în loc să merg la cursuri, am   pe săptămână. Muncea pe rup­
        • • •  re 32 de ani. Şapte i-a   văzut sute de filme şi am petre­  te. Managerul îl sfătuia să se re -
                                                               laxeze şi voia să-l convingă că
                                   cut mii de ore în Biblioteca UBB.
        A      petrecut în America.   în tot acest timp, m-am convins   munca  trebuie  făcută din  plă­
                                                               cere. Dar el se socotea cum să-şi
               A vândut îngheţată, a  că vreau să fac altceva cu viaţa
               săpat  şanţuri  şi  a
        făcut taximetrie cu o diplomă   mea:  să  analizez,  să  critic,  să   împartă banii  ca să-şi  permită
                                                               doi burgeri.
                                   contribui la reformarea societă­
        de  economist  în  buzunar.  A   ţii în care trăiesc. Şi nu-mi închi­  Septembrie a fost o lună plo-
        fost  şocant,  concluzionează,   puiam altă metodă de comuni­  iasă  în  Ocean  City.  Plaja  era
        astăzi, Vlad Plăiaşu. Anul tre­  care decât filmul. Acesta a fost   deja pustie. Cu doar o zi înainte,
        cut, a decis să se întoarcă a-   cel mai important motiv pentru   erau mii de turişti, iar pe 5 sep­
        casâ. Iar şocul a fost acelaşi.  care  am  plecat  din  România.   tembrie, românul abia a vândut
                                   Voiam  să  am  banii  care  să-mi   o îngheţată.  Sezonul  era gata.
        "Copiatul, nepotismul      permită să urmez o facultate de   S-a hotărât să plece în Florida.
        erau norme în facultate"   film", explică tânărul.     Cu  tot cu  Mihai,  prietenul  din
          S-a născut la Deva, dar a co­  A ajuns în  Ocean  City,  New   România.  în  Florida  e  vară  12
        pilărit în casa bunicilor din Vai-   Jersey,  chiar de Ziua Americii.   luni pe an şi puteau trage la un
        dei.  La oraş s-a întors la câţiva   Era  şocat.  Nu-şi  dorea  să  ră­  prieten din Aiud, venit şi el, cu
        ani  după  ce  începuse  şcoala.   mână acolo şi nici nu ştia exact   nevasta, în căutarea visului a-
        Facultatea şi-a făcut-o la Cluj. 0    ce  voia.  Voia  linişte.  Voia  mai   merican.  Vlad  mai  avea  patru
        mare dezamăgire, spune hune­  mult respect şi mai multă corec­  săptămâni  până  la  expirarea
        doreanul.  Familia  l-a  trimis  la   titudine.  într-un  autobuz,  i-a   dreptului de muncă. Trebuia să
        Ştiinţe Economice. Era o şcoală   spus prietenului său, Mihai Gli-   profite.
        la modă şi una dintre puţinele   gor, că vrea să rămână.
        variante de supravieţuire în so­  "Totul  funcţiona  impecabil.  Florida l-a aşteptat
        cietatea de care avem parte.  Lângă bordură nu era un strat  la săpat de şanţuri
           "Mi-am dorit să am parte de   gros de mâzgă uscată. Era curat.   Florida l-a dezamăgit la înce­
        un mediu academic ca la carte.   Nu trebuia să-mi spăl pantofii în   put. Distanţele erau imense şi a-
        N-a  fost  aşa.  Pe  lângă  câţiva   fiecare zi şi, după un an, să-i a-   vea nevoie de maşină. în Ocean
        profesori şi asistenţi foarte bine   runc. Oamenii stăteau cuminţi   City mergea  la serviciu  pe jos.
        pregătiţi, decenţi şi dedicaţi, fa­  la coadă în faţa ghişeelor unde   Acum făcea 40 de minute cu au­
        cultatea  era  plină  de  oportif-   erau funcţionari izbitor de ama­  tobuzul până la plajă.  Iar plaja
        nişti şi de cadre didactice care   bili. Nimeni nu se îmbulzea. Ni­  se întinde pe câteva.mii de kilo­
        şi-au  obţinut  statutul  cu  <hei-   meni  nu mă călca pe  picioare.   metri.
        rupul> şi plagiate. Copiatul, ne­  Nimeni nu mirosea a transpira­  Câteva săptămâni, n-a găsit
        potismul erau norme, iar rezul­  ţie, deşi afară erau 35 de grade.   nimic de lucru. Amicul lui a fost
        tatele în  schimbul  unei  munci   Lumea era exagerat de fericită   mai  norocos.  S-a  angajat  în
        reale erau excepţii”, povesteşte   şi de zâmbitoare. Deşi totul era   construcţii.  "Era  deprimant.
