Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_313
P. 11
----------------------------------------------
Obiceiuri tradiţii ZiaruRHUNEDOREANULUI
■ ■ - - S f i Vineri, 1 octombrie 2010
lULTURA POPULARĂ CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI Calendarul
tradiţional ţărănesc
O sărbătoare de toamnă uitată - 4-10 octombrie
Acoperământul Maicii Domnului
■ Luni, 4 octombrie
în calendarul tradiţional au existat până aproape de zilele noastre, o serie de „De încep să cadă frunzele
sărbători care aminteau trecerea la anotimpul rece al iernii la brumă şi îngheţ arborilor, de acum se vede
roditor anul ce urmează;
bătrânii zic că de acum
începe vara lui M ioi (Sf.
Mihai - n.n.)”.
■ Marţi, 5 octombrie
„Grăbeşte culesul
cucuruzului că pot da ploi şi-
o putrezi”.
■ Miercuri, 6 octombrie
„Straturile din care s-or scos
legumele trebuiesc săpate
din nou şi poţi resădi salată
iernatică’.
■ Joi, 7 octombrie
„In astă săptămână, de mai
stau rândunelele semn îi că
toamna va fi lungă şi
frumoasă şi călduroasă”.
de sezon. In gospodăriile ţăra
nilor, "de Acoperământ", se fac
■ Vineri, 8 octombrie
focuri apotropice şi se ard gu
noaiele din curte şi crengile us „Unele femei, bântuite de
cate din livadă, "pentru a o ajuta rele, ţin post astăzi că-i Sf.
pe Maica Domnului să afume Pelaghia ce-o fost în viaţă
diavolii ce fac ăl mai mare rău la desfrânată, da’ s-a întors pe
oameni", cum mai crede şi astăzi calea bună şi a câştigat milă
baba Iuca din Lelese. în această în ziua judecăţii Domnului
zi se făceau previziuni m eteo nostru lisus Hristos”.
rologice şi cu caracter oracular:
dacă vezi cârd de ciori, e semn că ■ Sâmbătă, 9 octombrie
vine şi iarna; de găseşti în ghinda „M ai peste tot se deschid
de stejar vierme, arată că anul târgurile şi iarmaroacele de
viitor va fi productiv; de mai vezi
toamnă ce ţân şi duminica
rof. Marcel Lapteş - etnolog pă albă" (batic), iar fetele, care primejdii, cum ne spunea mătuşa acoperământu' Sfintei Fecioare" câte o floare de salcâm printre
• • umblau mai mult descoperite, Vitoria, "de cumpănă de foc, de ne relata baba Ana a Iu’ Nistor frunze li semn de.toamnă lungă; într-alte locuri”.
s ţ u întâmplător, popo- purtau de regulă "cârpă roşie”, năpastă şi de vrăjmaşu' ăl rău", din satul Petros al Ţării Haţe alunele multe vestesc omăt
I X I rul numea luna oc- un batic colorat făcut din caşmir, într-o discuţie etnofolclorică mai gului. în zilele noastre, din punct mare; când vezi iepuri prin gră ■ Duminică, 10 octombrie
I X I tombrie şi Brumărel, cumpărat la "bolta" din sat. Oda veche, părintele Ioachim Danciu de vedere al calendarului tradi dină în astă zi, li semn că urmea „Cheamă popa în
. ^ când începeau "bru tă cu această sărbătoare, tinerele din Almaşul Mic de Munte, sat a- ţional, Acoperământul Maicii ză o iarnă grea; găinile de se gospodărie să-ţi facă slujbă
tele mici", adică se anticipau fete doreau să primească şi ele parţinător comunei Balşa, întă Domnului şi-a pierdut aproape culcă târziu, anu' viitor va fi un la grajd şi staule că-ţi vin oile
itoarele zăpezi ale iernii. un nou acoperământ de cap rea faptul că Sărbătoarea Aco cu totul importanţa din trecut, an fără mană-n holdă. din munte şi trebuie ferite de
Fiind un "prag de vreme", (baticul) ca semn al trecerii în perământului era un eveniment rămânând ca o dată, având co- boli şi alte răle”.
