Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_312
P. 7

R ep orta                                                                                                        Ziarul Î’HUNEDORE ANULUI
                                                                                                                               Joi, 30 septem brie 2010








  i ajungi să-ti vezi visul cu ochii






  3ă parte de-o educaţie bună şi hotărât să facă l^ni ca să-şi împlinească un vis: filmul. Acum, hunedoreanul Vlad Plăiaşu


                                                          "Aveam sentimente confuze.   şi  primul videoclip 3D  din  Ro­
                                                        Nu venisem în America pentru a   mânia,  realizat  pentru  piesa
                                                        rămâne definitiv. Voiam doar să   "Rock the World” a trupei  Mo -
                                                        am acces la o educaţie bună, să   randi.  De  trei  săptămâni,  fiul
                                                        pot să aplic cunoştinţele teore­  său,  Norbert, merge în clasa  I,
                                                        tice  şi  să-mi  fac un  portofoliu   iar el şi Ella spun că nu s-au a-
                                                        înainte să mă întorc în ţară. Am   daptat sută la sută şi cred că nu
                                                        avut  şansa  să  cunosc  oameni   se vor adapta niciodată.
                                                        din domeniul în care voiam să   "Am trecut Oceanul cu spe­
                                                        mă specializez. Am făcut colo-   ranţe imense şi cu o încredere
                                                        rizarea şi efectele speciale la un   nejustificată în valorile noastre.
                                                        scurt-metraj.  Apoi,  am  contri­  Era firesc. Am fost cu toţii edu­
                                                        buit la producţia unor videocli-   caţi în acelaşi sistem. Am dat cu
                                                        puri pentru alegerile din 2008",   toţii o ciocolată secretarei pen -
                                                        povesteşte hunedoreanul.   tru a ne oferi informaţii publice
                                                          Când  s-a  trezit  aproape  de   gratuite.  Am  urmărit  aceleaşi
                                                        întoarcerea  în  ţară,  totul  se   interminabile filme ale lui Ser-
                                                        schimbase pentru el. Şi-a amin­  giu  Nicolaescu.  Dar miturile şi
                                                        tit de ce a rămas în America şi   legendele  cu  care  am  fost în­
                                                        era  mulţumit  de  ce  reuşise  să   doctrinat mi-au fost spulberate
                                                        facă. Avea mulţi prieteni, avea   de realitate, în America. Am re­
                                                        casa lui, maşina lui şi o avea pe   alizat că americanii au istorie. 0
                                                        Ella, soţia lui. România îl înfri­  istorie  mai  glorioasă  decât  a
                                                        coşa  când  citea  ziarele.  Pe  de   noastră. Am realizat că, în rea­
                                                        altă parte, de doi ani  lucrurile   litatea prezentului,  <meciurile>
                                                        mergeau din ce în ce mai rău şi   dintre Traian şi Decebal ori din­
                                                        peste Ocean. Au fost săptămâni   tre Mircea cel Bătrân şi Baiazid
                                                        când avea mai multe datorii de -  n-au nicio relevanţă. Când ame­
                                                        cât venituri, iar perspectivele u-   ricanii  votau  cea  mai  liberală
                                                        nui imigrant ilegal erau sumbre.   Constituţie din lume, noi eram
                                                        Probabilitatea de-a găsi altceva   doar o feudă non-culturaiă. Am
                                                        de  lucru era  aproape zero,  iar   realizat  apoi  că  a  doua  limbă
                                                        riscul  de-a  fi  prins era tot mai   vorbită la Microsoft nu era ro­
                                                        mare. El însă mai avea o ambi­  mâna, ci bulgara. Urmau ucrai­
                                                        ţie. Un scenariu de scurt-metraj   neana  şi  poloneza",  spune,  cu
                                                        compus din tot ce trăise el în ta-   tristeţe, Plăiaşu, convins că eşe­
                                                        ximetrie. L-a filmat cu ajutorul   cul ne aparţine tuturor.
                                                        unor  prieteni,  în  ultimele  zile   Tocmai de asta, hunedorea­
                                                        petrecute în SUA.          nul nu vrea să stea cu mâinile în
