Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_318

Obiceiuri • *

g a r a - . - . ■ Vineri, 8 octom brie 2010

CULTURA POPULARA CUPRINDE ESENŢA Şl VIAŢA UNEI COMUNITĂŢI Calendarul
tradiţional ţărănesc
NUNTA OILOR 11 -17 octo m b rie

Anul pastoral este un eveniment deosebit în calendarul tradiţional, structurat pe sezoane,

indispensabil pentru crescătorii de oi, ciobanii
■ Luni, 11 octom brie
? 1 :
„Se începe pregătirea
turmelor pentru iernat şi se
pun la o parte produsele
oilor pentru târg”.

■ M a rti, 12 o ctom brie
„Usturoîu se pune ăl târziu
până la Sf. Dumitru, de nu-l
sameni poţi avea pagubă”.

■ M iercu ri, 13 octom brie
„De la mijlocul săptămânii se
zice câ-i cu adevăr timpul
rece; căldura intră încet,
încet în pământ şi peste tot
se face brumă”.
■ J o i, 14 octom brie
„In calendariu de muncă îi
Nunta Oilor, iară în cel
ortodox, Sfânta Parascheva”.

■ V in e ri, 15 octom brie
„Cam la astă dată se lasă
berbecii între oi să se
prăsească la primăvară”.