/enimentul s-a interferat de-a mijlocul femeilor măritate. Săr religios în preajma toamnei ţinut notaţii sacre în calendarul orto Timp magico-religios
ingul timpului cu o sărbătoare bătoarea în discuţie are un de o mare populaţie a satelor la dox şi pierzându-şi caracteristica în trecut, Sărbătoarea Aco (Din „Comoara satelor”,
îligioasă consemnată totuşi caracter aproape total de inter Ardeu, Buneşti, Poiana, Mada şi domestică. perământului Maicii Domnului 1918, an I, nr. 7 - 8şi
:u negru” In calendarul orto- dicţii cu scopul de a fi apărat în Orişeşti, când, ani la rând, în pri Se mai păstrează sporadic şi era şi una a practicilor magice, „Calendarul săteanului pe
ox, numită Acoperământul primul rând ca individ de Maica ma zi din octombrie, se ţinea numai la persoanele în vârstă, a magiei terapeutice în princi anul comun 1918”, Sibiu)
laicii Domnului. Domnului în cadrul domeniilor slujbă la biserică, iar femeile ve cele cu memorie etnologică, obi pal pentru că "Maica Domnului
lată cum este descrisă în vieţii comunităţii din care făcea neau cu mere şi colaci pentru po ceiul împărţirii ofrandelor ritua le face şi desface pe toate", ne
/ieţile Sfinţilor" sărbătoarea: parte. Astfel, orice primejdie ce mană celor săraci. în Ţara Zaran- le, colaci din grâu, fructe de se spunea baba Frusina din Ciul- toarea "Acoperământului" şi-a
ntru cele mai de pe urmă cum- putea afecta habitatul ţărănesc dului, la Stănija şi Cânele, în zon, băuturi, vin, ţuică şi, mai rar, păz. Arătăm că este o zi propice pierdut aproape cu totul carac
lite vremi când s-au înmulţit putea fi înlăturată cu ajutorul "noaptea de "Acoperământ", bă - bere pentru a îmbuna pe Sfântă. recoltării plantelor utilizate în terul magico-religios, în decur
Scatele noastre, s-au înmulţit Maicii Domnului care trecea sub trânele puneau în parii grajdu Ziua este importantă şi prin fap medicina populară. Noi amin sul timpului devenind o "sărbă
primejdiile asupra noastră... oblăduirea sa oamenii şi anima - rilor dovleci pentru a alunga spi tul că, etapizat, se încheie un ci tim doar una semnificativă pen toare mică” a toamnei, probabil
finei Prea Curata şi Prea Bine- lele, forţe benefice, fenomenele ritele rele "ce dădeau foc la case clu al sezoanelor, agricol, apicol, tru credinţele magice fertiliza datorită faptului că, şi sub as -
ivântata Fecioară Maria, Mai- binefăcătoare ale naturii, deci tot şi prăpădeau animalele" - după viticol şi pastoral, când această toare: "femeile ce n-au prunci şi pect religios, şi-a pierdut sem
i Domnului, ne dă nouă Aco- ceea ce era necesar pentru bunul spusele babei Lina din Cânele. supremă pază şi apărare este im vor să aibă vor merge in noap nificaţia ca urmare a estompării
;rământul său spre apărare, ca mers al vieţii şi treburilor. perios necesară pentru securita tea Acoperământului Sfintei importanţei în calendarul bise -
n toate'prim ejdiile să ne Ofrande rituale tea recoltelor şi animalelor. Fecioare şi vor culege rouă din ricesc. Oricum, în bogatul sis
ape pe noi şi să ne păzească Descântece de ursit Sărbătoarea era un ultim pri - Şi astăzi unele bătrâne din otavă Intr-un păhar, iară acasă tem al sărbătorilor populare,
; noi sub acoperământul său în satele de pe Valea Mure lej pentru babele vindecătoare satele hunedorene iau busuiocul s-or unge cu rouă pe foaie (bur această zi a toamnei mai păs
^vătămaţi". Intrarea în anotim - şului, Acoperământul Maicii de a culege "buruieni pântru lea pus la icoana Sfintei Fecioare şi 11 tă - n.n.) şi la soroc or face trează reminiscenţele unor tim
il rece cu toate fenomenele Domnului era ştiută şi respectată curi la oameni şi animale, că au amestecă în hrana vitelor şi a prunc fain şi sănătos", după puri magico-religioase atât de
eteorologice ce marcau aceas - ca sărbătoare în trecut, în special puterea a mai mare, că-s sub oilor pentru a-i feri astfel de boli cum le recomandă femeilor ba importante în viaţa tradiţională
aducea schimbări şi în ves- de femei. Odată cu primele ba Saveta, fostă moaşă în satul ce dă încă o notă personală a
nentaţia oamenilor de la ţară. brume, când pământul devenea Vaidei, comuna Romos. Sărbă- identităţii noastre spirituale.
; fapt aceste modificări înce- alb, fetele se închinau la icoana
;au mai devreme, în 6 august, Sfintei Fecioare, îşi despleteau
lată cu Schimbarea la Faţă a apoi cozile şi mergeau în livadă la
îmnului, de Probejenie, ce un măr sau prun rostind un des -
mnţa despărţirea de vară. cântec de ursit: "Doamne Sfântă
Mărie, Maică Sfântă / Dă-mi faţă
rotectoarea oamenilor / Curată / Luminoasă / Frumoasă
animalelor / Din genele ochilor / Din faţa
în satele pădureneşti portul obrazului / Bărbat bun de însu
ea o deosebită însemnătate în rat” /, după relatarea babei Ruja
aţa comunităţii, distinct pe sex, din Dumbrăviţa.
irstă, condiţie social - econo - La Hărţăgani, unele fete pos
ică şi, firesc, pe anotimp. Fe- teau şi se rugau la Sfânta Fe
eile pădurene aveau acoperă - cioară să le apere animalele de
ârtf-de cap: cele măritate "câr1' ' boli şi deîupŢ jprecum şi de alte