        Plăiaşu.                   pe dos -  prizele mai mici, clanţa   Muncea 12 ore pe zi şi venea a -
           Drept urmare, când tot spec­  de la uşă mai sus, apa prea rece   casă plin de lipici,  lacuri şi ru­
        tacolul s-a încheiat, a refuzat să   şi  uşile  automate,  prea  ener­  meguş", îşi aminteşte Vlad, sur­
        participe la festivitatea de ab­  vante -  mă simţeam mai liber şi   prins de câţi români a întâlnit în
        solvire şi la banchet. N-a simţit   mai relaxat decât acasă”, îşi a-   zonă.  Nu-i venea  să  creadă că
        că  face  parte  din  acel  grup.  A   minteşte deveanul.  intra  în  supermarket  şi  auzea
        preferat să iasă cu câţiva prie­                       vorbindu-se  româneşte.  Prie­  O P IN IE. „Am realizat că şcoala românească nu are nicio valoare dincolo de Ocean şi cele câteva nume cu
        teni la o bere. După câteva săp­ Vânzător de îngheţată   tenii din Aiud, deşi erau în SUA   o cultură dezorientată”, este de părere hunedoreanul Vlad Plăiaşu, după cei şapte ani petrecuţi în Lumea h
        tămâni, a plecat în SUA cu ace­ în Ocean City          de puţin timp, aveau o grămadă
        iaşi prieteni.                Primul  an în  Lumea  Nouă  a   de cunoscuţi. Se întâlneau sâm­  "Deşi spuneam că lucrăm la   vedea pelicule de o calitate la   care-i  cunoscuse  în  Florida.
                                   fost dificil. A făcut multe boa­  băta cu toţii,  la o bere şi  la un   <cablu>, noi săpam şanţuri de 60   care în România nici nu spera.  Cam toţi aveau statut ilegal. Şi
        în America,                căne până s-a adaptat. Relaţiile   grătar. Aşa l-a cunoscut Vlad pe   de centimetri adâncime în care         totuşi, erau integraţi foarte bine
        de dragul filmului         şi ritmul vieţii erau diferite. Nu   Horaţiu.  Un profesor de istorie   puneam o conductă, iar apoi le  "M-am hotărât   din punct de vedere economic.
           Facultatea  n-a  fost  singura   stăpânea bine  limba şi încă a-   care  muncea  în  construcţii.  El   acopeream. Puneam iarba la loc  să rămân!”  Părea paradoxal să ai permis de
        care l-a trimis peste Ocean, dar   vea reflexe specifice ţăranului   l-a pus în legătură cu un alt ro­  ca  şi  când  nimic  nu  s-ar  fi  în­  într-o bună zi,  a  rămas sin­  conducere, credit la bancă şi să
        a contat foarte mult. Astăzi, nu   din vârf de munte ajuns la oraş.   mân, care lucra la o firmă de ca­  tâmplat. Cablul real îl instala al­  gur. Mihai, amicul lui, s-a întors   plăteşti taxe când tu, pur şi sim­
        regretă că a făcut o şcoală şi so­  Şi-a găsit prima slujbă. Vânzător   bluri  unde era nevoie de forţă   tă echipă.  De americani. Noi e-   acasă. îl  frământa gândul  că e   plu, nu aveai dreptul să exişti în
        coteşte că nu şi-a pierdut tim­  de  îngheţată.  Câştiga  6,25  de   de muncă. Hunedoreanul  a în­  ram cu muşchii, nu cu capul. Şi   departe de familie. Pentru Vlad   acel loc în acel moment.
        pul aiurea.                dolari  pe oră şi lucra 40 de ore  ceput să lucreze aici.  asta, pentru foarte puţini bani”,   decizia a fost mult mai simplă.
