Page 7 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_321
P. 7
Inedit Ziarul ?HUNEDOREANULUI
M iercuri, 13 octo m brie 2010
DIN ISTORIA ŞTIINŢEI
Alexandru Proca - românul cu cele mai
substanţiale contribuţii în fizica teoretică
9 9
tomânii se pot mândri că unui dintre marii fizicieni ai secolului XX, cu nimic mai prejos decât mulţi laureaţi ai premiului Nobel,
.-a născut şi şi-a început activitatea la Bucureşti
iheorgfae M anolea___________ ce spunea Mărie Curie despre A-
lexandru Proca: "De fiecare dată
A A 'W storia ne arată că viaţa când am o problemă ştiinţifică
* • I este un episod între dificilă, care necesită multă răb
I două veşnicii ale mor- dare, competenţă, abilitate expe
M. ţii şi în acest episod rimentală şi meticulozitate, mă
ândirea conştientă durează adresez domnului Proca. Iar el,
!oar o clipă. Gândirea este de fiecare dată, răspunde cu so
oar o explozie de lumină în luţii care îmi convin, mă satisfac
'Jocul unei nopţi lungi. Dar şi totdeauna furnizează rezultate
ceastă explozie este totul", precise".
şa a definit celebrul Henri în acea perioadă a fost înfiin
oincare gândirea omenească. ţat Institutul de Matematică
Unul dintre gânditorii omeni- "Henri Poincare", destinat pro
ii a fost şi fizicianul Alexandru movării fizicii teoretice în Franţa.
roca, românul cu cele mai sub- Alexandru Proca este încurajat
tanţiale contribuţii la dezvolta - de Mărie Curie să se angajeze la
aa fizicii teoretice în secolul XX. acest institut. Aici pregăteşte
teza de Doctorat care îmbina cer
-cursiune biografică cetări din două domenii de vârf
Alexandru Proca s-a născut ale fizicii: teoria relativităţii, ela CO LEG CU PRIMA FEM EIE CARE A PRIMIT UN NOBEL. în
e I6 octombrie 1897 la Bucu- borată de Einstein, şi teoria elec 1928, românul Alexandru Proca era angajat la „Institutul Radiului”,
aşti, într-o familie de intelec- tronului, elaborată de Dirac. în condus de celebra Mărie Curie, dublu laureată a Premiului Nobel,
tali, tatăl său fiind inginer cons- tâmplător sau nu, Henri Poincare pentru Fizică şi Chimie, şi, din 1906, prima femeie-profesor la
’uctor, unul dintre constructorii şi-a început activitatea de ingi Universitatea din Sorbona
tării de Sud din Ploieşti. A urmat ner în industria extractivă, la o
iceul "Gheorghe Lazăr", pe care mină din localitatea franceză Ve- Deşi la vremea aceea nu se obiş cunoscute în lumea ştiinţifică
a absolvit în anul 1915. Deşi a ur soul, iar apoi s-a dedicat teoriei, nuia în Franţa ca tinerii cerce sub numele de "Ecuaţiile Proca".
lat secţia reală, la absolvire vor- s-a dedicat matematicii. întâm tători să fie trimişi la stagii în
ea fluent franceza, engleza şi plător sau nu, Alexandru Proca străinătate, Ministerul Afacerilor Profesor de fizică
ermana. S-a înscris în acelaşi an urmează aproape acelaşi drum Externe îi finanţează un stagiu de teoretică •
i Facultatea de Ştiinţe, secţia profesional ca şi Henri Poincare. un an la Berlin, unde lucrează cu Şi-a dorit să predea ca profe -
jtematică, dar din cauza în- In 1929, Albert Einstein a susţinut celebrul fizician Schrodinger. Lu sor, dar tentativele sale de a ob
;perii războiului a urmat numai o conferinţă la Institutul "Henri crează apoi la Copenhaga, cu ţine o catedră s-au lovit de invi
nul I. în anul 1917, este mobi- Poincare", iar printre puţinii in Niels Bohr. Altfel spus, valoarea dia mai-marilor vremii, care nu
zat, urmează Şcoala de ofiţeri vitaţi la discuţiile cu Einstein s-a sa l-a dus în sfera celor mai mari puteau accepta ca teoriile lor să
e rezervă de la Iaşi, după care RECUN OAŞTERE. Savantul francez de origine română Alexandru numărat şi Alexandru Proca. fizicieni ai lumii de la vremea a- fie infirmate de dovezile ştiinţi
ste trimis pe front ca subloco- Proca s-a stins din viaţă la 58 de ani, în 1955. In 1990, a fost ales post Destinul a vrut să-l cunoască ceea. Prin cercetările sale teore fice ale lui Alexandru Proca. Abia
;nent de geniu, unde luptă până mortem membru de onoare al Academiei Române personal, la Paris, pe autorul te tice stabileşte o legătură între te în vara anului 1943 Proca va pre