                                                                                   buzunar. A înfiinţat o asociaţie
                                                        Criza l-a trimis acasă     non-profit  care-şi  propune  să
                                                          S-a  decis  să  plece  aproape   funcţioneze ca o "verigă lipsă"
                                                        spontan.  I se umpluse paharul.   între toţi românii şi elita capa­
                                                        Făcea calcule pe hârtie şi chiar   bilă să educe. Va produce mate­
                                                        cele  mai  optimiste  evaluări  îi   riale multi-media pe care le va
                                                        dădeau cu minus.           expune gratuit în spaţiul public,
                                                          "Foarte mulţi români, dar şi   dar şi programe de informare şi
  raximetrist în             semafoarelor, de rutele autobu­  foarte mulţi  americani erau  la   promovare a ceea ce se dove­
  >raşul lui Al Capone       zelor sau de podurile care se ri­  limită. Românii au plecat, ame -  deşte  a  fi  valoros,  adevărat  şi
    Crăciunul din 2005 l-a petre -  dicau.              ricanii  şi-au  depus  dosare  de   util societăţii româneşti.
  ut la Chicago, cu prietenii din   "A  fost  halucinant.  Condu­  şomaj.  Am  pierdut  maşina  şi   "Mă  derajează  că  ne  irosim
  acuitate. A fost ca o revelaţie -    ceam între 80 şi 100 de ore săp­  multe alte lucruri - luxuri pen­  resursele, mai ales cele umane.
  raş mare, muzee, teatre, cine-   tămânal şi, uneori, parcă eram   tru România, dar lucruri norma­  Mii de tineri pleacă şi prind ră -
  ta şi multe altele. S-a simţit ca   prins într-un carusel care nu se   le în America. Am împachetat şi   dăcini în ţări mai  libere şi  mai
  căpat  din  cuşcă.  După  cinci   mai oprea. îmi era şi ruşine, şi   am plecat. Ella a mai rămas câ -  democrate.  Studenţii  care  au
  tni de stat pe gânduri la Miami,   groază  de  clienţii  pe  care,  din   teva luni", spune hunedoreanul,   murit  în  decembrie  '89  şi-au
  -a mutat la Chicago. Şi-a încăr-   pricina  oboselii  sau  a  necu­  amintindu-şi  că  drumul  de  la   dorit o ţară mai bună. Eu cred că
  at într-o dubiţă tot ce era va-   noaşterii,  îi  duceam  pe  trasee   Arad la Deva  i s-a părut crunt.   trebuie să deschidem ochii şi să
  aros,  a  aruncat  jumătate  de   mai  lungi.  îmi  ceream  mii  de   Era beznă şi, din când în când,   vedem  că  avem  un  drum  lung
  tobilă  la  gunoi  şi  a  condus   scuze şi le dădeam discounturi.   vedea gunoaie sau garduri rup­  până  să  devenim  o  societate
  ână în Illinois fără să se uite în   Mi-am  cumpărat  hărţi,  mi-am   te. Dar dincolo de asta,  pentru   deschisă, democratică şi pros­
  rmă. Odată ajuns în oraşul  lui   făcut  scheme  şi,  mai  ales,  am   el a contat foarte mult că a reu­  peră", conchide hunedoreanul.
   1 Capone, s-a înscris la un curs   căscat  ochii  până  să  ajung  la   şit  să  ajungă  acasă  înainte  ca
  ie taxi", la Harold Washington   măiestria colegilor mai vechi în   bunică-sa să închidă ochii.
  ollege.                    breaslă", îşi aminteşte Plăiaşu.  Primele întâlniri pe care le-a
    "Nu puteam să cred că, după   La început, i-a convenit, căci   avut cu  prietenii  şi  cunoscuţii
  s am obţinut permisul de con -  câştiga bine. Din 2007 însă, oa -  l-au dezamăgit. Nu-şi putea ex -
  ucere,  am parcurs cursul, am   menii au început să cheltuiască   prima o părere, ori nu-şi termi­
  •ecut testele medicale, am tre -  mai  puţin,  iar  el  avea  tot  mai   na  o  idee  fără  să  fie întrerupt
  it prin verificarea FBI, nimeni   puţini clienţi. Şi-a schimbat pro -  sau contrazis.
  u era interesat de statutul meu   gramul. Dimineaţa, la ora 4, era   "De  multe  ori,  anumite  dis­
  igal.  Nimeni  nu  m-a  întrebat   în  taxi  şi  vâna  curse  de  aero­  cuţii deviau spre o zonă perso­
  im am ajuns în America şi nici   port. Muncea până după-amia -  nală. Era acelaşi complex al in­
  î  acte  am”,  povesteşte  Vlad,   za, când alerga acasă şi învăţa   feriorităţii pe care-1 aveau cole­
   Sruia licenţa de taxi avea să-i   până  seara.  După  un  an,  s-a   gii mei de la şanţuri", spune hu­
   iucă o nouă serie de surprize   programat la examene şi a de­  nedoreanul.
   şocuri. Deşi ştia foarte multe   venit Apple Certified Professi-
   cruri despre oraş, din spatele   onal.               "Nu mă voi
   jianului totul se vedea altfel,                      adapta niciodată!"
   s  bancheta  din  spate  săreau  Ultima ambiţie        De curând, Vlad  Plăiaşu s-a
   ^număraţi oameni care dictau   Anul 2008 a fost de-a dreptul   mutat la Bucureşti. Colaborează
   ipid adrese peste adrese. Ro -  dureros. Pe lângă programul în -  cu singurul laborator digital din
   ânul  putea vizualiza  traseul,   cărcat,  umilinţe şi  nervi, veni­  România.  A  participat  deja  la
   ir mai  tot  timpul  o  dădea în   turile românului scădeau seri­  câteva  proiecte:  "Quest"  -  un
   iră pentru că uita să ţină sea -  os. în 2009, recesiunea şi-a ară­  documentar premiat la Cannes,
   a  de trafic,  de  sincronizarea  tat colţii şi mai mult.  cu Quinzaine des Realisateurs,
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12