                                                                                          povesteşte  Plăiaşu,  care,  timp   Odată  trecut  Oceanul,  ştia  că  Holoangăr la marmură
                                                                                          de  şase  săptămâni,  a  săpat  la   întoarcerea în România nu era   Curând,  acelaşi  Horaţiu  i-a
                                                                                          una cu echipa cam 11 kilometri   o problemă. Şi-a sunat părinţii   găsit  lui  Vlad  un  nou  loc  de
                                                                                          de  şanţ.  Prima  zi  n-o  s-o  uite   şi le-a spus că rămâne. Dacă nu   muncă. Holoangăr la o firmă de
                                                                                          niciodată.  în  doar câteva,  ore   definitiv, măcar pe termen lung.   marmură.  Căra  marmură,  ci­
                                                                                          avea şapte răni în palme. Băşici   Pentru maică-sa a fost groaznic.  ment,  nisip,  apă,  măsura,  tăia.
                                                                                          care s-au spart şi au început să   "A exagerat.  La urma urmei,   Şeful lui -  un român din Bistriţa
                                                                                          sângereze.  Pantalonii  i  s-au   un zbor Bucureşti-Miami nu du­  -   făcea  pardosele şi  pereţi  de
                                                                                          rupt şi simţea că se sufocă. Erau   rează cu mult mai mult decât o   piatră  în  case  gigantice.  Era
                                                                                          35 de grade. Şase săptămâni au   călătorie cu trenul de la Oradea   mândru că făcuse acelaşi lucru
                                                                                          trecut fără să ştie, după care a   la Constanţa", i-a spus deveanul.  şi în casa unde-şi petrecea va­
                                                                                          fost concediat. Lucrarea era ga­  Dar pe Vlad altceva îl durea.   canţa Celine Dion.
                                                                                          ta şi  firma nu mai avea  nevoie   Bunică-sa avea 74 de ani. Ea l-a   După câteva luni, Vlad lucra
                                                                                          de atâţia angajaţi.        crescut şi s-au ataşat mult unul   deja cu altcineva. Cu Nelu -  un
                                                                                            "îmi  amintesc  doar  că  mă   de altul. Exista o probabilitate   poliţist din Tulcea, fost campion
                                                                                          trezeam dimineaţa şi-mi verifi­  foarte  serioasă  să  nu  se  vadă   la lupte greco-romane, venit în
                                                                                          cam  imediat  mâna  dreaptă.   niciodată.  Dar tot a ales să ră­  SUA cu câţiva ani înaintea  lui.
                                                                                          Avea  o  problemă  la  două  de­  mână.               îşi  rezolvase  actele  şi  izbutise
                                                                                          gete. Ligamentele cedaseră din   Lucrurile  s-au  întâmplat   să-şi aducă acolo şi familia. Plă­
                                                                                          cauza  efortului.  Dacă  mişcăm   foarte  rapid.  Românul  avea  o   iaşu a lucrat pentru el mai bine
                                                                                          mâna, mă durea îngrozitor. Iar   viză pe patru luni, dintre care în   de  doi  ani.  Au  făcut împreună
                                                                                          dacă  îndoiam  degetele,  nu-şi   prima şi-a căutat disperat de lu­  două case imense, câteva apar­
                                                                                          mai reveneau decât peste noap­  cru, iar în celelalte trei a muncit   tamente de luXj^două hoteluri şi
                                                                                          te",  rememorează  hunedorea­  pe rupte ca să-şi acopere chel -  un restaurant. în paralel, hune­
        M ESER IE PER ICU LO A SĂ . în Chicago, meseria de taximetrist e a doua ca periculozitate, după cea de   nul, care, după toate astea, a a-   tuielile  făcute  cu  plecarea  în   doreanul  şi-a  făcut  o  colecţie
        poliţist. în fiecare an, un taximetrist este ucis. „Revoltător e modul cum e reglementată această meserie.   vut şi o satisfacţie. într-o dumi­  SUA.  Când  viza  se  apropia  de   serioasă de filme şi o bibliotecă,
        Preţul şi regulamentul sunt stabilite de Primărie, iar costurile cu închirierea maşinii, benzina şi amenzile   nică, şi-a cumpărat un DVD Pla-   data  expirării,  habar  n-avea   iar când a adunat nişte bănuţi,
        le suportă taximetristul. Există şi reglementări absurde. în Skokie, o suburbie a oraşului, e interzis să   yer şi câteva filme. Stătea în faţa   cum s-o prelungească. Singura   s-a înscris la cursuri de fotogra­
        parchezi un taxi la vedere”, spune Vlad Plăiaşu                                   televizorului şi era bucuros că  sursă era cercul  de  români  pe  fie digitală şi scenaristică.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11