î iunie 1918, când este lăsat la oriei relativităţii despre care el, oria electromagnetică şi cea cu da, în Portugalia, cursul de fizică
ră. Reia cursurile ca student la A fost atras de partea teore Activitatea Proca, student la Şcoala Politeh antică a fotonului. Generalizând teoretică la Universitatea din
.oala Naţională de Poduri şi Şo- tică, de matematică, încă din pe de inginer nică din Bucureşti, ţinuse deja ecuaţiile lui Maxwell în vid, ela Porto. Deşi a demonstrat exis
île, iar la transformarea aces- rioada liceului, fapt demonstrat Şi-a început activitatea de in - câteva conferinţe în România. borează în perioada 1936-1940 tenţa mezonilor înaintea japone
;ia în Şcoala Politehnică se îns- prin activitatea desfăşurată în giner în 1922, la Societatea Elec în 1933, obţine titlul de Doctor ecuaţiile relativiste ale câmpului zului Hideki Yukava, acesta a pri
■ie la secţia de Electromecanică, calitate de corespondent la Ga trică din Câmpina, unde a funcţi în fizică, demonstrând în teza sa vectorial bozonic, care i-au adus mit Premiul Nobel pentru Fizică
■a remarcat ca student prin in zeta Matematică. Student fiind, onat numai un an, dar a reuşit să existenţa unor particule subato- consacrarea definitivă şi sunt în 1949.
digenţă sa sclipitoare, prin in- colaborează cu profesorii Tudor iniţieze introducerea echipa mice, cu sarcină pozitivă sau ne
liţia şi vederea de ansamblu a- Tănăsescu şi E. Abason pentru mentelor electrice pentru utila gativă, cu o viaţă foarte scurtă şi
ipra fenomenelor tehnice. Is- realizarea Buletinului de mate jele petroliere şi miniere. Rezul cu o masă de aproximativ 200 de
>ria spune că în 1920 a făcut o matică şi fizică pură şi aplicată, tatele obţinute au fost prezen ori mai mare decât a unui elec
zită de două luni la fabrica de editat la Şcoala Politehnică din tate în lucrarea "întrebuinţarea tron, particule numite mezoni.
icomotive Baldwin din Phila- Bucureşti. Tot atunci susţine câ electricităţii în industria petrolu După obţinerea artificială a a-
îlphia, SUA, iar prin raportul teva conferinţe asupra teoriei re lui", apărută în 1924 atât în limba cestora în acceleratoare de par
rtocmit la întoarcere a convins lativităţii, recent făcută cunos română, cât şi în limba franceză, ticule, Alexandru Proca devine o
uvernul României să cumpere cută lumii ştiinţifice de către Ein- în paralel, a început şi activitatea autoritate în studiul mezonilor.
iţeva maşini electrice. stein. didactică în calitate de asistent la
catedra de Electricitate şi elec
trotehnică, condusă de profeso
rul Nicolae Vasilescu-Karpen, in
ventatorul celebrelor pile elec
trice, care, miraculos, funcţio
nează şi astăzi la Muzeul Tehnicii
din Bucureşti.
9». 1A KnşMBlnw ni. m 4 »«• 2. em» 23-3» Q*w» *»*• Hwwrtowfc a» wfc
Alături de marii
fizicieni ai lumii
Atracţia către studiul teoretic Acordă I.M.M. şi persoanelor fizice autorizate:
al fenomenelor fizice este puter
nică şi, în 1925, este trimis la Uni
CREDITE PENTRU SUSŢINEREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR, ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE:
versitatea din Sorbona, Faculta -
tea de Ştiinţe. Deşi a trebuit să
urmeze integral cursurile facul
tăţii, le-a absolvit până în 1928, g f finanţarea şi a entităţilor nou inflinţate;
adică în mai puţin de trei ani, cu g f sprijin pentru întocmirea documentaţiilor de credit;
note peste 17,50, nota maximă
fiind 20. După susţinerea lucrării gf dobânzi fixe, la nivelul ofertei de pe piaţa bancară;
de licenţă, este angajat la "Insti
tutul Radiului" condus de celebra g f asigurarea operativităţii şi transparenţei condiţiilor tranzacţiei;
Mărie Curie. Era celebră pentru
LĂTURI DE MARII FIZICIENI Al LUMII. încurajat de Mărie că în 1903 a primit Premiul Nobel
Lirie, Proca s-a angajat la Institutul „Henri Poincare”, destinat pentru Fizică, iar din 1906 a de
omovării fizice teoretice în Franţa. Aici avea să-l întâlnească pe venit prima femeie-profesor la weh: hltp:/Avwvs.aurora.eom.ro: contact: (>I li ccA aurtna.a>in.ro
itorul Teoriei relativităţii Universitatea din Sorbona. Iată