■ Sâm bătă, 15 octom brie
„Nu-î bună la semănături de
toamnă; de pui secară e
primejdie de moarte pentru
semăn ăntor”.
Prof. Marcel Lapte; - etnolog alături de Sfânta Vineri, patroa­ tăt feliu de boli, de ochi şi de cap gospodarii tntorceau carele cu cea în perioada slăbirii ener­
.J * * na toamnei, "In special a perioa­ şi apără pruncii de diochi", cum proţapul în fundul ogrăzii, semn getice a forţelor nefaste, distruc­ ■ D um inică, 17 octom brie
pre deosebire de Anul dei Nunta Oilor din calendarul ne spunea Petca Elena, din că se pregătesc de iarnă. în tive, aflate la sfârşitul existenţei „Să faci colac pentru Sfânta
Nou Agrar care debu­ pastoral". Măgura, fostă moaşă şi descân­ general, se interzicea orice tip lor, adică a anului vechi calenda­ Parascheva, să-l duci la
tează primăvara, Anul Iată de ce toamna, târziu, tătoare. de activitate în ziua consacrată ristic care treptat piere. în a- biserică, iară popa să-l
S Pastoral Începe toam­ oierii din satele hunedorene de La această suprapunere ca­ sfintei, iar femeile aveau cele ceastă conjuctură, oamenii satu­ sfinţească şi alte bucate
na, cu Împerecherea şi gesta- munte sărbătoresc Nunta Oilor, lendaristică: Sfânta Paraschiva - mai multe interdicţii; nu aveau lui tradiţional trebuiau să-şi ape­ aduse ca să fie bogat tot
rea animalelor, ovine şi ca­ ce are la bază mitica fertilităţii, Nunta Oilor (vs. Năpustitul Ber­ voie să coase, toarce sau ţese că re recoltele şi animalele din gos­ anu .
prine. în principal ciclul moarte - re - becilor) se adăuga şi un alt astfel îşi umpleau mâinile de podărie prin "metode” apotro-
La mijlocul lui Octombrie, de naştere, care anunţă un nou an eveniment popular cronologic, negi (In satele de pe Platoul pice, (în special focul), substitute
Sfânta Parascheva, (In data de pastoral. Pregătirea pentru ier­ Sfârşitul Verii lui Mioi (Sf. Mihai Luncanilor); nu se pieptăna divine fitomorfe (plante), zoo­ (D in „Calendarul rom ânilor
14) comunităţile de ciobani săr - natul oilor era o etapă a bunului - n.n.). Mioi este o personificare cânepa sau scărmăna lâna că morfe (animale) şi antropomor­ de pretutindeni”,
bătoresc Nunta Oilor sau Nă­ mers al vieţii şi al treburilor de meteorologică ce cuprindea un altfel vor avea tot anul dureri fe (divinităţi). 1944 şi „Calendarul
pustitul Berbecilor, In zonele mare importanţă şi era respec - interval de 15 zile (29 septembrie de dinţi; de nu făceau colacul La Nunta Oilor, ciobanii, Zarandului”, 1945)
etnofolclorice hunedorene, ţi- tată cu stricteţe în Ţinutul Pă- - 14 octombrie). Astfel, Intre pentru Sfânta Parascheva ca să- după părăsirea stânelor, ardeau
nându-se cont de o gestaţie de durenilor, în satele Jieţ, Lunca, Mioi şi Vinerea Mare (pe stil 1 dea pomană pentru săraci "li toate rezidurile şi murdăriile va fi vremea în ziua Sf. Paras­
21 de săptămâni până In luna Răscoala şi Cimpa, populaţie vechi) este o încălzire trecătoare se vor mucegăi In tot anul grâ- din ocoale pentru a alunga spi­ cheva, de Nunta Oilor, frumoasă
martie când lupii nu ies încă. care se ocupă preponderent de a vremii, când In satele noastre nele în hambar”. în satele din ritele rele concretizate în lupi, sau mohorâtă aşa vor fi săr­
creşterea oilor. Iată ce ne spune se împărţeau ofrande pentru "Câmpul Pâinii" (Ţinutul Orăş- urşi, care puteau ataca turmele, bătorile de peste an; ciobanii,
Prefigurarea Nicolae Gălăţean, cunoscut cio­ morţi şi conţinea o mulţime de tiei) "se întind mese cu bucate şi în majoritatea zonelor etnofol­ dimineaţa, caută să vadă cum s-
unui nou an pastoral ban, Nicu al’ lui Moian - după interdicţii legate de sărbătoarea băutură la casele celor bogaţi să clorice ale Hunedoarei se crede au culcat oile: dacă stau gră­
Astfel, între Sângiorz, deschi­ poreclă: "cele mai bune oi le dăm Sfintei Parascheva. mănânce tot săracul”. că Nunta Oilor este un reper madă, iarna va fi grea; dacă stau
zătorul anului şi verii pastorale la berbecuţi să avem în primă­ Această zi era benefică şi important al toamnei şi că, In împrăştiate va fi uşoară; înce­
şi Sfântul Dumitru, denumit In vară miei frumoşi şi sănătoşi". Sărbătoare cu interdicţii pentru căsătorii. Se credea că această perioadă, cei cu "darul pând cu Nunta Oilor se face
nopor Sâmedru’, socotit zeu şi în Ţara Haţegului, ritualul Tradiţiile populare consem­ legăturile căsătoriilor, în aceas­ de a prezice" pot face aprecieri îngroparea verii.
patron al iernii pastorale, se Nunţii oilor era respectat din nează faptul că tinerele fete ţin tă săptămână, vor ţine cât viitoare ale vremii. Sărbătorile toamnei sunt
desfăşoară o perioadă esenţială moşi - strămoşi, aşa că "de la sărbătoarea pentru a fi cinstite trăiesc cuplurile, deoarece marcate printr-o mulţime de
a vieţii agrare. Există o legendă Sfânta Cruce şi până la mijloc de (sic!) precum Cuvioasa Paras­ Sfânta Paraschiva este 'mama Pregătirea pentru tabu-uri sau credinţe, însă mai
care circulă pe o arie largă In brumărel (octombrie - n.n.) se chiva; toţi sătenii cinsteau ziua tuturor celor care se iau cu dra­ un nou anotimp toate ample ritualuri socializante
Transilvania potrivit căruia sloboade berbecii In turmele de spre a se bucura de bucatele goste şi credinţă-n Dumnezeu, Vom prezenta câteva consi­ (masa păstorilor cu obiceiurile
Sângeorziul poartă cheile anu­ oi că-i vremea a mai faină de pră- toamnei; se făceau ofrande aşa cum o fost Preacuvioasa", deraţii tradiţionale despre vreme lor), dar la o analiză mai atentă
lui cu care Înverzeşte natura, iar silă; la noi să zâce că-i năpustitu’ pentru "morţii fără linişte" (cei ne zicea baba Emilia, zis a lu' din care reiese cu acurateţe vedem că pentru lumea ţără­
Sâmedru’, care are şi el "cheile berbecilor pe oi" afirmă un cio­ înmormântaţi fără slujbă reli­ Pruncu’, dinTurdaş. cunoştinţele meteorologice acu­ nească, toamna, pe lângă impor­
naturii", desfrunzeşte codri. Din ban, Băluşe Petru, din Fizeşti, co­ gioasă - n.n.) pentru a nu bân­ Sărbătoarea Nunţii Oilor, ca mulate în timp de societatea tanţa sa ca anotimp, are şi o altă
această antinomie cosmică, evi - muna Pui, într-o discuţie la o ne - tui noapte casele oamenilor; sărbătoare a fertilităţii, se petre­ tradiţională, în speţă ţăranul trăsătură, grija pentru trecerea la
dent folclorică, s-a născut, adă - deie păstorească de la Porum - român: cum va fi In astă zi, aşa va timpul hibernal, un alt moment,
ugând şi raţiuni practice, agra - belul. Momentul calendaristic al fi mereu până la Sf. Dumitru; de reper, al calendarului tradiţional.
re, sărbătoarea pastorală Nunta Nunţii Oilor era şi un bun prilej
Oilor. Un moment important In pentru organizarea turmelor
calendarul oral al ţăranului este pentru iernatul transhumant; în
alăturarea zilei Sfintei Paraschi- unele locuri, Începerea cobo­
va, o sărbătoare deosebită a . rârii oilor în zonele de iernat şi
creştinilor ortodocşi, care In a organizării unor târguri de
fiecare toamnă îi cinstesc moaş - toamnă cu specific păstoresc.
tele aflate astăzi la biserica Sfin­
ţilor Trei Ierarhi din Iaşi, fost Protectoare de boli
scaun domnesc al voievodului şi necazuri
Vasile Lupu al Moldovei, care le- în mentalitatea populară, Sf.
a adus de la Constantinopol. Parascheva "era mare la trup şi
Mai mult, în calendarul orto­ urâtă la faţă, ca Sfânta Vineri, dar
dox, Sfânta Paraschiva a deve - la suflet bună că ne fereşte de
nit, prin sacralitatea impusă, boli, de trăsnet, de grindină, de