Page 11 - Ziarul_Hunedoreanului_2010_328

atul orean W H U N ED O REA N U LU I 11

\ Vineri, 22 octom brie 2010

U LTU R A P O P U LA R Ă C U P R IN D E ES EN Ţ A Şl V IA Ţ A U N EI C O M U N ITĂ Ţ I Calendarul
tradiţional ţărănesc
Sărbătoarea lui Sâmedru 25 - 31 octombrie

ocotit zeu în Panteonul rom ânesc de către Ovid Densuşianu, Sâmedru este patron al iernii pastorale
i reprezintă m oartea vegetaţiei, venirea iernii şi a frigului în antiteză cu Sângiorzul, "patronul frunzei
erzi", regeneratorul naturii, al primăverii ■ Luni, 25 octom brie
„în ajunul de Sâm edru (Sf.
Dum itru - n .n .) se face
păntru sufletul ălor m orţi”.

■ M arti, 26 octom brie
„Se tunde coam a cailor până
la 3 ani ca să aibă păr
frum os”.

■ M iercuri, 27 octom brie
„Ciobanii încep să coboare
oile de la m unte şi să strice
stânele”.
■ Jo i, 28 octom brie
„Sapă toată grădina o lamă
de hârleţ şi lasă aşa pământul
până-n prim ăvară să se
aerisească”.
■ V in eri, 29 octom brie
„Să faceţi gunoiu’ din grajd
în stivă pentru a-l putea lua
lesne când va trebui dus la
holdă pentru gunoit”.

