Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_323
P. 11
Satul Lorean ZiarufflUNEDOREANULUI
Vineri, 15 octom brie 2010
:U LT U R A P O P U L A R A C U P R IN D E E S E N Ţ A Şl V IA ŢA U N EI C O M U N ITĂ Ţ I Calendarul
tradiţional ţărănesc
Ziua lupului 24 octombrie
i calendarul tradiţional, în toamna ţărănească, există un ciclu
e sărbători numite Filipii de Toamnă
■ Luni, 18 octombrie
„A stăzi se zâce că-i ziua
Lupului şi se pune la grajd
tăt feliu ae m ărăcini să nu
intre lupul la oi şi vaci”.
■ Marti, 19 octombrie
» *
„Să pui în jurul pom ilor gunoi
de grajd, da’ şi cel de oaie ca
să dea în prim ăvară floare
m ultă cu rod bun”.
■ Miercuri, 20 octombrie
„Trebuie să term ini gropile
pentru rădâcinoase; între
rânduri, cum ar fi napi, să pui
frunze de cucuruz”.
■ Jo i, 21 octombrie
„La fiertul mustului avem să
fim luători de seam ă, ca să
nu se întâm ple nici prea
repede, dar nici prea încet".
ua Lupului, l-am întâlnit într-o ■ Vineri, 22 octombrie
cercetare mai veche din 1980, „li bine ca în astă Vineri să se
despre magia descântecelor, la o postească, că Sf. M ucenic
interlocutoare din satul Şesuri, în Foca poate da pârjol de foc
Ţara Zarandului, care ne spunea la cei care nu-i cinstesc ziua”.
că de Ziua Lupului, ca să alungi
fiarele "să spun oarece vorbe de ■ Sâmbătă, 23 octombrie
muşcătură, să nu vină lupii la oi”:
„Până în astă sâm bătă mai
"Doamne, Tu-mi ajută mie / Des- puteţi pune în păm ânt zm eu -
cântecu’ Sfântei Mărie / Şi tu, ra şi cătina, că încă-i timp".
Sfinte Petre / Lângă câinii tăi /
Curat, luminat / Ca argintu stre
curat / S-alungi lupii din oi / Să-i ■ Duminică, 24 octombrie
duci în pustii / în copita ciutelor „La biserici se face slujbă de
/ Unde cocoşii nu cântă / Şi glas alungarea lupilor, ce rup
de om nu descântă" (inf. Floarea m ioarele din turm e”.
lu’Circo). Tot în arealul zărăn- (Din „Comoara satelor”,
dean existau şi alte practici de 1918 şi „Calendarul
apărare împotriva lupilor. La Ti-
I H M 'J Zarandului”, 1944)
cera din Bulzeştii de Sus, Ioan
f. Marcel Lapte; — etnolog făceau rugăciuni acasă sau la cleştarea dinţilor de la pieptenii zicea o bătrână, Veronica lu' Să- Pârva, născut pe aceste melea
biserică pentru alungarea lupilor de scărmănat lâna: "făceam de Iade. Mitul lupului era, în trecut, guri, îşi amintea că "odată cu ve de iarnă ale anului: Osie -17 oc
i sunt cumplite divinităţi din sat (de la stâne). legam botu’ lupului, adică legam în satele noastre destul de pre nirea lupilor în toamnă, muierile tombrie; Lucinul Gădinesul -13
> lycomorfe (personificări în satele din Ţara Haţegului dinţii de la pieptenu’ de lână şi zent, în satele colinare şi de bătrâne le obliga pe ăle tinere să noiembrie, Filipii de Toamnă (Fi
^ ale lupilor) care înce oamenii încercau să prevină în ţâneam mai-nainte post, tăte, munte. într-o discuţie trecută, nu lucreze nimic în gospodărie, lipul cel mare, Filipul cel Şchiop)
p i pând cu 18 octombrie şi mulţirea prea mare a Filipilor muierile în ziua de lup", după părintele Danciu loachim, pa iar de dimineaţă mergeau în graj - 21 noiembrie, Sfântul Andrei -
ă la 30 noiembrie, când In prin acţiuni magice. Ovid Densu - relatarea bătrânei Salvina a lu' roh al bisericii cu hramul "Sfinţii dul de vite şi mânjeau cu baligă 30 noiembrie, Sânpetru de Iarnă
unităţile arhaice se serba o şianu consemna la 1915 în "Graiul Neagu din Cioclovina. Arhangheti Mihail şi Gavril" din piciorul stâng de dinainte al măr -16 ianuarie, Tănase de Ciumă -
zi a lupului, cuprindea, di- din Ţara Haţegului" faptul că Lu- Şi în alte zone etnofolclorice, Almaşul Mic de Munte al comu itelor (vitelor - n.n.), ele credeau 18 ianuarie, Filipii de Iarnă - 25 -
:, de la sat la sat, manifes- cinul, cum era numită Ziua Lupu în Ziua Lupului, pentru evitarea nei Balşa, ne relata că a întâlnit că lupii nu se vor atinge de ele". 31 ianuarie, Stretenia - 2 februa