■ Sâm bătă, 30 octom brie
„Spoieşte trunchiul pom ilor
cu urm ătoarea m aterie: zamă
de var, balegă de vită şi
if. Marcel Lapteş — etnolog cheierile şi învoielile" făcute cu sărbătoare plenară a întregii Ceremonii funerare ăl ce-o avut cheag mai mult sânge, am estecate îm preună
» jumătate de an în urmă, la comunităţi, având în prim plan, Fiind şi una din cele trei dădea beutură şi-i cânta fluiera".
şi fi cu băgare de seamă
» fost asimilat de popor Sângiorz. Toate acestea ne con­ un moment definitoriu - Focul sâmbete când în ziua de Sâmedru cum dai - nu prea m ult să nu
% ca Sf. Mare Mucenic duc la înţelegerea că Sâmedru lui Sâmedru - ca un scenariu al se făceau ofrande morţilor; se Moroi şi strigoi se ardă scoarţa”.
Dimitrie, Izvoditorul depăşeşte cadrul unei mici morţii şi renaşterii naturii la făceau slujbe la biserică pentru în satele din Ţara Haţegului, la
^ «.d e mir şi făcătorul de sărbători de toamnă, devenind cumpăna între 25 şi 26 octom­ toţi morţii, se aprindeau "lumini" Silvaş şi Sântămărie Orlea, pro­
luni, zugrăvit în "Vieţile un reper agrar şi pastoral al brie. Caracterul funerar al fo­ la morminte şi se dădea pomană prietarii de cai, şi astăzi, îşi tund ■ D u m in ici, 31 octom brie
iţilor" astfel: "Sfântul Ma- anului ţărănesc. cului, într-o veghe ritualică spe­ celor prezenţi la ceremonie: co­ coamele cailor tretini (până la 3 „Fă colac din făină curată de
e Mucenic Dimitrie s-a năs- Sâmedru devine astfel o cifică, se pare că are rădăcini în laci, ţuică, fructe iar alţii mai a- ani) ca să aibă păr frumos, iar în grâu şi meri la biserică să-l
în cetatea Salun (Tesalo- timpul arhaic ca un cult al stră­ vuţi chemau săraci în gospodă­ Ţinutul Pădurenilor, la Goleş, binecuvânteze popa, apoi
) din părinţi de bun moşilor pentru câştigarea bună­ riile lor unde îi ospătau şi le dă­ Dăbâca şi Hăşdău, se obişnuia ca îm parte-l la săraci”.
i şi dreptcredincios... voinţei în asigurarea unui an deau, în vremurile vechi, "banul să se facă o cruce pe zidul aca­
j întemniţat pentru viitor fertil şi bogat în recolte. de pomană" pentru confortul returilor cu un tăciune rămas de (D in „Calendarul rom ânilor
rturisirea lui Hristos, la Acest cult al strămoşilor este mortului în viaţa de apoi. Aceste la focurile apotropaice de Sf. Du­ de pretutindeni”,
lăzeci şi şase ale lunii oc- concretizat în "pomenile de Sâ­ acte rituale de purificare, fertili­ mitru, împotriva spiritelor rele. 1944 şi „Com oara satelor”,
ribrie au intrat ostaşi în medru", când se dădeau ofrande tate, apotropaice şi de divinaţie, în unele sate ale comunei Zam - an I, Nr. 9,1923).
tniţă... l-au împuns pre el "de sufletul morţilor", fiind una anunţă deja un timp al anului Almaş Sălişte, Brăşeu şi Almăşel
suliţele, şi întâia suliţă cu din "sâmbetele morţilor". nou care îngropat acum va re­ - şi astăzi bătrânele cred că-i
e l-au împuns a fost în naşte mai bun şi cu recolte bo­ primejdie să se pieptene pe păr început, totul se desfăşoară într-
ista dreaptă, în locul care Foc ritualic gate pentru oameni. Dincolo de de Sâmedru: "ăi de fac, tăt anu’ or un clar/obscur ajun al sărbătorii
împuns şi pre Hristos pe Focul lui Sâmedru avea în complexitatea şi sacralitatea fo­ fi bolânzi" (bolnavi - n.n.). La şi creşte treptat până la Sânan-
ce". trecut, când populaţia vârstnică cului, Sărbătoarea lui Sâmedru sărbătoarea lui Sâmedru se drei, apogeul manifestărilor a-
Moartea sfântului la sfâr- se orienta după calendarul po­ era şi o importantă dată domes­ credea că morţii ieşeau din pă­ cestora.
il lui octombrie a fost pular oral, o prezenţă substan­ tică în calendarul pastoral mai mânt, din morminte şi se făceau Din acest motiv şi previziunile
deasă de mentalul ţără- ţială în satele hunedorene ca ales în mediile pastorale, unde moroi, vârcolaci şi strigoi năpăs - meteorologice sunt vagi şi
c drept moartea naturii şi ceremonial nocturn cu partici­ era numită şi Ziua Soroacelor tuind pe cei vii. ambigue: iarna grea la Sâmedru
:el anul se împarte în două parea întregii comunităţi. când activităţile social-econo- în satul Ghergheş al comunei este prevestită de abundenţa
, simetrice: anotimpul Iată cum ne povestea baciu mice primeau o finalizare a ve­ Cîrjiţi circulă o serie de legende (sic!) nucilor şi a gutuilor, dar şi
a (cu miezul timpului la Sf. Gheorghe din Dumbrâviţa de pe chilor înţelegeri, târguri şi soroa- despre aceste spirite rele prin de numărul mare al hârciogilor;
- 20 iulie) şi iarna (cu Valea Mureşului "obiceiul focului ce. în satele momârlăneşti din care spiritele morţilor ies în cum e ziua de Sâmedru aşa va fi
izul timpului la Sâmpetru lui Sâmedru": "Cu o ţâră mai ’na- Cimpa, jieţ, Lunca şi Dobreşti, noaptea de Sâmedru şi bântuie toată iarna - de-i vreme aspră,
a r n ă - 16 noiembrie). inte de Sf. Dumitru, noi ăi mici ciobanii se strângeau în ziua de până la 30 noiembrie de Sfântul va fi bună iarna, de va fi vreme
meream în pădure şi adunam Sâmedru în mijlocul satului, "la Andrei sau popular spus Sân- bună, toată toamna va fi lungă şi
tronul soroacelor vreascuri, ăle uscate şi mai gro- boltă", unde îşi reglau proble­ tandrei. Viorica Avram, o inter­ frumoasă. Cele mai bune aspecte
-'ăcând parte din anul pas­ suţe, mai puneam coceni, resturi mele economice legate de păs­ locutoare din acest sat, a relatat oraculare pornesc de la ciobani:
ai, Sâmedru apare în mai de la cânepă şi făceam o adu­ torit şi, ne zice baciul Gălăţean cu un talent narativ deosebit când vor să afle dacă iarna va fi
Ite mituri populare ca Sfân- nătură mare şi 'naltă... Sara, Ionică: "şedeam la o ţuică şi ne transformarea unui sătean de­ moinoasă sau geroasă îşi aştern
Dumitru, cioban cu turma de Sf. Dumitru, îi dădeam socoteam la vechile înţelegeri şi funct în câine, stârnind spaime cojocul în mijlocul oilor şi se uită
ntr-o pădure, izolat de oa - foc... venea tătă lumea, ăi bă­ tăt ce-o fost cu şase luni în ur­ prin prezenţa sa în mijlocul oa­ să vadă ce fel de oaie se va culca
ii. Mai târziu intră în ran­ trâni, mame şi taţi, iară noi ne mă... apoi făceam învoieli noi, menilor vii. La Sâmedru, energia pe cojoc: oaia de-i neagră, iarna-
iţa comunităţilor ca un bucuram şi săream peste foc". tătă cu cinste şi răspect între tăţi, negativă a forţelor oculte este la i bună, de-i albă, va fi geroasă.
tor sau crescător de ani -
e obişnuit, dar şi ca un fe -
' frumos ce se metamor -
iază pe timpul nopţii în
c, străvechi simbol zoo-
rf pentru spiritul grâului
pă Ion Ghinoiu).
3e lângă faptul că "încuie
a”, Sâmedru desfrunzeşte
rul şi aduce zăpada pe
lânt, dar lucrul cel mai im-
tant pentru ţăran este fap -
:ă patronează şi garantează
roacele pentru slujbe, în -