de celebrare a acestui car- lui în satele haţegane "se ţine tot acţiunilor malefice ale lupilor se la Buneşti un bătrân care spu rie, Martinii de Iarnă -1 - 3 fe
er feroce la începutul se- de vite, ca să nu se stingă de boa practicau o mulţime de obiceiuri nea că la ei "se ştie că Lupu şi Animal des întâlnit bruarie. în demonologia româ
îlui de împerechere, lă". Interdicţiile sărbătorii lupu cu caracter apotrofic şi profilac - câinele Sfâhtului Pătru atacă în mitologia populară nească măi apare grupul mitic al
cestea se manifestau în lui erau numeroase şi până a- tic de "anihiiare a fiarelor". Pe animălurile când zice el; de-aia La fel, baba Letiţia din Ribiţa oamenilor lup, de fapt un ames
(haite) de filipi cuprinse în proape de zilele noastre erau Valea Mureşului, în satele Gura- când se strâng haită lupii şi urlă îmi spunea că nu-i bine ca de Zi tec de diferite tipuri de oameni
.olclorice de 3 - 7 - 9 con- prezente cam peste tot în satele sadei, la Boiu de Sus, femeile as îi cere Sfântului să le spună la ce ua Lupului să strigi lupu de pe şi lupi. Această metamorfozare o
de un personaj mitic numit hunedorene. în Ţara Zarandului, tupau cu lut găurile şi crăpăturile casă mere să rupă oile; da'- deal lâ prunci (copii - n.n.) că-i vom vedea mai târziu în timpul
ul cel Mare sau Filipul cel în cătunul Cânele a satului Buceş, vetrei focului pentru că ne spu Sfântu-i alungă şi:i trimite pe rău pentru vite. Făcând o retro hibernal, mai ales la Sfântul An
:>p. în bestiarul folcloric ro- femeile nu scoteau în această zi nea baba Norica a lu' Popa "că lu pustii, la ăi răi". spectivă a "credinţelor de lup” drei şi la Sfântul Petru de Iarnă.
esc, nu există animal care gunoiul din casă, în special cenu poaicele n-or ave' ce să mănân ' #J*Vv . constatăm că această divinitate în satul contemporan toate
meficieze de atâta impor- şa din sobe pentru ca lupii să nu ce". La Ohaba, sat al comunei Lă- "S-alungi lupii dfn oi1/ din mitologia românească se cele arătate până acum sunt cu
5 în cadrul obiceiurilor şi găsească tăciuni aprinşi şi să se pugiu, femeile cred şi astăzi că-i Să-i duci în pustii" întinde pe aproape jumătate din totul estompate, umbrite de
iilor - poate ursul, divini- hrănească cu ei. Baba Lina Cătă - primejdie mare să împrumuţi ve Acest amestec sincretic de timpul calendaristic ţărănesc. dispariţia unora dintre credinţe
preistorică, numit în popor linii din sat zicea: "o muiere n-o cinelor foc, că lupoaica atâta-i magie şi credinţă religioasă creş Ion Ghinoiu, renumit etnolog, şi obiceiuri arhaice dar luminate
inul, cu cele două ipostaze, ţânut sama de asta (să nu arunce trebe' să-ţi deie foc la casă" ne tină a Filipilor de Toamnă, de Zi face chiar un inventar al sărbă în prezent de aducerile aminte a
inul cel Mare (din 2 febru - cenuşa - n.n.) şî lupoaica apoi du torilor lycotrope fixându-le în unor foşti practicieni ai ritua
şi Martinul de Toamnă. pă ce o mâncat cât o mâncat tă - două anotimpuri; de toamnă şi lelor lycantrope.
ciuni, câţva i-o ţâpat pe casă de-
ăciuni pentru o luat foc paiele şi-or murit tăţi".
igarea lupilor
sudul Transilvaniei, în zona Practici magice
blclorică a Hunedoarei, mai Există şi o magie a cuvântului
n Ţinutul Momârlanilor mai - interdicţia de a pronunţa cu
lă şi astăzi în mijlocul oieri - vântul lup în această zi. în satele
genda potrivit căruia pen- de pe Platoul Luncanilor laTârsa,
nu rămâne sterile lupoai- Alun şi Bobaia când se năştea un
:ăutau la casele gospoda- copil în această perioadă, timp
:ărbuni aprinşi în cenuşa pe de trei zile nimeni nu pronunţa
’emeile o aruncau pentru a cuvântul lup, cum ne spunea ba -
tiânca şi a se putea astfel ba Rafila, fostă moaşă, dinTârsa.
Iţi. în această perioadă fe - Şi astăzi, mai rar, unele bătrâne
din satele momârlăneşti leagă magic gura lupului prin în -
